Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO își decide viitorul la Londra, ”prima casă a familiei euro-atlantice”: România, în avangarda aliaților care au crescut bugetele militare și care vor apăra o Alianță puternică și unită

Published

on

© NATO

Corespondență de la Londra

Creșterea bugetelor militare în rândul aliaților europeni și reafirmarea importanței NATO pentru securitatea europeană și unitatea transatlantică, sunt temele centrale enunțate de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută vineri, la sediul NATO de la Bruxelles, unde a prefațat agenda și mizele reuniunii la nivel înalt a liderilor aliați de la Londra, din 3-4 decembrie. Alături de SUA, alte opt state europene, inclusiv România, au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare în anul ce stă să se încheie, aliații europeni și Canada au crescut bugetele apărării cu peste 130 de miliarde de dolari din 2016 până în prezent, iar tendința de creștere în rândul aliaților europeni ar putea ajunge la borna de 400 de miliarde de dolari până în 2024.

Deși o reuniune cu caracter aniversar prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO și nu un summit tradițional, întrunirea festivă celor 29 de șefi de state și guverne euro-atlantice este umbrită de cele mai recente tensiuni între aliați pe fondul afirmațiilor președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a Alianței” și punerea la îndoială a ”eficacității” Articolul 5 din Tratatul NATO, care se adaugă la presiunile președintelui american Donald Trump față de aliații europeni pentru împărțirea ”costurilor și a poverii financiare” (n.r. – burden sharing) privind funcționarea NATO. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis din postura țării care alocă 2% din PIB pentru Apărare și care este adepta ”unității și solidarității aliate”. În egală măsură, reuniunea de la Londra va fi semnificativă și pentru diplomația română, reprezentând prima reuniune la cel mai înalt nivel aliat în care secretarul general adjunct al NATO, în persoana lui Mircea Geoană, este deopotrivă primul est-european și întâiul român care ocupă a doua cea mai înaltă poziție civilă din cadrul Alianței.

Pe scurt: partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing) și posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO vor fi temele-vedetă ale reuniunii de la Londra.

Prinsă într-un clește strategico-financiar girat de declarațiile ce posedă un risc strategic ale lui Macron și de poziția intransigentă a administrației Trump vis-a-vis de distribuția costurilor în Alianță, agenda reuniunii de la Londra mai cuprinde parafarea unor progrese substanțiale în privința recunoașterii spațiului ca domeniu operațional și pregătirea operaționalizării ”NATO Readiness Initiative”, cunoscut și sub numele de ”Planul celor 30” ca parte a prezenței înaintate aliate, inclusiv pe flancul estic, din care face parte și România.

Reuniune festivă umbrită de afirmații aproape funerare. Cum încearcă Jens Stoltenberg să prevină potențialele dispute declanșate de Donald Trump, Emmanuel Macron sau Recep Tayyip Erdogan? 

Dacă ziua a doua a summitul aliat de la Bruxelles din 2018, după ce în prima zi fuseseră adoptate deciziile majore, a fost transformată într-un câmp de dispută politică între președintele american Donald Trump și cancelarul german Angela Merkel în privința cheltuielilor militare, reuniunea de la Londra va fi injectată cu noi elemente de tensiune. La 6 noiembrie, Emmanuel Macron Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei în Siria. Majoritatea aliaților, dintre care amintim SUA, Germania, România sau Polonia, s-au poziționat împotriva unei astfel de teze radicale privind NATO, în timp ce Turcia, vizată de criticile lui Macron, a reacționat virulent, dând semnalul unor potențiale dispute pe masa aniversară de la Londra.

© NATO

În conferința de presă amintită, Jens Stoltenberg a făcut din nou apel la conștientizarea importanței Alianței Nord-Atlantice ca ”piatră de temelie” a securității euro-atlantice și a prezentat noi cifre care indică o creștere semnificativă a contribuțiilor statelor aliate la securitatea comună, precum și o retrospectivă a eforturilor de adaptare ale NATO în ultimii doi ani, în ceea ce reprezintă un document strategic formulat ca răspuns la criticile președintelui francez.

NATO este singurul forum care reunește zilnic Europa și America de Nord pentru a aborda problemele cheie pentru securitatea noastră comună. (…) Forța noastră sta în faptul că întotdeauna am putut să depășim neînțelegerile și să ne unim sub aceeași cauză: de a ne apăra și proteja unii pe ceilalți”, a spus secretarul general aliat, în ceea ce reprezintă o reafirmare a solidității Articolului 5.

Mai mult, Stoltenberg a reamintit ”palmaresul Alianței” la 70 de ani de la înființarea sa ca un apel la memorie istorică în contrapartidă la afirmațiile critice față de NATO.

NATO a ajutat la încheierea Războiului Rece fără ca un foc de armă să fi fost tras pe solul european. Am făcut posibilă reunificarea pașnică a Germaniei și a Europei. Am oprit vărsarea de sânge în Balcanii de Vest și ne-am asumat un rol de conducere în Afganistan după 11 septembrie 2001”, a mai completat Jens Stoltenberg, în condițiile în care, la puțin timp după declarațiile președintelui francez, Europa și comunitatea euro-atlantică au sărbătorit 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Poate NATO să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței?

În conferința de presă, secretarul general Jens Stoltenberg a promis că liderii vor conveni asupra consolidării NATO, deși un consens privind un eventual proces de reflecție politică și strategică privind viitorul Alianței este încă departe.

”Alianța noastră este activă, agilă și se adaptează pentru viitor. Între timp, America de Nord și Europa reprezintă jumătate din puterea economică și militară a lumii. În vremuri incerte, avem nevoie de instituții multinaționale puternice precum NATO. Așadar, trebuie să le consolidăm în fiecare zi, pentru a ne asigura pe toți cetățenii. Și asta vom face când liderii se vor întâlni săptămâna viitoare”, a declarat Jens Stoltenberg, la o zi distanță după ce s-a aflat la Paris pentru a înțelege mai bine criticile lui Emmanuel Macron privind Alianța Nord-Atlantică, încercând să calmeze tensiunile și arătând că discuțiile și reflecțiile privind viitorul Alianței vor fi o piesă centrală pe agendă.

© NATO

Pe de altă parte, la Paris, Emmanuel Macron nu a repetat fraza controversată, însă a indicat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate”. Declarațiile sale din cadrul interviului menționat, chiar dacă posedă precedentul afirmațiilor lui Donald Trump, care a afirmat în 2016 că ”NATO este o alianță învechită”, au fost accentuate de punerea la îndoială a articolului 5 din Tratatul NATO – clauza apărării colective – și de solicitarea relansării dialogului cu Rusia.

Poziția politică a lui Emmanuel Macron, exprimată în interviul menționat, a fost urmată și de o acțiune politică concretă. Ministrul francez al apărării a reluat imediat teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Parisul va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra.

În context, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, ce a avut loc la Bruxelles la 20 noiembrie, șefii diplomațiilor de la Paris și Berlin au venit cu propuneri privind viitorul NATO, în timp ce SUA au reafirmat importanța Alianței, dar au cerut ca aliații europeni să aloce mai mulți bani pentru apărarea comună.

Viziunea Parisului cuprinde propunerea modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizează crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi. Potrivit lui Jens Stoltenberg, propunerea înaintată de ministrul de externe german a primit sprijin din partea mai multor miniștri aliați.

© NATO/ Flickr

Diplomați citați de Reuters au indicat miercuri că NATO intenţionează să apeleze la un grup de ”înţelepţi” care să contribuie la reforma alianţei, după ce preşedintele american Donald Trump i-a pus sub semnul întrebării relevanţa, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat-o în “moarte cerebrală”. Pentru a răspunde preocupărilor legate de viitorul Alianţei Nord-Atlantice, la summitul acesteia din 4 decembrie de la Londra va fi adoptată probabil o propunere franco-germană de creare a unui grup de personalităţi respectate, sub auspiciile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Înţelepţii” ar urma să prezinte un raport spre sfârşitul lui 2021, când este prevăzut următorul summit al alianţei, pregătind terenul pentru reformă.

NATO anunță o creștere însemnată a bugetelor apărării: România, între cele nouă state membre ale NATO care alocă cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.

