Connect with us

NATO

Emmanuel Macron spune că ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate”. Jens Stoltenberg avertizează că ”UE nu poate apăra Europa”

Published

on

© NATO

Președintele francez Emmanuel Macron și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg au oferit joi, la Paris, o imagine ce prefațează discuțiile dificile care se anunță a avea loc între aliați la summitul aniversar de la Londra de săptămâna viitoare.

În cadrul unei conferințe comune de presă ce a urmat întrevederii bilaterale, Macron și Stoltenberg au vorbit despre consolidarea rolului politic NATO și adaptarea Alianței, însă mesajele politice au relevat tonalități diferite.

Șeful statului francez a considerat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate” a aliaților și a pus din nou sub semnul întrebării articolul 5 al Tratatului NATO, considerat piatra de temelie a apărării colective aliate. În contrapartidă, secretarul general a Alianței a reamintit că ”Uniunea Europeană nu poate apăra Europa” și că ”unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică”. O afirmație similară cu cea a lui Stoltenberg a fost făcută miercuri, la Berlin, de către Angela Merkel, care a spus că NATO este cel puțin la fel de importantă ca în perioada Războiului Rece și că Europa nu se poate apăra singură.

Macron nu crede că ”Rusia și China pot fi identificați drept inamici”. Stoltenberg insistă că ”temelia NATO este puternică”

”Care sunt amenințările la adresa NATO? NATO este o organizație de apărare colectivă, dar împotriva cui? Cine este inamicul nostru comun? Trebuie să clarificăm asta. Și asta este o întrebare strategică. Uneori aud că se spune că Rusia și China sunt inamicii noștri. Este scopul Alianței Atlantice să identifice pe unii sau pe alții drept inamicii noștri? Nu cred. Inamicul nostru comun este terorismul”, a spus Macron, fără să nominalizeze articolul 5.

În replică, Jens Stoltenberg a prezentat drept concluzii ale întâlnirii că a căzut de acord cu Emmanuel Macron asupra ”chestiunilor fundamentale”.

”Articolul 5, clauza noastră pentru apărare colectivă, este un angajament solid al aliaților. Domnule președinte, temelia NATO este puternică”, a replicat secretarul general al Alianței, însoțit la Paris și de secretarul general adjunct Mircea Geoană, care, în urmă cu două săptămâni, a fost primul înalt oficial NATO ce s-a deplasat în Franța după ce Emmanuel Macron a afirmat ”moartea cerebrală” a Alianței.

Emmanuel Macron despre ”moartea cerebrală a NATO”: Poate am avut nevoie de o trezire la realitate

Întrebat dacă își menține afirmațiile făcute în cadrul interviului pentru The Economist, declarații care au provocat rumoare și reacții contradictorii din partea aliaților, inclusiv a Statelor Unite, Germaniei, Poloniei și României, Emmanuel Macron nu a repetat fraza controversată.

”Pacea în Europa, situația după Tratatul INF, relația cu Rusia, problema Turciei, cine este dușmanul? Atât timp cât nu lămurim aceste probleme, haideți să nu negociem desprte partajarea costurilor și poverii”, a răspuns Macron, într-o critică la adresa președintelui american, a cărui optică în raport cu aliații europeni din cadrul NATO  fost privită, alături de Brexit, ca un declanșator pentru eforturile în materie de apărare europeană în cadrul UE.

”Poate că am avut nevoie de o trezire la realitate pentru a continua și sunt destul de bucuros cu privire la asta, iar acum ne vom putea ocupa de scopul și obiectivele noastre”, a mai spus Macron.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Primii lideri care au criticat afirmațiile lui Macron au fost chiar cancelarul german Angela Merkel și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care au precizat că viziunea președintelui francez este una radicală. De altfel, Jens Stoltenberg se află joi la Paris pentru discuții cu Emmanuel Macron privind afirmațiile sale, cu câteva zile înainte de summitul de la Londra.

Poziția lui Macron despre NATO a fost utilizată apoi de ministrul francez al Apărării, Florence Parly, care a reluat teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Parisul va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra.

În context, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, ce a avut loc la Bruxelles la 20 noiembrie, șefii diplomațiilor de la Paris și Berlin au venit cu propuneri privind viitorul NATO, în timp ce SUA au reafirmat importanța Alianței, dar au cerut ca aliații europeni să aloce mai mulți bani pentru apărarea comună.

Viziunea Parisului cuprinde propunerea modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizează crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi. Potrivit lui Jens Stoltenberg, propunerea înaintată de ministrul de externe german a primit sprijin din partea mai multor miniștrii aliați.

Diplomați citați de Reuters au indicat miercuri că NATO intenţionează să apeleze la un grup de ”înţelepţi” care să contribuie la reforma alianţei, după ce preşedintele american Donald Trump i-a pus sub semnul întrebării relevanţa, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat-o în “moarte cerebrală”. În egală măsură, informațiile citate de Reuters au apărut în timp ce CNN a relatat că administrația Trump a decis să își reducă substanțial contribuția la bugetul colectiv al NATO, presa americană precizând că este vorba de ”o măsură mai degrabă simbolică” având în vedere că bugetul menționat acoperă costurile sediului Alianței și anumite operațiuni militare.

Pentru a răspunde preocupărilor legate de viitorul Alianţei nord-atlantice, la summitul acesteia din 4 decembrie de la Londra va fi adoptată probabil o propunere franco-germană de creare a unui grup de personalităţi respectate, sub auspiciile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Înţelepţii” ar urma să prezinte un raport spre sfârşitul lui 2021, când este prevăzut următorul summit al alianţei, pregătind terenul pentru reformă.

Viitorul Alianței Nord-Atlantice se va afla pe masa discuțiilor liderilor europeni la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Spre deosebire de summitul aliat de la Bruxelles, din 2018, când au fost înregistrate tensiuni între Donald Trump și Angela Merkel pe fondul acuzațiilor liderului american că Berlinul nu își asumă atât cât trebuie din povara financiară, reuniunea de la Londra, deși ocazionată de un context festiv, ar putea fi tensionată de exigențele lui Donald Trump, de imprevizibilitatea lui Emmanuel Macron, dar și de poziția președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, puternic iritat de afirmațiile omologului francez.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: La 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, antisemitismul rămâne. Trebuie să rămânem vigilenți și să fim pregătiți pentru a acționa

Published

on

© Oana Lungescu/ Twitter

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost creată pentru a apăra valorile universale înscrise în Carta Națiunilor Unite și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus a Holocaust, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană în cadrul evenimentelor de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau, organizate la sediul NATO de la Bruxelles, potrivit unui comunicat al NATO. 

”Holocaustul a reprezentat un atac asupra întregii umanități. A fost despre exterminarea celui diferit, iar ceea ce ce ne face diferiți, unici, este ceea ce ne face umani”, a declarat Geoană cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Acesta a amintit că, după cel de-Al Doilea Război Mondial  ”națiunile libere au căutat o nouă cale, o cale bazată pe respectarea valorilor universale înscrise în Carta Națiunilor Unite, precum dreptul la viață, la libertatea religioasă, la libertate, în sine. NATO a fost creată pentru a apăra acele valori și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus la Holocaust. Trebuie mereu să ne amintim. Trebuie să rămânem mereu vigilenți și trebuie să fim pregătiți pentru a acționa. La 75 de ani de la Holocaust, antisemitismul rămâne. Nu putem accepta acest lucru”, a transmis Mircea Geoană.

Pe 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata sovietică. Soldații ruși au descoperit 7500 de prizonieri în viață și 600 de cadavre. În total, prin lagărul nazist au trecut peste un milioan de prizonieri.

Regimul nazist a ucis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial mai bine de 6 milioane de evrei, romi, persoane ce făceau parte din alte grupuri entice slave, persoane cu probleme locomotorii sau mintale sau cu orientări sexuale diferite.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

NATO

MApN anunță că Forțele Terestre Române vor lua parte la Defender Europe 20, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© NATO/ Flickr

Forțele terestre ale Armatei României vor lua parte, anul acesta, la Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol și pentru care forțele americane au început joi pregătirile.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, pentru anul 2020, structurile celei mai numeroase categorii de forţe din Armata României vor rămâne angajate în importante evenimente de instrucţie, în context multinaţional şi întrunit, la exerciţii naţionale şi în afara spaţiului naţional.

”Forţele terestre vor fi implicate şi în exerciţiul Defender Europe 20, ca parte a Operațiunii Atlantic Resolve”, se arată în comunicatul citat.

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, a anunțat Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armatei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate 20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au început pregătirile pentru Defender 2020: Peste 28.000 militari vor fi desfășurați la cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© EUCOM/ Facebook

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 2020, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, anunță Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armetei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate  20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending