Europa trebuie să găsească o modalitate de a redeveni o forță dominantă pentru a se afirma în noua ordine mondială emergentă, dominată de câțiva jucători puternici, a declarat joi cancelarul german Friedrich Merz, într-un discurs de politică externă susținut în Bundestag,
Europenii își vor putea pune în aplicare ideile doar „dacă noi înșine învățăm limbajul politicii de putere”, le-a spus Merz parlamentarilor germani, potrivit dpa.
Sintagma de limbaj geopolitic al puterii este întrebuințată frecvent și de câțiva ani de mai mulți lideri și oficiali europeni. Ambiția a căpătat portanță în ultimele săptămâni pe fondul tensiunilor transatlantice cu Statele Unite legate de Groenlanda și tarife și acțiunile externe mai largi ale Uniunii Europene, respectiv acordul de liber schimb cu țările Mercosur, „mama tuturor acordurilor comerciale” cu India și ridicarea relațiilor bilaterale cu Vietnam la cel mai înalt nivel, de parteneriat strategic cuprinzător.
Cancelarul german a lăudat, totodată, răspunsul unit al aliaților europeni din NATO, referindu-se la tentativa președintelui american Donald Trump de a „prelua” Groenlanda. Potrivit dpa, Trump și-a retras amenințările privind impunerea de tarife vamale sau chiar dobândirea prin forță a teritoriului aflat sub suveranitate daneză, după ce statele europene au amenințat cu măsuri de retorsiune, amintește Agerpres. O poziție similară a avut-o și președintele francez Emmanuel Macron, atât la summitul extraordinar al liderilor europeni organizat săptămâna trecută, cât și săptămâna aceasta, calificând reacția unită a europeni drept „un semnal strategic de trezire pentru întreaga Europă”.
Această experiență le-a permis europenilor, chiar dacă pentru scurt timp, să simtă „bucuria respectului de sine”, a afirmat Merz, adăugând că „această încredere în sine nou dobândită” trebuie folosită pentru a face față noilor provocări globale.
La summitul extraordinar desfășurat pe 22 ianuarie la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au reafirmat angajamentul UE de a se apăra pe sine, statele membre, cetățenii și companiile de orice formă de coerciție, într-o aluzie la comportamentul Statelor Unite și al administrației Trump.
Tot mai multe țări din întreaga lume recunosc că actuala reorganizare globală reprezintă o oportunitate pentru actorii care preferă regulile în locul arbitrariului și care văd mai multe avantaje în comerțul liber și echitabil decât în urmărirea unilaterală a interesului propriu, a mai spus cancelarul german, citat de Reuters.
În discursul său, Merz a reiterat că NATO rămâne cea mai solidă garanție pentru libertate, pace și securitate. El a subliniat că Europa va continua să întindă o mână Statelor Unite pentru cooperare, însă nu dintr-o poziție de subordonare.
În pofida dificultăților existente, adevărata valoare a alianței nu trebuie pierdută din vedere, a insistat cancelarul, citat de EFE, arătând că NATO și încrederea construită în cadrul acesteia de-a lungul a peste șapte decenii reprezintă, pentru ambele maluri ale Atlanticului, cea mai bună garanție de libertate, pace și securitate.
„Prin urmare, ca europeni, vrem să păstrăm NATO și să o consolidăm. Vom continua să întindem o mână Statelor Unite pentru cooperare. Dar, ca democrații, suntem parteneri și aliați, nu subordonați”, a declarat Merz, adăugând că Europa rămâne deschisă și către „noi alianțe”.
Acest discurs al liderului german prelungește apelul său politic către omologii din UE pe care l-a formulat la Forumul Economic Mondial de la Davos. Atunci, cancelarul federal a pledat pentru „realism lucid” al Europei, în care țările de pe bătrânul continent nu sunt „la mila noii ordini mondiale”, dar nici nu trebuie să se grăbească să ignore relația transatlantică, în pofida frustrării și furiei din ultima perioadă.
Acceptarea ca realitate a unei noi ordini mondiale, una guvernată de politica de superputere în detrimentul ordinii bazate pe reguli susținută de europeni, a devenit o constantă în discursurile liderilor occidentali, dar dublată de mesajul că Europa nu poate rămâne pasivă în fața încercărilor de a transforma ordinea globală într-una a forței brute geopolitice.
Ceilalți lideri ai democrațiilor occidentale au emis avertismente puternice în intervențiile lor susținute săptămâna trecută, la Davos.
Șocurile geopolitice „seismice” vor construi o „nouă Europă independentă”, iar răspunsul nostru în ceea ce privește tarifele și situația legată de Groenlanda va fi de neclintit și unit, a afirmat Ursula von der Leyen, în vreme ce Emmanuel Macron a precizat faptul că preferă respectul și nu brutalitatea.
Un apel împotriva acomodării față de marile puteri a făcut și premierul canadian, Mark Carney, un discurs anti-hegemonic taxat de Trump. Mark Carney a îndemnat ca puterile mijlocii să se unească împotriva coerciției exercitate de superputeri agresive, avertizând că „supunerea nu va aduce siguranță” într-o lume în care ordinea internațională bazată pe reguli s-a prăbușit.
„Vechea ordine nu se va întoarce. Nu ar trebui să o jelim. Nostalgia nu este o strategie. Dar din fractură putem construi ceva mai bun, mai puternic și mai just. Există o tendință puternică a țărilor de a merge pe linia majorității. De a se acomoda. De a evita problemele. De a spera că supunerea va aduce siguranță. Nu va aduce. Nu mai invocați ordinea internațională bazată pe reguli ca și cum ar mai funcționa așa cum este prezentată. Numiți sistemul așa cum este: o perioadă în care cei mai puternici își urmăresc interesele, folosind integrarea economică drept armă de coerciție”, a afirmat premierul canadian.
