Connect with us

ROMÂNIA

Fost ambasador al SUA la București: Joe Biden are o legătură strânsă cu România. Relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Flickr

Mark Gitenstein, fost ambasador american la Bucureşti, şi Mircea Geoană, fost ambasador român la Washington şi actual secretar general adjunct al NATO, şi-au exprimat convingerea luni, în cadrul unei discuţii virtuale, că relaţia dintre SUA şi România se va consolida în timpul viitoarei administraţiei a SUA, sub preşedinţia lui Joe Biden.

Joe Biden “are o legătură strânsă cu România. A fost acolo de şase-opt ori, începând din perioada în care era membru al Senatului SUA, ca preşedinte al Comisiei de Relaţii Externe. A fost de două ori acolo când era vicepreşedinte al SUA. O dată când eram eu ambasador şi o dată după ce eu nu mai eram acolo”, a afirmat Mark Gitenstein, într-o discuţie prin Zoom iniţiată de organizaţia non-profit Alianţa, cu sediul la Washington, pentru a marca împlinirea a 140 de ani de relaţii diplomatice între SUA şi România, informează Agerpres.

Gitenstein a reamintit că primul turneu extern major al Joe Biden în calitate de vicepreşedinte al SUA a fost în Europa Centrală şi de Est şi a inclus şi România.

“El a susţinut primul său discurs major despre relaţiile administraţiei Obama cu Europa Centrală şi de Est şi despre Europa în general la Bucureşti. Are un angajament profund faţă de România (…) A privit întotdeauna favorabil România. Va continua să facă asta”, a declarat fostul ambasador american, care face parte din echipa de tranziţie a preşedintelui ales Joe Biden, dar care a precizat că nu vorbeşte în numele viitoarei administraţii de la Washington.

La rândul său, Mircea Geoană şi-a exprimat convingerea că, în timpul viitoarei preşedinţii Biden, “alianţele Americii în Europa şi în lume vor fi consolidate”.

“Cred că România ar trebui să fie mândră de parteneriatul său strategic cu SUA”, a afirmat fostul ambasador român la Washington.

Secretarul general adjunct al NATO a mai spus că Joe Biden va folosi experienţa sa uriaşă în afaceri globale şi a reamintit de rolul esenţial al preşedintelui ales în aderarea României şi a altor ţări din Europa Centrală şi de Est la NATO, ceea ce a deschis calea pentru intrarea în Uniunea Europeană.

Președintele Klaus Iohannis s-a numărat printre primii lideri occidentali care l-au felicitat luna trecută pe președintele ales al Joe Biden. Șeful statului i-a transmis viitorului său omolog un mesaj în care manifestă angajamentul României pentru promovarea obiectivelor comune de securitate strategică, apărare și economice ale Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, a cărui declarație comună a fost adoptată în 2011, în timpul mandatului lui Biden de vicepreședinte al SUA, și care va fi celebrată în 2021 la a zecea sa aniversare.

În calitate de vicepreședinte al SUA, Joe Biden a efectuat două vizite la București, în 2009 și în 2014.

Viitorul președinte al SUA, Joe Biden, este liderul politic american cu cel mai înalt rang care a vizitat România în ultimii 12 ani, de la vizita fostului președinte George W. Bush în 2008. Prezent în două rânduri la București, în 2009 și în 2014, în calitate de vicepreședinte al SUA, Biden a făcut în România anunțuri importante pentru viitorul Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Vizita din octombrie 2009, petrecută la nouă luni distanță de la instalarea administrației Barack Obama la Casa Albă și în contextul campaniei electorale prezidențiale din România, avea să asigure o transformare fundamentală pentru arhitectura de securitate euro-atlantică, întrucât administrația Obama a hotărât să modifice planurile fostei administrații Bush și să propună amplasarea unui sistem de apărare antirachetă în România și în Polonia.

“Biden a spus președintelui român Traian Băsescu că noul sistem este mai bine construit pentru a proteja atât România, cât și Statele Unite. Sistemul înlocuiește un plan recent abandonat din era Bush, care ar fi amplasat facilități planificate în Polonia și Republica Cehă”, amintește Deutsche Welle.

Cu ocazia aceleiași vizite, Biden a făcut uz de un discurs susținut la Universitatea din București pentru a îndemna țările din estul Europei, în special România și Polonia, care marcau 20 de ani de la prăbușirea comunismului să ghideze alte țări care sunt încă democrații aflate la început de drum spre stabilitate.

“În Europa de Est, există țări care încă se luptă să stabilească democrații pe deplin funcționale și economii de piață vibrante. Puteți ajuta la îndrumarea Moldovei, Georgiei și Ucrainei pe calea către stabilitate și prosperitate”, a spus el atunci.

Doi ani mai târziu, la 13 septembrie 2011, președintele Traian Băsescu era primit la Casa Albă de președintele Barack Obama și vicepreședintele Joe Biden, iar președinții României și Statelor Unite semnau Declarația Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul al XXI-lea. În același context a fost semnat Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton. Sistemul antirachetă a fost inaugurat pe 12 mai 2016 și reprezintă principala bază militară cu prezență americană permanentă în zona flancului de est al NATO.

Peste trei ani, la 21 mai 2019, Joe Biden revenea la București într-un context în care Statele Unite căutat să își reasigure aliații de întregul sprijin al SUA după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și destabilizarea estului Ucraina, mai ales în pregătirea summitului NATO din Țara Galilor. Vizita de atunci de la București a fost marcată și de gesturi simbolice de prietenie în raport cu fostul președinte Traian Băsescu, aflat la final de mandat.

“Noi vom onora articolul 5 din Tratatul NATO, este o obligaţia noastră sacră, să nu aveţi nicio îndoială, ca să nu fie niciun semn de întrebare, niciun aliat NATO nu stă singur, noi ne protejăm unii pe alţii, fără discuţie. (…) Sunt aici să spun în numele preşedintelui ceea ce sper că ştiţi deja: Puteţi conta pe noi. Punct! Noi facem ceea spunem şi spunem ceea ce gândim.”, avea să spună Joe Biden, în 2014.

De asemenea, o componentă importantă a discursului său de la București din 2014 a fost continuarea luptei anticorupție și aprecierea progreselor realizate de România în materie de stat de drept.

Prima sa vizită în România a avut loc însă, în 1999, în calitate de membru al Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA.

Nu în ultimul rând, în calitate de vicepreședinte al SUA, Joe Biden l-a primit în septembrie 2015, la Casa Albă, pe președintele Klaus Iohannis, aflat la prima sa vizită în SUA, în contextul participării la Adunarea Generală a ONU, o reuniune la capătul căreia Iohannis și Biden au subliniat că parteneriatul dintre România și SUA “este foarte bun și foarte puternic”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

Published

on

© MAE

Ministrul Bogdan Aurescu a avut joi noi consultări cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan, împreună cu omologii săi de pe flancul estic al NATO reuniți în formatul “București 9”, privind situația de securitate din apropierea Ucrainei și din regiunea Mării Negre.

Am subliniat importanța unității transatlantice în acțiunile noastre“, a spus Aurescu, după discuții pe care le-a descris drept “substanțiale”, într-o postare pe Twitter.

Aceeași unitate occidentală în fața Rusiei a fost invocată și de secretarul de stat american Antony Blinken, aflat la Berlin pentru întâlnirii cu omologii german, francez și britanic, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși care acționau pentru destabilizarea Ucrainei.

În cadrul convorbirii cu Sullivan, a doua din ultima lună, Aurescu a mulțumit Statelor Unite pentru solidaritate și pentru anunțul de a suplimenta numărul de trupe care situația se înrăutățește pe flancul estic.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului. Anunțul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Afirmațiile lui Biden reprezintă a patra iterație în 40 de zile a angajamentului SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO și față de apărarea aliaților estici. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Continue Reading

CONSILIUL UE

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ambasadoarea Franței: Să facem din aderarea României la Spațiul Schengen o prioritate a președinției franceze a Consiliului UE

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a avut joi o întrevedere cu ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, în cadrul căreia a salutat intenția exprimată de președintele francez, Emmanuel Macron, de a trimite trupe în România, în contextul demersurilor NATO de consolidare a flancului estic, pe fondul tensiunilor generate de Rusia prin dislocarea forțelor militare la granița cu Ucraina.

În egală măsură, acesta consideră că aderarea României la Spațiul Schengen ar trebui să fie o prioritate în timpul mandatului președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

”Am avut astăzi o întâlnire foarte bună cu Excelența Sa, Ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Laurence Auer, în contextul preluării președinției Consiliul Uniunii Europene. I-am transmis doamnei Ambasador că, în virtutea relațiilor bilaterale foarte bune, cu legături istorice, culturale și de prietenie profunde, consolidate prin parteneriatul strategic franco-român să facem din aderarea României la spațiul Schengen o prioritate în timpul mandatului președinției franceze a Consiliului UE. De asemenea, am salutat intenția președintelui Macron de a trimite trupe în România, în contextul demersurilor NATO de asigurare a protecției frontierei de Est a Alianței”, a menționat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat miercuri disponibilitatea țării sale de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România.

“Am continuat desfăşurarea de forţe în favoarea securităţii partenerilor noștri europeni, în cadrul misiunilor NATO și misiunilor prezenței înaintate avansate în ţările baltice prietene și vom continua să facem acest lucru pe viitor, așa cum ne-am arătat şi disponibilitatea de a merge mai departe şi, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni pentru a ne asuma toate responsabilitățile în misiunile de tip prezență înaintată avansată, în special în România, dacă aceste vor fi decise, a declarat liderul francez.

Tot miercuri, Emmanuel Macron a prezentat în plenul Parlamentului European prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, printre acestea numărându-se și reformarea Spațiului Schengen prin sprijinirea extinderii acestuia către România, Bulgaria și Croația.

Nu este prima dată când Franța își manifestă susținerea pentru acest deziderat al României.

Cu prilejul lansării președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ambasadoarea Laurence Auer, a dat asigurări că vor depune ”toate eforturile” în această direcție. În luna septembrie, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a spus că țara noastră trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În discursul susținut la întâlnirea anuală cu ambasadorii acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a subliniat că ”finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”, fiind un obiectiv strategic pentru întreaga UE, o prioritate pentru Guvernul țării exprimată de premierul Nicolae Ciucă în contextul unui dineu de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

De altfel, acesta punctase anterior că va face tot ce este necesar pentru ca România să se alăture celorlalte 26 de țări care fac parte din acest spațiu (22 de state membre ale Uniunii Europene și 4 state asociate), dar a ținut să sublinieze că nu poate garanta că se va întâmpla în 2022, în contextul în care ”nu depinde doar de noi”.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Natalia Gavrilița despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut joi, 20 ianuarie, o convorbire telefonică cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, în contextul în care Parlamentul de la Chișinău a decis instituirea stării de urgență în sectorul energetic, în Republica Moldova, din cauza riscului suspendării livrării de gaz de către concernul rus Gazprom.

Cei doi premieri au discutat despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova, urmând ca România să primească și o solicitare în acest sens, care să fie analizată în scurt timp, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, cei doi oficiali au vorbit și despre pregătirea următoarei ședințe comune de guvern, care urmează să aibă loc în viitorul apropiat.

În cadrul convorbirii telefonice, premierul Nicolae Ciucă a reiterat deschiderea şi disponibilitatea României de a sprijini Republica Moldova.

Citiți și: Premierul Nicolae Ciucă, întrevedere cu omologul Natalia Gavrilița: Dorim să încheiem un nou acord privind acordarea de asistență financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru a precizat miercuri că Executivul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european. 

De asemenea, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat în septembrie, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicole Popescu, că  România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție.

Continue Reading

Facebook

NATO58 mins ago

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Un spațiu online mai sigur: Deputații europeni dau undă verde deschiderii negocierilor cu statele membre pentru Actul legislativ privind serviciile digitale

INTERNAȚIONAL2 hours ago

“Rusia nu are forța Occidentului unit”: SUA impun sancțiuni împotriva a patru agenți ruși după o reuniune a miniștrilor de externe american, german, francez și britanic

Daniel Buda2 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

U.E.2 hours ago

UE și Canada, consultări privind securitatea europeană: Reiterăm apelul nostru către Rusia de a detensiona situația de la granița cu Ucraina

Gheorghe Falcă2 hours ago

Gheorghe Falcă: Am votat în Parlamentul European pentru o mai bună protejarea a animalelor în timpul transportului

U.E.2 hours ago

Șeful diplomației europene precizează că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei

CONSILIUL UE2 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ambasadoarea Franței: Să facem din aderarea României la Spațiul Schengen o prioritate a președinției franceze a Consiliului UE

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Natalia Gavrilița despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac denunță șantajul practicat de Rusia: Războiul gazelor este pedeapsa Moscovei pentru drumul european pe care românii din R. Moldova l-au ales

Daniel Buda2 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE1 day ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE1 day ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending