Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, responsabilul Parlamentului European pentru Cerul Unic European, speră că va exista o derulare mai bună a acestui dosar în timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, în contextul în care a anunțat că președinția slovenă ”nu mai dorește să discute”.

Astfel, Marinescu a informat într-un mesaj publicat pe Facebook că va continua să aibă întâlniri pentru a crea ”bazele pentru activitatea viitoare începând de la 1 ianuarie 2022”.

”Am deja programate întâlniri cu prestatorii de servicii de control de trafic din Belgia. Am avut o întâlnire în cadrul unei conferințe însă aș vrea să discutăm și mai pe larg cu hârtiile în față. Mă voi întâlni și cu directorul aviației civile din Germania, după ce m-am întâlnit la Frankfurt cu directorul companiei de control de trafic, și am aflat că are o opinie orientată către viitor, aș dori să văd care este opinia ministerului german de resort în această privință. Am cerut întâlnire și cu Olanda și sper că se va realiza. De asemenea, am o întâlnire și cu ambasadorul francez, pentru că viitoarea președinție (a Consiliului) va fi deținută de Franța”, a enumerat eurodeputatul o parte între întrevederile pe care urmează să le desfășoare.

La toate aceste întâlniri, Marian-Jean Marinescu se va prezenta cu varianta de text a Parlamentului European, chiar dacă ”nu este o metodă foarte utilizată”.

”Eu nu am nici un fel de problemă, știu ce este acolo, știu ceea ce doresc, știu foarte bine ce pot să negociez sau să mai cedez din textul propus. De aceea, consider că cel mai bine este să aibă textul în față ca să vadă exact opiniile parlamentului. Este metoda prin care cred eu că pot să ajung la un rezultat. Voi avea și un dialog cu companiile de control de trafic, pentru că, de obicei, acestea sunt cele care scriu poziția Statelor Membre. Îmi pun speranțe în acest dialog pentru că acolo pot afla foarte clar care sunt motivele reale de împotrivire la acest dosar. Există foarte multă confuzie și foarte multe idei bazate pe lucruri care nu există în realitate, în condițiile în care acest regulament aduce puține modificări la situația legislativă actuală, aduce mai degrabă clarificări ale unor elemente care nu sunt foarte inca definite. Ceea ce Consiliul propune ar schimba în minus situația de acum, ceea ce eu nu voi accepta niciodată. Voi continua aceste întâlniri și în luna decembrie și să sperăm că în 2022 vom avea o derulare mai bună a dosarului Cerul Unic European”, a mai spus eurodeputatul.

Comisia pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European a adoptat la 18 iunie mandatul de negociere pentru a reforma Cerul Unic European, dosar pentru care eurodeputatul Marian-Jean Marinescu este responsabil, cu 39 de voturi pentru, 7 împotrivă și 2 abțineri, actualizând poziția de negociere a Parlamentului European adoptată în 2014 și reconfirmând disponibilitatea instituției cu rol de co-legislator de a demara discuțiile cu Consiliul Uniunii Europene.

Eurodeputații au propus astfel modalități de modernizare a gestionării spațiului aerian pentru a reduce întârzierile, a optimiza rutele de zbor, a reduce costurile dar și emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul aviației. 

Citiți și:

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, face apel la statele membre să dea dovadă de ambiție pentru a crea o nouă arhitectură a spațiului aerian

Membrii Comisiei TRAN din Parlamentul European și-au exprimat dorința de a  reduce fragmentarea gestionării spațiului aerian european și optimizarea rutelor de zbor, adică introducerea mai multor zboruri directe.

Aceștia au pledat pentru simplificarea sistemului european de gestionare a spațiului aerian prin înființarea unui organism independent de evaluare a performanțelor sub umbrela administrativă a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației (AESA).

Acesta va fi însărcinat cu eliberarea de licențe economice de operare pentru prestatorii de servicii de navigație aeriană și pentru operatorii aeroportuari, dar și cu implementarea planurilor de performanță privind gestionarea spațiului aerian.

Normele privind extinderea mandatului AESA au fost adoptate de eurodeputați cu 38 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri. În egală măsură, Comisia TRAN din Parlamentul European a stabilit mandatul de începere a negocierilor interinstituționale cu 41 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Eurodeputații au subliniat că Cerul Unic European ar trebui să fie în acord cu Pactul Ecologic European și să contribuie astfel  la neutralitatea climatică a UE prin reducerea cu până la 10% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest sens, Comisia TRAN a îndeamnat Comisia Europeană să adopte criterii de performanță privind capacitatea, eficiența costurilor, schimbările climatice și protejarea mediului pe care serviciile de navigație aeriană să le respecte.

Amintim că statele membre au convenit la 3 iunie asupra poziției lor  referitoare la reforma Cerului Unic European (SES).

Scopul reformei este de a îmbunătăți sistemul de management al spațiului aerian european și de servicii de navigație aeriană, în vederea sporirii capacității, a creșterii eficienței din punctul de vedere al costurilor și a sporirii posibilităților sistemului de a se adapta la variațiile traficului, încercându-se totodată reducerea amprentei de CO2 a aviației.

Pachetul constă într-o propunere modificată de reformare a Regulamentului privind Cerul unic european (SES 2+) și o propunere de regulament de modificare a regulamentului de bază al Agenției UE pentru Siguranța Aviației (AESA).

Comisia a lansat în 1999 inițiativa Cerul unic european pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană printr-o mai bună integrare a spațiului aerian european. Ultima inițiativă legislativă majoră din cadrul SES, și anume SES 2, a fost încheiată în 2009.

Actuala propunere modificată datând din septembrie 2020 vine ca urmare a unei actualizări intermediare a normelor SES, denumită SES 2+, care a fost propusă de Comisie în 2013, dar nu a fost niciodată finalizată.

Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), membru supleant al acestei comisii. 

În cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională a avut loc o dezbatere pe tema ”Insulele și politica de coeziune: situația actuală și provocările viitoare”.

”Insulele Uniunii Europene au fost crunt lovite de criza Covid-19, afectându-le economiile și așa vulnerabile din cauza insularității și a unor deficiențe structurale permanente. Fiind caracterizate în principal de o <<separare>> fizică de continent, ele au o serie de provocări datorate unor condiții permanente precum, printre altele, dependența de transportul maritim și aerian, puținătatea infrastructurilor, creșterea prețurilor și costurilor. Marea concentrare a piețelor economice insulare în sectoarele primar și terțiar afectează încă și mai mult aceste teritorii”, a subliniat Daniel Buda.

În contextul în care ”sectorul turistic este foarte fragil”, europarlamentarul a subliniat că ”hiperspecializarea tot mai pronunțată a insulelor pe acest domeniu trebuie să fie contrabalansată de dezvoltarea altor activități în sectoarele primar și secundar și de alte activități din domeniul serviciilor ca, de pildă, cele legate de mediul digital.”

Peste această criză se adaugă și cea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

”Insulele Uniunii Europene nu au parte întotdeauna de ajutoarele special dedicate prevăzute de tratate. Ca urmare, politica Uniunii Europene ar trebui să se aplece cu mai multă atenție asupra acestor teritorii în cadrul unei politici comune pentru toate teritoriile insulare europene, iar crearea unui pact insular în acest sens ar trebui să fie obiectivul principal pentru dezvoltarea acestora. Astfel, prin intermediul acestui raport, se solicită să se pună în practică o strategie europeană pentru insule, un pact pentru insule. Politicile Uniunii Europene trebuie să țină cont de trăsăturile specifice ale insulelor și ale bazinelor lor maritime, în special printr-o mai bună administrare și colectare a informațiilor statistice și printr-o revizuire a regimului ajutoarelor de stat destinate regiunilor. În sfârșit, prezentul raport îndeamnă la redactarea unui pact insular, după modelul pactului urban, în ideea de a defini o politică comună a Uniunii în chestiunea insulelor”, a conchis Daniel Buda.

Criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării au fost principalele teme dezbătute în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, prezidată de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE).

Astfel, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Christian Zinglersen, a prezentat Raportul anual privind rezultatele monitorizării piețelor interne de energie electrică și gaze naturale în 2020 și proiectul de program al Agenției pentru anul viitor.

ACER a fost înființată în martie 2011 ca organism independent, pentru a promova integrarea și finalizarea pieței interne a energiei europene pentru energie electrică și gaz.

Eurodepuțiia Comisiei ITRE au discutat și despre prioritizarea investițiilor și a reformelor în cercetare și inovare pentru tranziția digitală.

Spațiul european de cercetare a fost lansat în urmă cu mai bine de 20 de ani. Scopul său este de a construi un spațiu științific și tehnologic comun al UE prin crearea unei piețe unice pentru cercetare și inovare, libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințelor științifice și a inovării, precum și a unei industrii europene mai competitive, bazată pe o cooperare transfrontalieră mai strânsă, pe o concurență la nivelul întregului continent, pe construirea unei mase critice și a unei coordonări și pe îmbunătățirea politicilor și sistemelor naționale de cercetare.

La audierea publică privind ”Noua ERA pentru cercetare și inovare” au participat Prof. Magdalena Król de la Universitatea de Științe ale Vieții din Varșovia, Prof. Karen Maex, președintele Ligii Universităților Europene de Cercetare și Olga Roig-Herrera, manager CREAF (Centrul public de cercetare în ecologie terestră și analiză a teritoriului).

În egală măsură, Comisia ITRE a adoptat cu 67 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 7 abțineri acordul provizoriu la care Parlamentul European a ajuns cu Consiliul UE privind guvernanța datelor (DGA).

European #DataGovernance act #DGA – ITRE confirms 30/11 agreement with @EU2021SI: 67 votes to 0, 7 abstentions. Lead MEP @ANiebler

— ITRE Committee Press (@EP_Industry) December 6, 2021

Acordul sprijină cercetarea, sănătatea, mediul, energia, finanțele, mobilitatea, producția și administrația publică prin crearea de spații europene comune de date în aceste domenii strategice și evidențiază potențialul inteligenței artificiale, ceea ce va ajuta start-up-urile și întreprinderile să dezvolte un ecosistem bazat pe standardele UE. Pe scurt vom avea în UE, o ”economie a datelor” în care oamenii și companiile pot avea încredere.