Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat joi asupra riscurilor unei lumi guvernate exclusiv de „putere”, în contextul în care Statele Unite își reorganizează politica externă, Rusia a invadat Ucraina, iar China se afirmă tot mai puternic ca actor economic global.
Într-un discurs rostit în engleză și germană la Forumul Economic Mondial de la Davos, Merz le-a cerut partenerilor europeni să se adapteze rapid la schimbările geopolitice și actorilor lumii să nu se grăbească să ignore parteneriatul transatlantic, avertizând că vechea ordine mondială se destramă „într-un ritm amețitor”, potrivit AFP și DPA, potrivit Agerpres.
„O lume în care contează doar puterea este periculoasă. Mai întâi pentru statele mici și puterile medii, apoi pentru cele mari”, a declarat Friedrich Merz.
El a făcut referire la trecutul Germaniei, avertizând asupra consecințelor unei politici bazate exclusiv pe forță. „Țara mea, Germania, a mers pe această cale în trecut și a târât lumea într-o prăpastie. Să ținem cont deci de faptul că cea mai mare forță a noastră rămâne capacitatea de a construi parteneriate și alianțe între egali”, a spus cancelarul german.
Merz a calificat invazia Rusiei în Ucraina drept „cea mai radicală expresie” a unei „noi epoci” în politica internațională, subliniind însă că transformarea în curs este mult mai profundă. „China, grație unei viziuni strategice, și-a croit drum în rândul marilor puteri”, a afirmat el, adăugând că „poziția de lider mondial a SUA este pusă la îndoială, iar Washingtonul reacționează prin remodelarea radicală a politicii sale externe și de securitate”.
„Această lume nouă a marilor puteri se bazează pe putere, pe forță și, într-un final, pe forță brută. Nu este un loc confortabil”, a avertizat Friedrich Merz.
Trecând pentru scurt timp la limba germană într-un discurs susținut în principal în engleză, cancelarul a subliniat diferența fundamentală dintre regimuri. „Autocrațiile au supuși, iar democrațiile au parteneri și prieteni de încredere”, a spus el, adăugând: „Vom lucra cu tenacitate pentru ca acest lucru să nu cadă în uitare”. Revenind la limba engleză, Merz i-a îndemnat pe „europeni și pe partenerii care împărtășesc aceleași idei” să meargă înainte împreună.
„Lumea nu este la mila acestei noi ordini. Avem de ales. Putem modela viitorul. Pentru a reuși, trebuie să înfruntăm realitățile dure și să ne stabilim obiectivele cu un realism lucid”, a pledat el, într-un ecou al unor pledoarii similare ale președintelui finlandez Alexander Stubb și premierului canadian Mark Carney cu privire la un realism bazat pe valori.
Adresându-se în mod direct „prietenilor europeni”, cancelarul german a cerut „investiții masive în capacitățile noastre de apărare” și „creșterea competitivității economiilor noastre”.
În același discurs, Friedrich Merz a salutat garanția oferită de președintele american Donald Trump că nu va folosi forța pentru a prelua Groenlanda, pledând pentru protejarea insulei arctice de amenințarea rusă, unul dintre argumentele invocate de liderul de la Casa Albă pentru ambițiile sale teritoriale. „Vom proteja Danemarca, Groenlanda și regiunea nordică de amenințarea reprezentată de Rusia”, a declarat Merz, salutând faptul că negocierile privind Groenlanda se vor desfășura pe baza principiilor „suveranității și integrității teritoriale”.
Referindu-se la această schimbare de poziție a lui Donald Trump, cancelarul german i-a îndemnat pe europeni să nu se grăbească să abandoneze relația cu Washingtonul. „În pofida frustrării și furiei din ultimele luni, să nu ne grăbim să ignorăm parteneriatul transatlantic”, a insistat el, potrivit Reuters. În final, Friedrich Merz a afirmat că Germania dorește să joace un „rol-cheie” în protejarea unei ordini mondiale bazate pe reguli.
Spre deosebire de Merz, care a vorbit după discursul lui Trump la Davos și după ce acesta a stabilit premisele unui acord privind securitatea arctică, ceilalți lideri ai democrațiilor occidentale au emis avertismente puternice în intervențiile lor susținute marți. Ei s-au văzut nevoiți să gestioneze o criză transatlantică de proporții, declanșată prin decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene de la data de 1 februarie, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până „în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite, obiectiv respins cu fermitate de europeni. Ca urmare a înțelegerii cu Mark Rutte privind Groenlanda și regiunea arctică, Trump a renunțat la impunerea acestor tarife.
Șocurile geopolitice „seismice” vor construi o „nouă Europă independentă”, iar răspunsul nostru în ceea ce privește tarifele și situația legată de Groenlanda va fi de neclintit și unit, a afirmat Ursula von der Leyen, în vreme ce Emmanuel Macron a evocat faptul că UE ar putea folosi arma sa comercială împotriva SUA.
„Am putea ajunge în situația de a folosi Instrumentul Anti-Coerciție împotriva Statelor Unite. Este o nebunie. Acesta este rezultatul imprevizibilității și al unei agresiuni inutile”, a spus el, precizând că preferă respectul și nu brutalitatea, într-o aluzie la președintele american Donald Trump.
Un apel împotriva acomodării față de marile puteri a făcut și premierul canadian, Mark Carney, un discurs anti-hegemonic taxat de Trump. Mark Carney a îndemnat ca puterile mijlocii să se unească împotriva coerciției exercitate de superputeri agresive, avertizând că „supunerea nu va aduce siguranță” într-o lume în care ordinea internațională bazată pe reguli s-a prăbușit.
„Vechea ordine nu se va întoarce. Nu ar trebui să o jelim. Nostalgia nu este o strategie. Dar din fractură putem construi ceva mai bun, mai puternic și mai just. Există o tendință puternică a țărilor de a merge pe linia majorității. De a se acomoda. De a evita problemele. De a spera că supunerea va aduce siguranță. Nu va aduce. Nu mai invocați ordinea internațională bazată pe reguli ca și cum ar mai funcționa așa cum este prezentată. Numiți sistemul așa cum este: o perioadă în care cei mai puternici își urmăresc interesele, folosind integrarea economică drept armă de coerciție”, a afirmat premierul canadian.
Președintele american Donald Trump și secretarul general al NATO Mark Rutte au stabilit cadrul unui posibil acord viitor privind Groenlanda și întreaga regiune arctică, fapt care l-a determinat pe liderul american se renunțe la tarifele comerciale anunțate împotriva a opt țări europene membre ale NATO – Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Norvegia și Suedia – care au trimis militari în Groenlanda ca parte a unui exercițiu danez în Arctica.
Potrivit lui Trump, dacă această soluție va fi agreată, ea “va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate statele NATO”, indicând faptul că una dintre măsuri va fi crearea unei “cupole de aur” cu privire la Groenlanda, un nume de cod pentru un sistem de apărare antirachetă.
