Connect with us

NATO

Galerie FOTO Liderii NATO, reuniți la 70 de ani de la înființarea Alianței: ”Suntem cea mai de succes alianță din istorie. Să ne apărăm unul pe altul. Toți pentru unul și unul pentru toți”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Șefii de state și de guverne din cele 29 de țări membre ale NATO au început discuțiile în cadrul Consiliului Nord-Atlantic reunit la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței, o întrunire a cărei tentă festivă este umbrită de potențiale tensiuni care pot izbucni între aliați pe fondul afirmațiilor președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, riposta politică a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan sau criticile președintelui american Donald Trump privind împărțirea poverii financiare. De altfel, partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing privind cheltuielile militare) și posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO sunt temele-vedetă ale reuniunii de la Londra.

În debutul reuniunii, atât secretarul general Jens Stoltenberg, cât și premierul britanic Boris Johnson, gazda summit-ului, au reamintit liderilor aliați de principiul fundamental și valoric al Alianței consacrat de articolul 5 din Tratatul de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949, în urmă cu șapte decenii.

”Marea Britanie a fost prima casă a NATO. Așadar, este potrivit să ne întâlnim aici pentru a marca a 70-a aniversare a Alianței noastre pentru a sărbători succesul nostru și pentru a ne asigura că Alianța noastră rămâne pregătită pentru viitor. NATO este cea mai de succes alianță din istorie. (…) NATO rămâne singura platformă în care America de Nord și Europa discută, decid și iau măsuri împreună în fiecare zi pentru a proteja aproape un miliard de oameni. Deci, indiferent de diferențele noastre, vom continua să ne unim în jurul sarcinii noastre principale. Să ne apărăm unul pe altul. Toți pentru unul și unul pentru toți”, a spus Jens Stoltenberg, conform transcrierii de pe site-ul NATO.

De partea sa, Boris Johnson a făcut un apel la unitate transatlantică.

”Faptul că trăim în pace astăzi demonstrează puterea propoziției care stă la baza acestei alianțe: că atâta timp cât vom sta împreună, nimeni nu ar putea spera să ne învingă – și, prin urmare, nimeni nu va începe un război. Acest principiu esențial este consacrat de articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord: că, dacă vreunul dintre noi este atacat, toți vom merge în apărarea lor. Dacă NATO are un motto, acesta este: unul pentru toți și toți pentru unul”, a spus Johnson, citat de The Guardian.

Afirmațiile celor doi vin în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron și-a apărat în continuare declarațiile făcute luna trecută și s-a declarat mulțumit de efectele produse. Sosind la reuniunea de la Londra, liderul francez a fost întrebat dacă mai susține această poziție.

Da, absolut. De fapt, ne-a permis să suscităm câteva dezbateri cruciale”, a spus el, arătând acestea includ cum să creeze o pace durabilă în Europa și să clarifice cine a fost inamicul.

Cred că a fost responsabilitatea noastră să ridicăm ambiguități care ar putea fi dăunătoare și să abordăm o adevărată dezbatere strategică. A început, sunt mulțumit”, a completat Emmanuel Macron, ale cărei afirmații privind ”moartea cerebrală a NATO” a întâmpinat reacții critice din partea tuturor aliaților, unele chiar vehemente din partea președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan.

Președintele francez Emmanuel Macron și-a menținut și marți, în cadrul unei întâlniri cu omologul său american Donald Trump, afirmațiile cu privire la ”moartea cerebrală a NATO” și a reluat mesajul său că este nevoie de un dialog strategic cu Rusia.

În cadrul unei întrevederi anterioare cu secretarul general al NATO, preşedintele american a calificat drept ”foarte insultătoare” remarca preşedintelui francez că NATO ar fi în ”moarte cerebrală” și a arătat că îl vede pe Emmanuel Macron ”desprinzând Franța de NATO”.

În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a precizat, la sosirea la summit, că România va susține lansarea unui proces de reflecție sub coordonarea secretarului general al Alianței. Poziția României privind procesul de reflecție care vizează viitorul NATO a fost prezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu. la ministeriala din 20 noiembrie și care a culminat cu propunerea ca scopul final al acestui proces să fie revizuirea Conceptului Strategic al NATO. România a dat semnale la nivel politic – declarațiile președintelui, prim-ministrului și ministrului de externe – că nu împărtășește viziunea eronată a faptului că NATO ar fi o alianță în criză și că un astfel de proces de reflecție trebuie să consolideze Alianța Nord-Atlantică.

Dacă va fi agreată o astfel de propunere, rolul secretarului general al NATO devine și mai acumulat în responsabilități. Astfel, procesul lansat sub coordonarea acestuia ar trebui să aibă ca obiective 1) întărirea internă a NATO ca principal for transatlantic pentru consultări politice și decizii ale aliaților și 2) consolidarea rolului Alianței Nord-Atlantice ca principal actor politic în abordarea provocărilor la adresa securității euro-atlantice.

Deși o reuniune cu caracter aniversar prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO și nu un summit tradițional, întrunirea festivă celor 29 de șefi de state și guverne euro-atlantice este umbrită de cele mai recente tensiuni între aliați pe fondul afirmațiilor președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a Alianței” și punerea la îndoială a ”eficacității” Articolul 5 din Tratatul NATO.

Galerie FOTO

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

NATO

Germania şi Lituania au semnat la Vilnius un acord de cooperare militară care va permite ca soldaţii din fiecare dintre cele două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte

Published

on

©Lithuanian MOD/ Twitter

Germania și Lituania au semnat marți, la Vilnius, un acord de cooperare militară care formează baza juridică pentru ca soldații din fiecare dintre cele două țări aliate în cadrul NATO să poată staționa pe teritoriul celeilalte, a precizat Ministerul lituanian al Apărării, conform DPA, citat de Agerpres.

Acordul, care a fost semnat de viceministrul apărării lituanian Vytautas Umbrasas şi de ambasadorul Germaniei la Vilnius, Matthias Sonn, se adaugă statutului existent al forţelor NATO.

”Germania este cel mai important aliat şi susţinător al stabilităţii şi al securităţii europene”, a declarat Umbrasas, potrivit unui comunicat de presă. 

Ca parte a protecţiei sporite pentru flancul estic al NATO, Bundeswehr-ul (armata germană) conduce un batalion al Alianţei Nord-Atlantice în Lituania.

Inițiativa pentru semnarea acestui acord a venit din partea Germaniei, care este văzut drept partener esențial în modernizarea armatei lituaniene, care foloseşte echipament şi sisteme de armament germane.

Lituania a achiziţionat din Germania vehicule de luptă pentru infanterie Vilkas, în baza contractului în valoare de peste 385 de milioane de euro, încheiat în 2016, obuziere autopropulsate PZ2000, transportoare blindate blindat M577 şi multe alte elemente de tehnica militară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending