Connect with us

ROMÂNIA

Fost ambasador al SUA la București: Joe Biden are o legătură strânsă cu România. Relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Flickr

Mark Gitenstein, fost ambasador american la Bucureşti, şi Mircea Geoană, fost ambasador român la Washington şi actual secretar general adjunct al NATO, şi-au exprimat convingerea luni, în cadrul unei discuţii virtuale, că relaţia dintre SUA şi România se va consolida în timpul viitoarei administraţiei a SUA, sub preşedinţia lui Joe Biden.

Joe Biden “are o legătură strânsă cu România. A fost acolo de şase-opt ori, începând din perioada în care era membru al Senatului SUA, ca preşedinte al Comisiei de Relaţii Externe. A fost de două ori acolo când era vicepreşedinte al SUA. O dată când eram eu ambasador şi o dată după ce eu nu mai eram acolo”, a afirmat Mark Gitenstein, într-o discuţie prin Zoom iniţiată de organizaţia non-profit Alianţa, cu sediul la Washington, pentru a marca împlinirea a 140 de ani de relaţii diplomatice între SUA şi România, informează Agerpres.

Gitenstein a reamintit că primul turneu extern major al Joe Biden în calitate de vicepreşedinte al SUA a fost în Europa Centrală şi de Est şi a inclus şi România.

“El a susţinut primul său discurs major despre relaţiile administraţiei Obama cu Europa Centrală şi de Est şi despre Europa în general la Bucureşti. Are un angajament profund faţă de România (…) A privit întotdeauna favorabil România. Va continua să facă asta”, a declarat fostul ambasador american, care face parte din echipa de tranziţie a preşedintelui ales Joe Biden, dar care a precizat că nu vorbeşte în numele viitoarei administraţii de la Washington.

La rândul său, Mircea Geoană şi-a exprimat convingerea că, în timpul viitoarei preşedinţii Biden, “alianţele Americii în Europa şi în lume vor fi consolidate”.

“Cred că România ar trebui să fie mândră de parteneriatul său strategic cu SUA”, a afirmat fostul ambasador român la Washington.

Secretarul general adjunct al NATO a mai spus că Joe Biden va folosi experienţa sa uriaşă în afaceri globale şi a reamintit de rolul esenţial al preşedintelui ales în aderarea României şi a altor ţări din Europa Centrală şi de Est la NATO, ceea ce a deschis calea pentru intrarea în Uniunea Europeană.

Președintele Klaus Iohannis s-a numărat printre primii lideri occidentali care l-au felicitat luna trecută pe președintele ales al Joe Biden. Șeful statului i-a transmis viitorului său omolog un mesaj în care manifestă angajamentul României pentru promovarea obiectivelor comune de securitate strategică, apărare și economice ale Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, a cărui declarație comună a fost adoptată în 2011, în timpul mandatului lui Biden de vicepreședinte al SUA, și care va fi celebrată în 2021 la a zecea sa aniversare.

În calitate de vicepreședinte al SUA, Joe Biden a efectuat două vizite la București, în 2009 și în 2014.

Viitorul președinte al SUA, Joe Biden, este liderul politic american cu cel mai înalt rang care a vizitat România în ultimii 12 ani, de la vizita fostului președinte George W. Bush în 2008. Prezent în două rânduri la București, în 2009 și în 2014, în calitate de vicepreședinte al SUA, Biden a făcut în România anunțuri importante pentru viitorul Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Vizita din octombrie 2009, petrecută la nouă luni distanță de la instalarea administrației Barack Obama la Casa Albă și în contextul campaniei electorale prezidențiale din România, avea să asigure o transformare fundamentală pentru arhitectura de securitate euro-atlantică, întrucât administrația Obama a hotărât să modifice planurile fostei administrații Bush și să propună amplasarea unui sistem de apărare antirachetă în România și în Polonia.

“Biden a spus președintelui român Traian Băsescu că noul sistem este mai bine construit pentru a proteja atât România, cât și Statele Unite. Sistemul înlocuiește un plan recent abandonat din era Bush, care ar fi amplasat facilități planificate în Polonia și Republica Cehă”, amintește Deutsche Welle.

Cu ocazia aceleiași vizite, Biden a făcut uz de un discurs susținut la Universitatea din București pentru a îndemna țările din estul Europei, în special România și Polonia, care marcau 20 de ani de la prăbușirea comunismului să ghideze alte țări care sunt încă democrații aflate la început de drum spre stabilitate.

“În Europa de Est, există țări care încă se luptă să stabilească democrații pe deplin funcționale și economii de piață vibrante. Puteți ajuta la îndrumarea Moldovei, Georgiei și Ucrainei pe calea către stabilitate și prosperitate”, a spus el atunci.

Doi ani mai târziu, la 13 septembrie 2011, președintele Traian Băsescu era primit la Casa Albă de președintele Barack Obama și vicepreședintele Joe Biden, iar președinții României și Statelor Unite semnau Declarația Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul al XXI-lea. În același context a fost semnat Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton. Sistemul antirachetă a fost inaugurat pe 12 mai 2016 și reprezintă principala bază militară cu prezență americană permanentă în zona flancului de est al NATO.

Peste trei ani, la 21 mai 2019, Joe Biden revenea la București într-un context în care Statele Unite căutat să își reasigure aliații de întregul sprijin al SUA după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și destabilizarea estului Ucraina, mai ales în pregătirea summitului NATO din Țara Galilor. Vizita de atunci de la București a fost marcată și de gesturi simbolice de prietenie în raport cu fostul președinte Traian Băsescu, aflat la final de mandat.

“Noi vom onora articolul 5 din Tratatul NATO, este o obligaţia noastră sacră, să nu aveţi nicio îndoială, ca să nu fie niciun semn de întrebare, niciun aliat NATO nu stă singur, noi ne protejăm unii pe alţii, fără discuţie. (…) Sunt aici să spun în numele preşedintelui ceea ce sper că ştiţi deja: Puteţi conta pe noi. Punct! Noi facem ceea spunem şi spunem ceea ce gândim.”, avea să spună Joe Biden, în 2014.

De asemenea, o componentă importantă a discursului său de la București din 2014 a fost continuarea luptei anticorupție și aprecierea progreselor realizate de România în materie de stat de drept.

Prima sa vizită în România a avut loc însă, în 1999, în calitate de membru al Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA.

Nu în ultimul rând, în calitate de vicepreședinte al SUA, Joe Biden l-a primit în septembrie 2015, la Casa Albă, pe președintele Klaus Iohannis, aflat la prima sa vizită în SUA, în contextul participării la Adunarea Generală a ONU, o reuniune la capătul căreia Iohannis și Biden au subliniat că parteneriatul dintre România și SUA “este foarte bun și foarte puternic”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene a felicitat România pentru includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a unei reforme privind venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici, potrivit declarației de presă susținute luni, 27 septembrie, cu ocazia vizitei la București pentru aprobarea Planului. 

„Planul românesc îndeplinește criteriile foarte exigente pe care le-am stabilit împreună cu Consiliul. Acesta combină, pe de o parte, investițiile în tranziția ecologică și digitală și, pe de altă parte, abordează reformele care sunt necesare pentru a face față provocărilor structurale ale României. Astfel, de exemplu, pentru a pune finanțele publice pe o bază solidă, se investește într-o reformă a pensiilor și într-o administrație fiscală digitală. Și vă felicit sincer pentru că ați lucrat la venitul minim de incluziune, foarte important aici pentru a sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici”, a precizat aceasta.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

În cadrul componentei 14, ca răspuns la recomandarea 3 din 2019 a Consiliului UE, din evaluarea semestrului european, este prevăzută o inițiativă de reformă a modului de stabilire a salariului minim în plată la nivelul economiei, începând cu anul 2023. Aceasta se va concretiza printr-o formulă de stabilire obiectivă a nivelului salariului minim în linie cu viitoarea Directivă/Regulament/Recomandare comunitară pentru stabilirea salariului minim la nivelul Statelor Membre. Partenerii sociali vor avea un rol pregnant, în procesul tripartit de consultare pentru actualizarea periodică a salariului minim. În plus, formula de calcul va fi bazată pe bunele practici de la nivel european, raportandu-se la indicatori precum salariul mediu și median din economie și rata inflației.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Published

on

© Administrația Prezidențială

Finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență și aprobarea sa de către Comisia Europeană este doar o victorie de etapă, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, solicitând Guvernului și autorităților locale să facă o prioritate absolută din implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute.

Șeful statului a vorbit într-o conferință comună de presă, desfășurată la Spitalul Universitar de Urgență București, cu prim-ministrul Florin Cîțu și cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen cu prilejul aprobării Planului Național de Redresare și Reziliență de 29,2 miliarde de euro.

Salut anunțul făcut de doamna von der Leyen despre Planul Național de Redresare și Reziliență al României, care a primit undă verde de la Comisia Europeană chiar astăzi. Aprobarea sa reprezintă un moment simbolic, de o mare importanță pentru viitorul țării noastre. Acest Plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar și al unui efort colectiv instituțional fără precedent. A fost un proces extrem de laborios, care a presupus o muncă extraordinară, sub presiunea timpului, și le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui Plan. Finalizarea Planului Național și aprobarea sa de către Comisie este însă doar o victorie de etapă”, a spus președintele.

 

El a subliniat că momentul de astăzi este un pas important “către ceea ce ne propunem să realizăm în România în anii următori, dar provocările majore încep de abia acum”.

Iohannis a mai spus că implementarea deplină și la timp a tuturor măsurilor din acest plan este esențială.

“Vreau să fim foarte bine pregătiți pentru etapa cea mai importantă – demararea și mai ales finalizarea reformelor pe care ni le-am asumat. Accesând aceste fonduri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, putem schimba România în profunzime, putem construi o țară așa cum ne-o dorim”, a completat președintele.

Șeful statului a punctat că Planul Național de Redresare și Reziliență este un instrument deosebit de important pentru România, “care ne oferă, pe lângă finanțarea acțiunilor de redresare economică, resursele pentru a implementa investiții și reforme structurale esențiale pentru dezvoltarea țării noastre pe termen mediu și lung”.

“Toate aceste resurse financiare reprezintă o oportunitate extraordinară pentru noi să investim în construirea de autostrăzi, în căi ferate, să modernizăm infrastructura energetică și de mediu, să dezvoltăm rețeaua de spitale, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administrație, să investim în infrastructura din educație și din sănătate”, a detaliat el.

Klaus Iohannis a precizat că pandemia de COVID-19 a arătat foarte clar că vulnerabilitățile din sistemul de sănătate au implicații profunde asupra economiei, asupra încrederii în guverne și asupra coeziunii sociale.

“De aceea, investițiile în sănătate sunt un pilon definitoriu al acestui Plan”, a reliefat el, invocând “exemplul edificator” al Spitalului Universitar de Urgență București, pe care l-a vizitat cu Ursula von der Leyen și cu Florin Cîțu.

“Este un exemplu edificator al contribuției pe care fondurile europene o aduc la modernizarea infrastructurii spitalicești din România. Prin folosirea acestor fonduri, pacienții vor beneficia de îngrijire de calitate și de cele mai avansate tehnologii în domeniu. Acesta este însă doar începutul, mai este multă muncă de făcut de aici înainte. Avem o responsabilitate uriașă pentru a ne asigura că banii europeni vor schimba fața României și vor aduce o viață mai bună pentru cetățenii noștri”, a mai spus el.

În continuare, Iohannis le-a solicitat premierului Florin Cîțu, miniștrilor și autorităților locale să implementeze reformele și investiții.

“Împreună cu acest Guvern, am reușit, iată, să avem acest Plan aprobat. Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, domnilor primari și președinți de consilii județene, vă cer să faceți o prioritate absolută din implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență! Este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm – șansa de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă și mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea. Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată“, a declarat președintele.

“Rămân un partener implicat al acestei guvernări care își propune să dezvolte țara noastră și, împreună, și, cu sprijinul Comisiei Europene, al Președintei von der Leyen, vom mobiliza mediul de afaceri, toate autoritățile locale și centrale, astfel încât Planul Național de Redresare și Reziliență să fie un succes major pentru România”, a conchis șeful statului.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîțu a salutat adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență de către Comsia Europeană și i-a mulțumit președintei Ursula von der Leyen pentru sprijinul acordat în timpul negocierilor.

„Volumul de muncă a fost unul foarte mare, iar mizele pe măsură. Vreau să îi mulțumesc președintei Ursula von der Leyen. În tot acest timp ne-ați susținut și ne-ați ghidat. Comunicarea a fost excelentă și vă mulțumesc. PNRR este aprobat, semnat și va fi aplicat. Lucru care pentru România va însemna dezvoltare și modernizare. PNRR-ul României este printre cele cinci cele mai bine finanțate planuri din UE și era normal ca negocierile să nu fie ușoare”, a transmis Florin Cîțu în timpul conferinței de presă la care a participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, premierul se arată extrem de mulțumit că evaluarea Comisiei: „Evaluarea a fost una pozitivă. Această evaluare arată că PNRR-ul a fost bine construit, coerent, în ceea ce privește reformele și invetițiile și foarte important, acoperă nevoile pe care România le are în acest moment. Faptul că am obținut 10 calificative A din 11, arată aprecierea Comisiei Europene.”

Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR. Întregul proces a fost explicat de deputatul european Dragoș Pîslaru.

România nu a obținut 𝗻𝗶𝗰𝗶𝘂𝗻 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗖. România a obținut 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝘂𝗹 A 𝗹𝗮 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝟰 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶:
– măsurile țin cont de Recomandările pe care Comisia le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European;
-contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență MRR (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică);
– investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi;
– investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă ele, România a obținut 𝗶̂𝗻𝗰𝗮̆ 𝟲 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝗲 A 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘂𝗿𝗺𝗮̆𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲𝗹𝗲 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶:
– a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat;
– nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”);
– măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung;
– planul are ținte, obiective și indicatori clari;
– există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică;
– planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

România a obținut 𝟭 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿 calificativ B, la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu.

 

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Citiți și: Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi2 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda11 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA17 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

FONDURI EUROPENE24 mins ago

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

ROMÂNIA34 mins ago

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA56 mins ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Inovării și Digitalizării organizează prima vizită de țară a experților externi, prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)

INTERVIURI2 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

COMISIA EUROPEANA17 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA56 mins ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Team2Share

Trending