Președintele francez Emmanuel Macron și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au oferit joi, la Paris, o imagine ce prefațează discuțiile dificile care se anunță a avea loc între aliați la summitul aniversar de la Londra de săptămâna viitoare.
În cadrul unei conferințe comune de presă ce a urmat întrevederii bilaterale, Macron și Stoltenberg au vorbit despre consolidarea rolului politic NATO și adaptarea Alianței, însă mesajele politice au relevat tonalități diferite.
Șeful statului francez a considerat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate” a aliaților și a pus din nou sub semnul întrebării articolul 5 al Tratatului NATO, piatra de temelie a apărării colective aliate. În contrapartidă, secretarul general a Alianței a reamintit că ”Uniunea Europeană nu poate apăra Europa” și că ”unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică”. O afirmație similară cu cea a lui Stoltenberg a fost făcută miercuri, la Berlin, de către Angela Merkel, care a spus că NATO este cel puțin la fel de importantă ca în perioada Războiului Rece și că Europa nu se poate apăra singură.
Macron nu crede că ”Rusia și China pot fi identificați drept inamici”. Stoltenberg insistă că ”temelia NATO este puternică”
”Care sunt amenințările la adresa NATO? NATO este o organizație de apărare colectivă, dar împotriva cui? Cine este inamicul nostru comun? Trebuie să clarificăm asta. Și asta este o întrebare strategică. Uneori aud că se spune că Rusia și China sunt inamicii noștri. Este scopul Alianței Atlantice să identifice pe unii sau pe alții drept inamicii noștri? Nu cred. Inamicul nostru comun este terorismul”, a spus Macron, fără să nominalizeze articolul 5.
În replică, Jens Stoltenberg a prezentat drept concluzii ale întâlnirii că a căzut de acord cu Emmanuel Macron asupra ”chestiunilor fundamentale”.
”Articolul 5, clauza noastră pentru apărare colectivă, este un angajament solid al aliaților. Domnule președinte, temelia NATO este puternică”, a replicat secretarul general al Alianței, însoțit la Paris și de secretarul general adjunct Mircea Geoană, care, în urmă cu două săptămâni, a fost primul înalt oficial NATO ce s-a deplasat în Franța după ce Emmanuel Macron a afirmat ”moartea cerebrală” a Alianței.
Emmanuel Macron despre ”moartea cerebrală a NATO”: Poate am avut nevoie de o trezire la realitate
Întrebat dacă își menține afirmațiile făcute în cadrul interviului pentru The Economist, declarații care au provocat rumoare și reacții contradictorii din partea aliaților, inclusiv a Statelor Unite, Germaniei, Poloniei și României, Emmanuel Macron nu a repetat fraza controversată.
”Pacea în Europa, situația după Tratatul INF, relația cu Rusia, problema Turciei, cine este dușmanul? Atât timp cât nu lămurim aceste probleme, haideți să nu negociem desprte partajarea costurilor și poverii”, a răspuns Macron, într-o critică la adresa președintelui american, a cărui optică în raport cu aliații europeni din cadrul NATO fost privită, alături de Brexit, ca un declanșator pentru eforturile în materie de apărare europeană în cadrul UE.
”Poate că am avut nevoie de o trezire la realitate pentru a continua și sunt destul de bucuros cu privire la asta, iar acum ne vom putea ocupa de scopul și obiectivele noastre”, a mai spus Macron.
Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.
Primii lideri care au criticat afirmațiile lui Macron au fost chiar cancelarul german Angela Merkel și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care au precizat că viziunea președintelui francez este una radicală. De altfel, Jens Stoltenberg se află joi la Paris pentru discuții cu Emmanuel Macron privind afirmațiile sale, cu câteva zile înainte de summitul de la Londra.
Poziția lui Macron despre NATO a fost utilizată apoi de ministrul francez al Apărării, Florence Parly, care a reluat teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Parisul va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra.
În context, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, ce a avut loc la Bruxelles la 20 noiembrie, șefii diplomațiilor de la Paris și Berlin au venit cu propuneri privind viitorul NATO, în timp ce SUA au reafirmat importanța Alianței, dar au cerut ca aliații europeni să aloce mai mulți bani pentru apărarea comună.
Viziunea Parisului cuprinde propunerea modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizează crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi. Potrivit lui Jens Stoltenberg, propunerea înaintată de ministrul de externe german a primit sprijin din partea mai multor miniștrii aliați.
Diplomați citați de Reuters au indicat miercuri că NATO intenţionează să apeleze la un grup de ”înţelepţi” care să contribuie la reforma alianţei, după ce preşedintele american Donald Trump i-a pus sub semnul întrebării relevanţa, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat-o în “moarte cerebrală”. În egală măsură, informațiile citate de Reuters au apărut în timp ce CNN a relatat că administrația Trump a decis să își reducă substanțial contribuția la bugetul colectiv al NATO, presa americană precizând că este vorba de ”o măsură mai degrabă simbolică” având în vedere că bugetul menționat acoperă costurile sediului Alianței și anumite operațiuni militare.
Pentru a răspunde preocupărilor legate de viitorul Alianţei nord-atlantice, la summitul acesteia din 4 decembrie de la Londra va fi adoptată probabil o propunere franco-germană de creare a unui grup de personalităţi respectate, sub auspiciile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
“Înţelepţii” ar urma să prezinte un raport spre sfârşitul lui 2021, când este prevăzut următorul summit al alianţei, pregătind terenul pentru reformă.
Viitorul Alianței Nord-Atlantice se va afla pe masa discuțiilor liderilor europeni la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO.
Spre deosebire de summitul aliat de la Bruxelles, din 2018, când au fost înregistrate tensiuni între Donald Trump și Angela Merkel pe fondul acuzațiilor liderului american că Berlinul nu își asumă atât cât trebuie din povara financiară, reuniunea de la Londra, deși ocazionată de un context festiv, ar putea fi tensionată de exigențele lui Donald Trump, de imprevizibilitatea lui Emmanuel Macron, dar și de poziția președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, puternic iritat de afirmațiile omologului francez.
