Fondul Monetar Internațional a avertizat guvernele europene să evite măsurile generale de sprijin, precum reducerea taxelor la combustibili sau plafonarea prețurilor, în contextul noilor tensiuni din Orientul Mijlociu care împing în sus costurile energiei, relatează dpa, preluat de Agerpres.
Într-un briefing dedicat Europei, instituția a transmis că astfel de intervenții, deși atractive din punct de vedere politic pe termen scurt, „nu sunt măsuri înțelepte”.
Potrivit analizei publicate vineri, sprijinul acordat pe scară largă avantajează în mod disproporționat gospodăriile cu venituri ridicate, care consumă mai multă energie, reducând eficiența politicilor publice.
Fondul Monetar Internațional își bazează recomandările pe experiența crizei energetice din 2022, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, când statele europene au adoptat măsuri costisitoare pentru a limita impactul creșterii prețurilor.
Instituția avertizează că „măsurile de sprijin largi și fără un termen clar sunt greu de inversat” și pot genera efecte economice nedorite, inclusiv descurajarea investițiilor în eficiență energetică și alternative mai sustenabile.
Datele Fondului arată că guvernele europene au cheltuit, în medie, aproximativ 2,5% din PIB pentru a susține consumatorii în timpul crizei din 2022, însă peste două treimi din aceste fonduri nu au fost direcționate țintit.
În același timp, analiza indică faptul că doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa integral creșterea costurilor energiei pentru cele mai vulnerabile 40% dintre gospodării.
Avertismentul vine în contextul în care mai multe state europene analizează noi măsuri pentru a atenua impactul scumpirilor. În Germania, cea mai mare economie a UE, guvernul discută reducerea temporară a taxelor la carburanți, inclusiv a TVA, cu aproximativ 0,17 euro pe litru, pentru o perioadă de două luni.
Propunerea, care ar urma să se aplice între 1 mai și 30 iunie, este în prezent analizată de Parlamentul de la Berlin și ar putea fi adoptată în perioada următoare.
În România, autoritățile au combinat măsuri țintite cu intervenții directe asupra pieței carburanților. La începutul lunii aprilie 2026, Guvernul a adoptat o reducere temporară a accizei la motorină cu 30 de bani pe litru (echivalentul a aproximativ 36 de bani cu tot cu TVA), măsură menită să scadă prețul la pompă în contextul actualei crize energetice.
Decizia a venit după ce autoritățile au analizat inclusiv scenarii mai ample, precum reducerea graduală a accizelor sau revenirea la schema din 2022 de compensare a prețului cu aproximativ 50 de bani pe litru.
Anterior, în luna martie, Guvernul a decis să declare oficial situația de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, pentru o perioadă inițială de șase luni, cu posibilitatea de prelungire, introducând un set extins de măsuri pentru limitarea creșterii prețurilor și prevenirea comportamentelor speculative.
Printre cele mai importante intervenții se numără plafonarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în producerea acestora, pe întregul lanț economic, marjele fiind limitate la cel mult 50% din media anului 2025.
În paralel, exporturile și livrările intracomunitare de carburanți au fost condiționate de acordul prealabil al autorităților, pentru a asigura prioritar aprovizionarea pieței interne.
În același timp, România continuă să aplice măsuri mai țintite, precum compensarea costurilor cu combustibilul pentru transportatori și subvenționarea motorinei utilizate în agricultură.
