Connect with us

NATO

Donald Trump îl vede pe Emmanuel Macron ”desprinzând Franța de NATO”: A fost foarte insultător. Nimeni nu are mai multă nevoie de NATO decât Franţa

Published

on

Corespondență din Londra

Preşedintele american Donald Trump a calificat marţi drept ”foarte insultătoare” remarca preşedintelui francez Emmanuel Macron că NATO ar fi în ”moarte cerebrală” şi şi-a manifestat intenţia de a discuta cu acesta în decursul zilei de marţi cu prilejul summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Londra, relatează CNBC și The Guardian.

Cred că a fost foarte insultător”, a declarat Trump în cursul unei întâlniri pe care a avut-o la sediul ambasadei SUA la Londra cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte de deschiderea summitului aniversar al NATO la Londra, dedicat împlinirii a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

A fost o remarcă ”foarte, foarte neplăcută la adresa celorlalte 28 de ţări” membre, a adăugat el, declarându-se ”foarte surprins”  de această declaraţie a lui Emmanuel Macron.

Nimeni altcineva nu are mai multă nevoie de NATO decât Franţa. Franţa are nevoie de NATO”, a spus Donald Trump, care va avea întâlniri bilaterale la Londra atât cu președintele francez Emmanuel Macron, cât și cu cancelarul german Angela Merkel, precum și un dejun de lucru cu președintele român Klaus Iohannis și ceilalți lideri din Europa Centrală și de Est.

Întrebat dacă relația dintre SUA și NATO se zgâlțâie, Trump a negat acest lucru, însă a adăugat: ”Văd Franța desprinzându-se… îl văd pe el (n.r. – Emmanuel Macron) desprinzându-se”. 

Amintim faptul că între anii 1966 și 2009 Franța nu a făcut parte din structurile militare ale NATO, în urma retragerii decise de Charles de Gaulle în 1966 pe fondul unei dorințe de independență a apărării față de SUA. Franța a revenit în 2009 în structurile militare aliate, chiar în contextul summit-ului aniversar de 60 de ani de la înființarea Alianței, care s-a ținut la Strasbourg – Kehl.

Pe de altă parte, declarațiile lui Trump prefațează o reuniune complicată, având în vedere că înainte de summitul de anul trecut, tot în cadrul unei întrevederi cu Jens Soltenberg, președintele american a criticat Germania pentru că ar fi ”prizonierul energetic al Rusiei” și a cerut Berlinului să aloce mai mulți bani pentru apărare, argumentele sale provocând tensiuni cu Angela Merkel în cadrul summit-ului NATO de la Bruxelles.

Trump, cel care în 2016 declara că Alianța este ”învechită”, a salutat progresele făcute de aliații europeni prin adăugarea a peste 130 de miliarde de dolari în bugetele lor militare din 2016 încoace, în condițiile în care președintele american a cerut dintotdeauna o partajare mai echitabilă a costurilor între aliați.

De cealaltă parte, Jens Stoltenberg i-a mulțumit lui Donald Trump pentru ”conducerea sa” și a punctat că ”NATO este cea mai de succes Alianță în istorie”.

”Suntem capabili să ne transformăm atunci când lumea se schimbă. Asta facem acum din nou. Și realitatea este că facem mai multe împreună în cadrul Alianței decât am făcut în decenii întregi”, a completat el, conform transcrierii de pe site-ul NATO.

Liderii NATO se reunesc marți și miercuri la Londra pentru a celebra 70 de ani de la înființarea Alianței, însă summit-ul lor este deja amenințat de discuții delicate privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, îndeosebi după afirmațiile președintelui francez privind ”moartea cerebrală a NATO”.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce Macron a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, primii lideri care au criticat afirmațiile lui Macron au fost chiar cancelarul german Angela Merkel și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care au precizat că viziunea președintelui francez este una radicală.

Ulterior unei întâlniri cu Jens Stoltenberg la Paris, săptămâna trecută, Emmanuel Macron a considerat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate” a aliaților și a pus din nou sub semnul întrebării articolul 5 al Tratatului NATO, considerat piatra de temelie a apărării colective aliate. În contrapartidă, secretarul general a Alianței a reamintit că ”Uniunea Europeană nu poate apăra Europa” și că ”unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică”. O afirmație similară cu cea a lui Stoltenberg a fost făcută tot săptămâna trecută, la Berlin, de către Angela Merkel, care a spus că NATO este cel puțin la fel de importantă ca în perioada Războiului Rece și că Europa nu se poate apăra singură.


Citiți și
Din culisele unui summit festiv și devenit crucial pentru viitorul NATO. Care sunt mizele României și cum va naviga țara noastră printre provocările lansate de Emmanuel Macron sau Donald Trump
NATO își decide viitorul la Londra, ”prima casă a familiei euro-atlantice”: România, în avangarda aliaților care au crescut bugetele militare și care vor apăra o Alianță puternică și unită

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Statele Unite contribuie cu 200 de ventilatoare la rezerva de echipamente medicale a NATO, constituită în eventualitatea unui al doilea val de COVID-19

Published

on

©NATO

Statele Unite au livrat vineri 200 de ventilatoare pentru rezerva de echipamente medicale a Alianței Nord-Atlantice, anunțată de secretarul general al NATO la 19 iunie, în eventualitatea unui al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19.

Potrivit unui comunicat al NATO, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a livrat ventilatoarele la Centrul Operațional Sudic din Taranto, Italia al Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții.

Oficiali civili și din cadrul Armatei din Italia, Statele Unite dar și din alte țări aliate au participat la ceremonia de predare a acestor echipamente medicale. 

Amintim că la 19 iunie, miniștrii apărării din statele membre NATO au convenit asupra unui plan de acțiune în eventualitatea unui al doilea val de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2.

Citiți și:
NATO a creat un plan de acțiune pentru valul doi de COVID-19: România s-a oferit să găzduiască rezerva de echipamente medicale a Alianței Nord-Atlantice

Potrivit declarației secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, realizate în cadrul unei conferințe de presă organizate la finalul celor două zile de discuții în sistem de videoconferință cu miniștrii apărării, cele 30 de state membre au agreat asupra constituirii unui stoc comun de echipamente medicale și un fond cu resurse financiare care să fie folosit pentru achiziţia de produse medicale esenţiale.

România, prin ministrul Nicolae Ciucă, a prezentat disponibilitatea țării noaste de a pune la dispoziția Alianței o facilitate de depozitare a materialelor sanitare din rezerva NATO, în contextul în care România este primul stat membru al UE care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale rescEU a Uniunii Europene.

Continue Reading

NATO

IMAGINEA ZILEI România a devenit joi al șaptelea aliat NATO care deține un sistem de rachete Patriot pentru apărare aeriană

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România a devenit joi cea de-a 17-a țară din lume și cea de-a șaptea în rândul țărilor membre NATO care are în dotare un sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot, a afirmat ministrul apărării Nicolae Ciucă, la baza militară de la Capu Midia, la ceremonia de recepţie a primului sistem de rachete Patriot.

La ceremonia desfășurată la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia, județul Constanța, au participat prim-ministrul Ludovic Orban, președintele Senatului Robert Cazanciuc, ministrul apărării naționale Nicolae Ciuca, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, dar și ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman.

Anterior ceremoniei, Forțele Aeriene Române au publicat un videoclip cu noul sistem de rachete sol-aer Patriot. Rachetele Patriot sunt deținute de șapte aliați NATO: Statele Unite ale Americii, Olanda, Germania, Grecia, Spania, România și Polonia.

În cadrul ceremoniei, premierul Ludovic Orban a declarat că România este mai sigură cu aceste rachete pe teritoriul ei, iar cetăţenii români sunt mai bine apăraţi.

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a mai subliniat că sistemul recepționat joi de România este unul dintre cele mai eficiente și mai bune sisteme de apărare aeriană din lume

Intră în dotarea Armatei României astăzi unul dintre cele mai eficiente și mai bune sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, capabil să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în zona de responsabilitate indiferent de condițiile atmosferice. România a achiziționat cea mai modernă configurație hardware și software a sistemelor de rachete, aceeași cu cea folosită în prezent de forțele armate ale Statelor Unite care permite contracararea tuturor tipurilor de amenințări aeriene actuale. Intrarea în înzestrare a acestor sisteme va crește nivelul cooperării dintre România și Statele Unite ale Americii, transferul de tehnologii și informații sensibile va spori nivelul încrederii dintre cei doi aliați. Această consolidare a parteneriatului strategic dintre țările noastre oferă încă o garanție esențială pentru securitatea națională cu valențe sporite în actualul mediu de securitate regional și internațional”, a completat ministrul Ciucă.

Nu în ultimul rând, ambasadorul Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, a afirmat că suntem martorii începutului unei noi ere în care România poate să se apere și să apere Alianța NATO și în care România își solidifică rolul de garant al securității europene și la Marea Neagră.

Prin intrarea în dotare a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT, Armata României îşi va creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO.

Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

Citiți și Șeful Statului Major al Apărării: România va fi prima țară de pe flancul estic al NATO care va opera sistemele de rachete Patriot și HIMARS

Documentul prevedea atribuirea contractelor Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din producţia curentă (noi), respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special.

Promulgarea legii a fost precedată de obţinerea aprobării prealabile a Parlamentului României privind iniţierea achiziţiei, dată fiind valoarea estimată mai mare de 100 milioane de euro, şi obţinerea aprobării Departamentului de Stat al SUA privind posibila vânzare către România a unor sisteme PATRIOT.

România a achiziţionat o configuraţie modernă hardware şi software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de ameninţări aeriene actuale.

Contractorii principali ai pachetului de echipamente şi servicii aferente sistemelor PATRIOT sunt companiile americane Raytheon şi Lockheed-Martin. 

Continue Reading

NATO

Ambasadorul SUA: Prin recepționarea primului sistem de rachete Patriot, suntem martorii unei noi ere în care România își solidifică rolul de garant al securității europene

Published

on

© Fortele Aeriene Române/ Facebook

Ambasadorul Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, a afirmat joi la ceremonia de recepționare în România a primului sistem de rachete Patriot, că suntem martorii începutului unei noi ere în care România poate să se apere și să apere Alianța NATO și în care România își solidifică rolul de garant al securității europene și la Marea Neagră.

“Astăzi, atingem o bornă în Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite. Nu celebrăm doar livrarea unui echipament militar. În schimb, suntem martorii începutului unei noi ere în care România poate să se apere și să apere Alianța NATO, într-un credibil, de amenințările balistice la adresa teritoriului său și a cetățenilor săi.  Suntem, de asemenea, martorii renașterii economice a României și extinderii capacității de cercetare prin intermediul sectorului militar. România va menține rolul său de conducător în Europa, iar renașterea economică a României este vibrantă. Prin recepționarea sistemului Patriot, România își solidifică locul de garant al securității europene și la Marea Neagră. Patriot este un sistem de apărare aeriană modern și testat în luptă și care servește sistemului aerian care trebuie să facă față amenințărilor generate de noua competiție între marile puteri”, a spus Zuckerman, în cadrul unei ceremonii la care au participat premierul Ludovic Orban, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Ambasadorul SUA a mai subliniat că România este prima țară din regiunea Mării Negre care găzduiește un sistem Patriot, unul dintre cele puternice scuturi ale Europei împotriva amenințărilor emergente. 

“Generația mea a trăit cu frica rachetelor balistice care ar putea trece deasupra capetelor noastre precum norii întunecați, amenințând cu extincția umanității. Cu sfârșitul Războiului Rece, cursa înarmărilor a părut să se încheie, însă amenințarea balistică nu a dispărut.  Europa se confruntă cu amenințări de securitate nemaivăzute de la sfârșitul Războiului Rece. Constelația de amenințări se abate de la nord la sud și de la est la vest. Rusia și China dezvoltă capabilități balistice pentru a domina Occidentul și pentru a desființa ordinea bazată pe reguli care a susținut pacea și stabilitatea globale pentru mai mult de 50 de ani. (…) Sistemul Patriot pune balanța regională de putere într-o paritate apropiată cu amenințările noastre comune. SUA sunt puternic alături de România, unul dintre cei mai mari și apropiați aliați NATO și transatlantici”, a adăugat el.

 

Ceremonia de recepţie a primului sistem de rachete sol-aer PATRIOT a avut loc joi, la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu” de la Capu Midia, judeţul Constanţa.

Potrivit sursei citate, echipamentele principale din compunerea primului sistem PATRIOT de rachete sol-aer cu bătaie mare din dotarea Forţelor Aeriene Române au început să sosească în România din luna august şi au fost transportate la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu”, unde se desfăşoară testarea de acceptanţă şi recepţia.

Prin intrarea în dotare a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT, Armata României îşi va creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO.

Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

Citiți și Șeful Statului Major al Apărării: România va fi prima țară de pe flancul estic al NATO care va opera sistemele de rachete Patriot și HIMARS

Documentul prevedea atribuirea contractelor Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din producţia curentă (noi), respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special.

Promulgarea legii a fost precedată de obţinerea aprobării prealabile a Parlamentului României privind iniţierea achiziţiei, dată fiind valoarea estimată mai mare de 100 milioane de euro, şi obţinerea aprobării Departamentului de Stat al SUA privind posibila vânzare către România a unor sisteme PATRIOT.

România a achiziţionat o configuraţie modernă hardware şi software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de ameninţări aeriene actuale.

Contractorii principali ai pachetului de echipamente şi servicii aferente sistemelor PATRIOT sunt companiile americane Raytheon şi Lockheed-Martin. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending