Corespondență din München

Alianța transatlantică dintre Europa și Statele Unite trebuie să funcționeze ținând cont de valori și de interese, a afirmat duminică ministrul finanțelor din Norvegia, Jens Stoltenberg, ex-secretar general al NATO și viitor președinte al Conferinței de Securitate de la München.

Vorbind în cadrul panelului „Visul european: Apărarea valorilor fundamentale, aflată sub presiune”, Stoltenberg a oferit perspectivă pragmatică asupra modului în care ar trebui să funcționeze Alianța Nord-Atlantică.

„Cu cât putem cădea mai mult de acord asupra valorilor, cu atât mai bine. Dar, în esență, ceea ce contează cu adevărat când vine vorba de securitate este să realizăm că avem un interes comun de a ne proteja și apăra reciproc”, a spus el, în ceea ce pare să reprezinte un apel la realismul lucid invocat și de președintele finlandez Alexander Stubb în politica externă a țării sale.

Cel care a condus vreme de un deceniu destinele NATO, de la jumătatea celei de-a doua administrații Obama și până la finalul administrației Biden, trecând prin prima administrație Trump, a recunoscut că există o relație între valori și interese

„Și uneori aceste chestiuni se amestecă și, desigur, există o relație între valori și interese, dar cred că istoria NATO și a prietenilor săi demonstrează că pot exista diferențe destul de serioase în privința valorilor, iar totuși suntem capabili să ne mobilizăm în jurul intereselor noastre comune”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Citiți și „Plec. SUA nu au nevoie de NATO” – a spus Trump, rememorează Stoltenberg din culisele întâlnirii care a adus NATO în pragul colapsului: Am crezut că Alianța se destramă sub ochii mei

Fostul secretar general al NATO a fost numit în poziția noul ministru de finanțe al Norvegiei, în cadrul unei remanieri guvernamentale, în ianuarie 2025, marcând o reîntoarcere în politica națională a țării pe care a servit-o în două rânduri ca prim-ministru.

Stoltenberg, care ar fi trebuit să preia funcția de președinte al Conferinței de Securitate de la München după ediția din 2025 de la Christoph Heusgen, a acceptat să revină în guvernul țării sale într-un context complicat. Până atunci, la cârma Conferinței a revenit veteranul diplomat Wolfgang Ischinger.

Corespondență din München

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la Conferința de Securitate la München, ministrul apărării naționale Radu Miruță a respins criticile privind achizițiile de armament și a subliniat importanța producției locale pentru Armata Română și revitalizarea industriei naționale de apărare.

„Este un narativ rusesc, deranjat că România se mișcă”, a declarat ministrul referitor la afirmațiile potrivit cărora țara ar achiziționa echipamente second-hand.

El a explicat că România derulează 21 de proiecte majore, în valoare de aproape 10 miliarde de euro, multe dintre ele cu producție realizată pe teritoriul României: „Nu este suficient să ai bani să iei de pe raft și să pui în depozitele Armatei Române, ci să ai o continuitate (…) că poți să rezolvi problema asta în România.”

Ministrul a subliniat că obiectivul nu este doar înzestrarea Armatei Române, ci și „revitalizarea industriei naționale de armament, prin atragerea tehnologiei și producției pe plan intern, în paralel cu parteneriate europene și transatlantice.”

„Toate lucrurile acestea nu existau până acum. (…) Câștigul cel mare este luarea acestor bani din SAFE și aducerea lor în industria națională de apărare, unde nu avem tehnologie. Cu tehnologia adusă în rândul angajaților români, îi forțezi și pe unii, și pe alții să meargă pe același tronson”, a mai spus Radu Miruță.

România se află între primele opt state care au primit în această săptămână undă verde de la Consiliul Uniunii Europene pentru accesarea fondurilor din instrumentul SAFE, etapa următoare fiind semnarea acordului de împrumut cu Comisia Europeană. România beneficiază de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE. Împrumuturile trebuie contractate în perioada 2026-2030, au o perioadă de grație de 10 ani și se bazează pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene, cu dobânzi mai avantajoase decât cele aferente rating-ului României. Din această sumă, 2,5 miliarde de euro reprezintă o plată de pre-finanțare.

Bucureștiul a dat publicității lista finală a proiectelor ce vor fi finanțate cu 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE la finalul lunii ianuarie, acestea vizând achiziția și producția de vehicule blindate, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, drone, muniții, nave de patrulare, elicoptere, infrastructură de transport cu dublă utilizare și consolidarea capacităților MAI și de protecție civilă, fiind structurate pe ministere și domenii-cheie. 

Această finanțare de 16,68 miliarde de euro prin credite va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret) – 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională – 2,8 miliarde euro, inclusiv 900 de milioane de euro pentru protecție civilă.

Corespondență din München

Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a respins duminică, ideea că Alianța Nord-Atlantică ar putea exista fără Statele Unite și a afirmat că este „foarte clar că nu se pune problema întreruperii podului transatlantic, ci a extinderii acestui pod”.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul Conferința de Securitate de la München, ministrul s-a referit și la ideea unui „NATO 3.0”, evocată de subsecretarul de război al Pentagonului Elbridge Colby.

„Nu se poate vorbi, și trebuie să o spunem foarte răspicat, de un NATO fără Statele Unite ale Americii”, a subliniat acesta. Ministrul Miruță a arătat că relația dintre Europa și SUA este „reciproc avantajoasă” și că „nu se pune problema întreruperii podului transatlantic, ci a extinderii acestui pod”.

Referindu-se la ideea unui „NATO 3.0”, evocată de subsecretarul de război al Pentagonului Elbridge Colby, Miruță a precizat: „Nu știu dacă este neapărat NATO 3.0. Este NATO. Nu a existat nici 1.0, nici 2.0”, explicând că Alianța a evoluat prin extindere și adaptare, nu prin rupturi.

Reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, desfășurată joi la Bruxelles, a fost marcată de un discurs strategic dur al subsecretarului pentru politică al Departamentului de Război al SUA, Elbridge Colby, care a prezentat o viziune clară de restructurare a Alianței, împărțind evoluția acesteia în trei etape: „NATO 1.0”, „NATO 2.0” și ceea ce el a numit „NATO 3.0”. Arhitect al strategiei de apărare a SUA, Colby a confirmat o schimbare majoră de ton din partea Washingtonului, afirmând explicit că „Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria sa apărare convențională” și că aceasta „nu este o viziune anti-europeană”.

În discursul susținut la Conferința de Securitate, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a pledat pentru revitalizarea parteneriatului transatlantic, pentru reformarea instituțiilor internaționale și pentru o redefinire a ordinii globale. Intervenția sa, marcată de numeroase referințe istorice și culturale cu privire la alianța euro-atlantică, a marcat un contrast față de discursul furibund și critic rostit anul trecut la adresa Europei de vicepreședintele american JD Vance. 

„Destinul nostru este și va fi întotdeauna legat de al vostru, deoarece știm că soarta Europei nu va fi niciodată irelevantă pentru propria noastră securitate națională”, a spus Rubio, într-un discurs mult așteptat să calmeze apele tulburi în care relația transatlantică navighează de la începutul celei de-a doua administrații Trump, cu acuze din partea Statelor Unite că Uniunea Europeană este responsabilă de declinul civilizațional al Europei și cu momente de cotitură precum creșterea investițiilor în apărare, legislația europeană în privința marilor platforme digitale sau pretențiile Statelor Unite cu privire la Groenlanda.