În ce privește cealaltă temă sensibilă – cea a partajării costurilor – Jens Stoltenberg a anunțat noi estimări de creștere a cheltuielilor militare. “Până la sfârşitul anului viitor, aliaţii europeni şi Canada vor fi investit cu mult peste 100 de miliarde de dolari în plus, începând din 2016. De fapt, această cifră se ridică acum la 130 de miliarde. (…) Până la sfârşitul lui 2024, suma ar urma să crească până la 400 de miliarde de dolari”, a spus Stoltenberg.

În ce privește bugetarea apărării în rândul aliaților europeni și Canadei, cifrele prezentate de secretarul general al NATO reprezintă o revizuire “în sus” a estimărilor anterioare, creşterea reală a acestor bugete pentru 2019 este de 4,6%. 

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA (3,42%), Bulgaria (3,25%), Grecia (2,28%), Marea Britanie (2,14%), Estonia (2,14%), România (2,04%), Lituania (2,03%), Letonia (2,01%) și Polonia (2%) – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Germania își asumă un noul rol. Angela Merkel va apăra alianța NATO

Separat, aliaţii din NATO şi-au revizuit contribuţiile la bugetul comun al alianţei, mult mai mic şi care este menit să acopere cheltuieli comune cum sunt cele de funcţionare a sediului NATO, micşorând cota Statelor Unite şi crescând-o pe cea a Germaniei, aşa încât cele două vor plăti aceeaşi sumă.

©️ NATO/ Flickr

SUA asigură în prezent 22,1% din bugetul NATO, care se ridică la 2,5 miliarde de dolari (2,37 miliarde de euro) în 2019, iar Germania 14,7%, potrivit unei noi formule bazate pe venitul naţional brut al fiecărei ţări. Franţa contribuie cu 10,5% din buget. Acordul permite SUA să-şi reducă contribuţia la 16,35% din total. Germania o va aduce pe a ei la acelaşi nivel, iar ceilalţi aliaţi, cu excepţia Franţei, sunt de acord să plătească mai mult. Refuzul Franţei de a se asocia acestui acord i-a constrâns pe ceilalţi aliaţi să reexamineze principiul de repartiţie a efortului.

Decizia Germaniei, principala țintă a criticilor aspre ale lui Donald Trump, nu acoperă angajamentul asumat de toate țările NATO la summitul din Țara Galilor – acela de a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare până în anul 2024 -, însă reprezintă un pas care ar putea reduce tensiunile în raport cu administrația Trump și ar putea împuternici politic Germania să joace un rol mai activ.

Menţinerea NATO astăzi este în interesul nostru mai mult decât a fost în timpul Războiului Rece – sau este cel puţin la fel de importantă ca în perioada Războiului Rece. Pentru că, aşa cum ministrul de externe a spus ieri, în prezent Europa nu se poate apăra de una singură”, a spus Merkel în faţa parlamentarilor germani, săptămâna aceasta, întărind afirmațiile recente ale ministrului Apărării, Annegret Kramp Karrenbauer, potrivit cărora Germania îşi va atinge obiectivul de alocare a cel puţin 2% din PIB pentru apărare ”la începutul deceniului 2030”.

Ce decizii vor mai lua liderii NATO: de la spațiul cosmic la definitivarea ”Planului celor 30” și la discuții strategice privind relațiile cu Rusia și ascensiunea Chinei

Există viață și separat de tensiunile ce se prefigurează privind viitorul NATO sau referitoare la anvelopa financiară a partajării echitabile a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing). Însuși secretarul general a dat ca exemplu faptul că pentru prima dată în istoria aliată există forțe de luptă în partea estică a Alianței, dar și lupta împotriva terorismului și eforturile de modernizare a Alianței, ca parte a ceea ce ”Europa și America de Nord fac împreună”, arătând că ”NATO continuă să fie piatra de temelie a păcii și stabilității în regiunea euro-atlantică”.

Reuniunea de la Londra va construi decizii, asemenea tradiției în NATO, în baza angajamentelor și deciziilor anterioare. Jens Stoltenberg a declarat vineri că deciziile vor fiza ”îmbunătățirea nivelului de pregătire a forțelor noastre, recunoașterea spațiului drept domeniu operațional, actualizarea planului de acțiune în lupta împotriva terorismului”.

Îmbunătățirea nivelului de pregătire a forțelor aliate este subsumată ”NATO Readiness Initiative” sau ”Planul celor 30”, decizie asumată la summitul de la Bruxelles din 2018 ca parte a celui mai mare plan de reîntărire aliată după Războiul Rece și care mai includea adaptarea structurii de comandă aliată prin înființarea a două noi comandamente aliate, în SUA și în Germania.

Planul, cunoscut sub numele de 30-30-30-30, presupune ca NATO să dispună de 30 de batalioane, 30 de escadrile de aviație și 30 de nave gata să fie desfășurate în termen de 30 de zile de la punerea în alertă. Potrivit lui Jens Stoltenberg, 90% din componența acestei forțe este definitivată, iar aliații ar urma să anunțe noi decizii în acest sens.

Decizia de recunoaștere a spațiului cosmic, luată recent de miniștrii de externe, urmează a fi formalizată de șefii de state și de guverne la Londra. Prin recunoașterea spaţiului cosmic ca domeniu operațional de luptă, acesta devine al cincilea astfel de domeniu, după cele trei spații tradiționale – aerian, terestru și maritim – și, ceva mai recent, spațiul cibernetic. 

De asemenea, pe agendă se vor afla o ”discuție strategică privind Rusia, controlul armamentului și ascensiunea Chinei”, în raport cu aceasta din urmă existând semnale că discuțiile ar putea viza inclusiv cum vor implementa aliații infrastructura 5G.

În loc de concluzii, o simbolistică aparte: NATO se întoarce la prima sa casă

Deși umbrit de discuții politice intense și aprinse, summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta de la Londra, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, are o simbolistică aparte.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America de Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

© Oana Lungescu/ Twitter

În 1949, Alianța s-a format din 12 state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, discuție cu ambasadorul SUA Adrian Zuckerman despre facilitarea accesului României în programul Visa Waiver

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a discutat cu ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, posibilitățile concrete de cooperare în vederea unei mai bune informări, la nivelul opiniei publice din România, pe tema procedurilor pentru obținerea vizelor de intrare în SUA pentru cetățenii români, în scopul de a facilita accesul României în programul Visa Waiver, transmite un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. 

Bogdan Aurescu l-a primit marți, 28 ianuarie 2020, pe ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, pentru a discuta în mod concret asupra planului de lucru privind prioritățile comune de pe agenda bilaterală româno-americană în anul 2020, inclusiv asupra dialogului politic.

Ministrul Bogdan Aurescu și ambasadorul Zuckerman au trecut în revistă stadiul pregătirilor pentru sesiunea din 2020 a Dialogului Strategic România-SUA, care este planificată să se desfășoare în prima parte a anului la Washington. Totodată, au avut un schimb de opinii privind modalitățile de marcare comună, în 2020, a împlinirii celor 140 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale. În plus, au fost explorate oportunitatea și posibilitățile concrete de cooperare în vederea unei mai bune informări, la nivelul opiniei publice din România, pe tema procedurilor pentru obținerea vizelor de intrare în SUA pentru cetățenii români, în scopul de a facilita accesul României în programul Visa Waiver.

Au fost discutate și aspecte privind cooperarea în domeniul apărării și al securității, fiind reiterată de către ministrul român al afacerilor externe importanța creșterii prezenței militare americane în România, ca modalitate concretă de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO.

De asemenea, a fost pus accentul pe obținerea unor rezultate concrete în domeniul cooperării pe tema securității energetice și a securității cibernetice, cu accent pe 5G.  

Cei doi oficiali au făcut și o trecere în revistă a colaborării România-SUA în plan regional și european, fiind punctat faptul că România este un stat care susține în mod ferm unitatea transatlantică și o cooperare cât mai strânsă între UE și SUA.

Totodată, a existat un schimb de opinii cu privire la evoluțiile din Republica Moldova, fiind reiterată poziția cunoscută a României și agreată continuarea coordonarii apropiate dintre România și SUA pe subiect.

Continue Reading

RUSIA

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 pentru a proteja companiile europene din proiect de sancțiunile SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului, informează Agerpres

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

„Proiectul Nord Stream 2, care este deja finalizat în proporție de 94%, va fi finalizat de partea rusă”, a declarat vicepreședinta Gazprom, Elena Burmistrova, la Conferința Europeană a Gazelor din Viena, după ce compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a suspendat lucrările de instalare a celor 160 km de conducte rămase su presiunea sancțiunilor impuse de SUA.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin declarase în urmă cu două săptămâni, cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel la Moscova, că speră ca, „până la finalul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor, lucrările să fie finalizate și gazoductul să fie funcțional”, precizând că Rusia „cu siguranță” va putea să finalizeze Nord Stream 2 fără ajutor străin. 

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Legea oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, elogiu la adresa lui Donald Trump: „Sunteți cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă”

Published

on

© The Prime Minister of Israel/Facebook

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lăudat relația specială pe care țara sa o are cu Statele Unite ale Americii (SUA), consolidată în ultimii ani datorită susținerii președintelui Donald Trump, pe care l-a numit „cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă”.

Benjamin Netanyahu a făcut această declarație în cadrul conferinței de presă comune cu președintele american, în prima sa zi de vizită la Casa Albă și cu o zi înainte ca Donald Trump să prezinte planul de pace pentru Orientul Mijlociu, o inițiativă despre care se spune că este puternic pro-israeliană și pe care Palestina a respins-o deja.

 

Surse din Israel susțin că planul ar permite anexarea unei mari părți din Cisiordania, inclusiv a majorității așezărilor evreiești de acolo, ceea ce ar face imposibilă crearea unui stat independent palestinian care să cuprindă Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est. De altfel, palestinienii nu au fost invitați săptămâna aceasta la Washington, față de care s-au răcit după mutarea ambasadei SUA la Ierusalim.

„Domnule președinte, aștept cu nerăbdare să faceți istorie mâine”, a spus Netanyahu cu referire la prezentarea viziunii pentru pace în Orientul Mijlociu a administrației Trump, pe care o consideră „oportunitatea secolului”, pe care Israelul „nu o va rata”. Acesta a adresat apoi mulțumiri „pentru tot ce ați făcut pentru Israel: „pentru că ați recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, pentru că ați mutat ambasada acolo, pentru recunoașterea suveranității noastre în Înălțimile Golanului, pentru recunoașterea drepturilor noastre în Iudeea și Samaria, inima patriei noastre biblice, pentru cooperarea fără precedent între cele două țări în domeniul securității și informațiilor”.

Premierul israelian a mai declarat că așteaptă cu nerăbdărare ca „alianța noastră mai puternică ca niciodată” să fie ancorată în anii următori de un tratat istoric de apărare.

În acest context, Netanyahu a amintit importanța confruntării cu „cel mai antisemit regim de pe planetă”, care a fost „pus pe fugă” și „pălmuit cu sancțiuni extraordinare” de când Donald Trump a venit la conducerea Casei Albei. Premierul Israelului și-a exprimat „mândria” față de deciziile luate de administrația Trump pentru contracararea Iranului, inclusiv retragerea din „periculosul acord nuclear” și uciderea „celui mai periculos terorist de pe planetă”, în urmă cu două săptămâni (uciderea generalului iranian Qassem Soleimani, n.r.):

„Toți cei care își doresc pacea, toți cei care doresc să lupte împotriva terorismului, ar trebui să vă mulțumească, domnule președinte, pentru deciziile acțiunile îndrăznețe”, a precizat Netanyahu, adăugând că „ați fost cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă și cred că mâine putem continua să facem istorie împreună”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, va dezvălui astăzi planul de pace pentru Orientul Mijlociu la Casa Albă,  într-o conferință de presă comună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Dezvăluirea viziunii americane pentru stabilizarea regiunii vine pe fondul unei sesiuni parlamentare care ar fi trebuit să analizeze cererea de imunitatea pentru șeful guvernului israelian în ancheta care vizează acuzații de corupție împotriva sa. Totuși, Netanyahu a anunțat, marți, că își retrage această cerere, urmând să se ocupe ulterior de „acuzaţiile ridicole” formulate împotriva sa, informează Agerpres.  

Vizita lui Netanyahu la Washington în acest context este menită să distragă atenția de la acuzațiile împotriva sa și să o reorienteze spre eforturile pe care le depune, alături de partenerii americani, pentru rezolvarea conflictului cu Palestina. Astfel, prin această poziționare ca susținător al unei viziuni „istorice”, Benjamin Netanyahu mai speră să atragă alegătorii de partea sa pentru alegerile legsislative care vor avea loc pe 2 martie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending