Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO își decide viitorul la Londra, ”prima casă a familiei euro-atlantice”: România, în avangarda aliaților care au crescut bugetele militare și care vor apăra o Alianță puternică și unită

Published

on

© NATO

Corespondență de la Londra

Creșterea bugetelor militare în rândul aliaților europeni și reafirmarea importanței NATO pentru securitatea europeană și unitatea transatlantică, sunt temele centrale enunțate de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută vineri, la sediul NATO de la Bruxelles, unde a prefațat agenda și mizele reuniunii la nivel înalt a liderilor aliați de la Londra, din 3-4 decembrie. Alături de SUA, alte opt state europene, inclusiv România, au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare în anul ce stă să se încheie, aliații europeni și Canada au crescut bugetele apărării cu peste 130 de miliarde de dolari din 2016 până în prezent, iar tendința de creștere în rândul aliaților europeni ar putea ajunge la borna de 400 de miliarde de dolari până în 2024.

Deși o reuniune cu caracter aniversar prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO și nu un summit tradițional, întrunirea festivă celor 29 de șefi de state și guverne euro-atlantice este umbrită de cele mai recente tensiuni între aliați pe fondul afirmațiilor președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a Alianței” și punerea la îndoială a ”eficacității” Articolul 5 din Tratatul NATO, care se adaugă la presiunile președintelui american Donald Trump față de aliații europeni pentru împărțirea ”costurilor și a poverii financiare” (n.r. – burden sharing) privind funcționarea NATO. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis din postura țării care alocă 2% din PIB pentru Apărare și care este adepta ”unității și solidarității aliate”. În egală măsură, reuniunea de la Londra va fi semnificativă și pentru diplomația română, reprezentând prima reuniune la cel mai înalt nivel aliat în care secretarul general adjunct al NATO, în persoana lui Mircea Geoană, este deopotrivă primul est-european și întâiul român care ocupă a doua cea mai înaltă poziție civilă din cadrul Alianței.

Pe scurt: partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing) și posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO vor fi temele-vedetă ale reuniunii de la Londra.

Prinsă într-un clește strategico-financiar girat de declarațiile ce posedă un risc strategic ale lui Macron și de poziția intransigentă a administrației Trump vis-a-vis de distribuția costurilor în Alianță, agenda reuniunii de la Londra mai cuprinde parafarea unor progrese substanțiale în privința recunoașterii spațiului ca domeniu operațional și pregătirea operaționalizării ”NATO Readiness Initiative”, cunoscut și sub numele de ”Planul celor 30” ca parte a prezenței înaintate aliate, inclusiv pe flancul estic, din care face parte și România.

Reuniune festivă umbrită de afirmații aproape funerare. Cum încearcă Jens Stoltenberg să prevină potențialele dispute declanșate de Donald Trump, Emmanuel Macron sau Recep Tayyip Erdogan? 

Dacă ziua a doua a summitul aliat de la Bruxelles din 2018, după ce în prima zi fuseseră adoptate deciziile majore, a fost transformată într-un câmp de dispută politică între președintele american Donald Trump și cancelarul german Angela Merkel în privința cheltuielilor militare, reuniunea de la Londra va fi injectată cu noi elemente de tensiune. La 6 noiembrie, Emmanuel Macron Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei în Siria. Majoritatea aliaților, dintre care amintim SUA, Germania, România sau Polonia, s-au poziționat împotriva unei astfel de teze radicale privind NATO, în timp ce Turcia, vizată de criticile lui Macron, a reacționat virulent, dând semnalul unor potențiale dispute pe masa aniversară de la Londra.

© NATO

În conferința de presă amintită, Jens Stoltenberg a făcut din nou apel la conștientizarea importanței Alianței Nord-Atlantice ca ”piatră de temelie” a securității euro-atlantice și a prezentat noi cifre care indică o creștere semnificativă a contribuțiilor statelor aliate la securitatea comună, precum și o retrospectivă a eforturilor de adaptare ale NATO în ultimii doi ani, în ceea ce reprezintă un document strategic formulat ca răspuns la criticile președintelui francez.

NATO este singurul forum care reunește zilnic Europa și America de Nord pentru a aborda problemele cheie pentru securitatea noastră comună. (…) Forța noastră sta în faptul că întotdeauna am putut să depășim neînțelegerile și să ne unim sub aceeași cauză: de a ne apăra și proteja unii pe ceilalți”, a spus secretarul general aliat, în ceea ce reprezintă o reafirmare a solidității Articolului 5.

Mai mult, Stoltenberg a reamintit ”palmaresul Alianței” la 70 de ani de la înființarea sa ca un apel la memorie istorică în contrapartidă la afirmațiile critice față de NATO.

NATO a ajutat la încheierea Războiului Rece fără ca un foc de armă să fi fost tras pe solul european. Am făcut posibilă reunificarea pașnică a Germaniei și a Europei. Am oprit vărsarea de sânge în Balcanii de Vest și ne-am asumat un rol de conducere în Afganistan după 11 septembrie 2001”, a mai completat Jens Stoltenberg, în condițiile în care, la puțin timp după declarațiile președintelui francez, Europa și comunitatea euro-atlantică au sărbătorit 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Poate NATO să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței?

În conferința de presă, secretarul general Jens Stoltenberg a promis că liderii vor conveni asupra consolidării NATO, deși un consens privind un eventual proces de reflecție politică și strategică privind viitorul Alianței este încă departe.

”Alianța noastră este activă, agilă și se adaptează pentru viitor. Între timp, America de Nord și Europa reprezintă jumătate din puterea economică și militară a lumii. În vremuri incerte, avem nevoie de instituții multinaționale puternice precum NATO. Așadar, trebuie să le consolidăm în fiecare zi, pentru a ne asigura pe toți cetățenii. Și asta vom face când liderii se vor întâlni săptămâna viitoare”, a declarat Jens Stoltenberg, la o zi distanță după ce s-a aflat la Paris pentru a înțelege mai bine criticile lui Emmanuel Macron privind Alianța Nord-Atlantică, încercând să calmeze tensiunile și arătând că discuțiile și reflecțiile privind viitorul Alianței vor fi o piesă centrală pe agendă.

© NATO

Pe de altă parte, la Paris, Emmanuel Macron nu a repetat fraza controversată, însă a indicat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate”. Declarațiile sale din cadrul interviului menționat, chiar dacă posedă precedentul afirmațiilor lui Donald Trump, care a afirmat în 2016 că ”NATO este o alianță învechită”, au fost accentuate de punerea la îndoială a articolului 5 din Tratatul NATO – clauza apărării colective – și de solicitarea relansării dialogului cu Rusia.

Poziția politică a lui Emmanuel Macron, exprimată în interviul menționat, a fost urmată și de o acțiune politică concretă. Ministrul francez al apărării a reluat imediat teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Parisul va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra.

În context, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, ce a avut loc la Bruxelles la 20 noiembrie, șefii diplomațiilor de la Paris și Berlin au venit cu propuneri privind viitorul NATO, în timp ce SUA au reafirmat importanța Alianței, dar au cerut ca aliații europeni să aloce mai mulți bani pentru apărarea comună.

Viziunea Parisului cuprinde propunerea modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizează crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi. Potrivit lui Jens Stoltenberg, propunerea înaintată de ministrul de externe german a primit sprijin din partea mai multor miniștri aliați.

© NATO/ Flickr

Diplomați citați de Reuters au indicat miercuri că NATO intenţionează să apeleze la un grup de ”înţelepţi” care să contribuie la reforma alianţei, după ce preşedintele american Donald Trump i-a pus sub semnul întrebării relevanţa, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat-o în “moarte cerebrală”. Pentru a răspunde preocupărilor legate de viitorul Alianţei Nord-Atlantice, la summitul acesteia din 4 decembrie de la Londra va fi adoptată probabil o propunere franco-germană de creare a unui grup de personalităţi respectate, sub auspiciile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Înţelepţii” ar urma să prezinte un raport spre sfârşitul lui 2021, când este prevăzut următorul summit al alianţei, pregătind terenul pentru reformă.

NATO anunță o creștere însemnată a bugetelor apărării: România, între cele nouă state membre ale NATO care alocă cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.

În ce privește cealaltă temă sensibilă – cea a partajării costurilor – Jens Stoltenberg a anunțat noi estimări de creștere a cheltuielilor militare. “Până la sfârşitul anului viitor, aliaţii europeni şi Canada vor fi investit cu mult peste 100 de miliarde de dolari în plus, începând din 2016. De fapt, această cifră se ridică acum la 130 de miliarde. (…) Până la sfârşitul lui 2024, suma ar urma să crească până la 400 de miliarde de dolari”, a spus Stoltenberg.

În ce privește bugetarea apărării în rândul aliaților europeni și Canadei, cifrele prezentate de secretarul general al NATO reprezintă o revizuire “în sus” a estimărilor anterioare, creşterea reală a acestor bugete pentru 2019 este de 4,6%. 

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA (3,42%), Bulgaria (3,25%), Grecia (2,28%), Marea Britanie (2,14%), Estonia (2,14%), România (2,04%), Lituania (2,03%), Letonia (2,01%) și Polonia (2%) – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Germania își asumă un noul rol. Angela Merkel va apăra alianța NATO

Separat, aliaţii din NATO şi-au revizuit contribuţiile la bugetul comun al alianţei, mult mai mic şi care este menit să acopere cheltuieli comune cum sunt cele de funcţionare a sediului NATO, micşorând cota Statelor Unite şi crescând-o pe cea a Germaniei, aşa încât cele două vor plăti aceeaşi sumă.

©️ NATO/ Flickr

SUA asigură în prezent 22,1% din bugetul NATO, care se ridică la 2,5 miliarde de dolari (2,37 miliarde de euro) în 2019, iar Germania 14,7%, potrivit unei noi formule bazate pe venitul naţional brut al fiecărei ţări. Franţa contribuie cu 10,5% din buget. Acordul permite SUA să-şi reducă contribuţia la 16,35% din total. Germania o va aduce pe a ei la acelaşi nivel, iar ceilalţi aliaţi, cu excepţia Franţei, sunt de acord să plătească mai mult. Refuzul Franţei de a se asocia acestui acord i-a constrâns pe ceilalţi aliaţi să reexamineze principiul de repartiţie a efortului.

Decizia Germaniei, principala țintă a criticilor aspre ale lui Donald Trump, nu acoperă angajamentul asumat de toate țările NATO la summitul din Țara Galilor – acela de a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare până în anul 2024 -, însă reprezintă un pas care ar putea reduce tensiunile în raport cu administrația Trump și ar putea împuternici politic Germania să joace un rol mai activ.

Menţinerea NATO astăzi este în interesul nostru mai mult decât a fost în timpul Războiului Rece – sau este cel puţin la fel de importantă ca în perioada Războiului Rece. Pentru că, aşa cum ministrul de externe a spus ieri, în prezent Europa nu se poate apăra de una singură”, a spus Merkel în faţa parlamentarilor germani, săptămâna aceasta, întărind afirmațiile recente ale ministrului Apărării, Annegret Kramp Karrenbauer, potrivit cărora Germania îşi va atinge obiectivul de alocare a cel puţin 2% din PIB pentru apărare ”la începutul deceniului 2030”.

Ce decizii vor mai lua liderii NATO: de la spațiul cosmic la definitivarea ”Planului celor 30” și la discuții strategice privind relațiile cu Rusia și ascensiunea Chinei

Există viață și separat de tensiunile ce se prefigurează privind viitorul NATO sau referitoare la anvelopa financiară a partajării echitabile a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing). Însuși secretarul general a dat ca exemplu faptul că pentru prima dată în istoria aliată există forțe de luptă în partea estică a Alianței, dar și lupta împotriva terorismului și eforturile de modernizare a Alianței, ca parte a ceea ce ”Europa și America de Nord fac împreună”, arătând că ”NATO continuă să fie piatra de temelie a păcii și stabilității în regiunea euro-atlantică”.

Reuniunea de la Londra va construi decizii, asemenea tradiției în NATO, în baza angajamentelor și deciziilor anterioare. Jens Stoltenberg a declarat vineri că deciziile vor fiza ”îmbunătățirea nivelului de pregătire a forțelor noastre, recunoașterea spațiului drept domeniu operațional, actualizarea planului de acțiune în lupta împotriva terorismului”.

Îmbunătățirea nivelului de pregătire a forțelor aliate este subsumată ”NATO Readiness Initiative” sau ”Planul celor 30”, decizie asumată la summitul de la Bruxelles din 2018 ca parte a celui mai mare plan de reîntărire aliată după Războiul Rece și care mai includea adaptarea structurii de comandă aliată prin înființarea a două noi comandamente aliate, în SUA și în Germania.

Planul, cunoscut sub numele de 30-30-30-30, presupune ca NATO să dispună de 30 de batalioane, 30 de escadrile de aviație și 30 de nave gata să fie desfășurate în termen de 30 de zile de la punerea în alertă. Potrivit lui Jens Stoltenberg, 90% din componența acestei forțe este definitivată, iar aliații ar urma să anunțe noi decizii în acest sens.

Decizia de recunoaștere a spațiului cosmic, luată recent de miniștrii de externe, urmează a fi formalizată de șefii de state și de guverne la Londra. Prin recunoașterea spaţiului cosmic ca domeniu operațional de luptă, acesta devine al cincilea astfel de domeniu, după cele trei spații tradiționale – aerian, terestru și maritim – și, ceva mai recent, spațiul cibernetic. 

De asemenea, pe agendă se vor afla o ”discuție strategică privind Rusia, controlul armamentului și ascensiunea Chinei”, în raport cu aceasta din urmă existând semnale că discuțiile ar putea viza inclusiv cum vor implementa aliații infrastructura 5G.

În loc de concluzii, o simbolistică aparte: NATO se întoarce la prima sa casă

Deși umbrit de discuții politice intense și aprinse, summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta de la Londra, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, are o simbolistică aparte.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America de Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

© Oana Lungescu/ Twitter

În 1949, Alianța s-a format din 12 state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului.

“A fost aprobat memorandumul pentru aprobarea negocierii şi semnarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Practic, Guvernul a dat undă verde pentru negocierile şi semnarea unui nou acord în baza căruia România să continue acordarea de asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova pentru a-i sprijini parcursul european, având în vedere că vechiul acord care permitea finanţarea de către România a unor proiecte importante din Republica Moldova ieşise din vigoare anul trecut pe data de 28 martie”, a declarat Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, informează Agerpres.

El a menţionat o parte din proiectele derulate în Republica Moldova prin vechiul acord de sprijin tehnic şi financiar.

“Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic şi financiar proiecte precum reabilitarea şi modernizarea a 1.000 de grădiniţe, instituţii şcolare din Republica Moldova sau dezvoltarea Gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova. În continuare, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, IMM-uri, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, Afaceri Interne, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Patrimoniu, Cercetare şi Turism”, a mai precizat Cărbunaru.

 

România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat în luna noiembrie ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicolae Popescu.

Împrumutul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România a urmărit îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor R. Moldova, în consonanță cu obiectivele Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la Iași, în aprilie 2010. Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanțarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuții la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, proiect strategic de interconectare energetică între România și R. Moldova.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri, în cadrul Forumului Economic Mondial că nu trebuie să i se permită Rusiei să schimbe granițele naționale prin forță în contextul unei iminente intervenții militare a Moscovei în Ucraina pe care SUA, NATO și Europa încearcă să o prevină și solicită Rusiei să aleagă calea diplomatică

Vorbind virtual în premieră la Forumul Economic Mondial de la Davos, cancelarul german Olaf Scholz, a cărui țară asigură președinția anuală G7, a declarat că există un angajament clar față de integritatea teritorială a Ucrainei.

Scholz a declarat că nu se poate spune încă dacă contactele diplomatice intense ar putea detensiona situația de la granița Rusiei cu Ucraina, dar a adăugat că frontierele nu trebuie mutate prin forță, informează Deutsche Welle.

“După ani de tensiuni crescânde, tăcerea nu este o opțiune rezonabilă”, a declarat Scholz în primul său discurs de la forum în calitate de cancelar, adăugând că trebuie respectată forța dreptului, și dreptul forței.

 

Scholz a devenit cancelar al Germaniei în decembrie, după 16 ani cu Angela Merkel la conducere, promițând că coaliția sa de centru-stânga va oferi un “nou început” pentru prima economie a Europei.

Moscova a staționat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, lucru pe care Occidentul l-a interpretat ca o pregătire pentru invazie, cu scopul de a forța NATO să facă concesii în chestiuni precum posibila aderare a Ucrainei la bloc.

Este pentru a doua oară în trei zile când Olaf Scholz transmite un semnal Moscovei. Luni, de la Madrid, cancelarul german a cerut Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina.

Intervenția sa la Forumul Economic de la Davos a avut loc în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ca Europa să vină cu o propunere privind o nouă ordine de securitate și stabilitate pe continent pe care să o lanseze împreună toate statele membre ale UE, în parteneriat cu aliații din NATO și care să fie prezentată Rusiei ca bază de negociere.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare.  Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

Însă, situația din vecinătatea estică a NATO și a Uniunii Europene relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic, cu Casa Albă și șeful diplomației SUA avertizând că Rusia are capacitatea de a ataca rapid Ucraina și cu șeful diplomației UE care ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel la Uniunea Europeană să rămână fermă pe poziții în relația cu Regatul Unit, fiind nevoie de o ”recâștigare a încrederii reciproce” între cele două părți, știrbită de lungile disensiuni ante și post-Brexit.

Prezent în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, Macron a apreciat că relația Bruxelles-Londra a fost puternic încercată în ultimele luni.

”Europa și Regatul Unit trebuie să își recâștige încrederea reciprocă. Legăturile de prietenie dintre noi și poporul Regatului Unit există și vor rămâne”, a menționat liderul francez, amintind de fundamentele pe care se bazează acestea, și anume ”libertatea, progresul economic și social.”

În acest context, Macron a detaliat care sunt condițiile pentru ca această relație de prietenie să continue, amintind de frustrările pescarilor francezi și protocolul privind Irlanda de Nord, teme îndelung dezbătute de Uniunea Europeană cu Regatul Unit.

”Progresele economice și sociale pe care le-am realizat împreună sunt prea multe pentru a fi uitate, dar pentru a continua să ne mișcăm împreună și să lucrăm împreună după Brexit, guvernul britanic trebuie să se angajeze cu bună credință, respectând acordurile deja încheiate cu Uniunea, pe care le vom respecta. Vrem să ne asigurăm că acordurile încheiate sunt respectate, fie când vorbim de drepturile pescarilor noștri, fie de protocolul cu Irlanda de Nord sau de discuțiile vitale care trebuie purtate în viitor. Trebuie să fim clari și fermi în a spune că acordurile încheiate trebuie respectate. Acesta este modul de a rămâne prieteni”, a fost mesajul ferm transmis de Emmanuel Macron.

Avertismentele președinției franceze vin în contextul în care Maros Sofcovic și Liz Truss vor avea o întrevere la 24 ianuarie, după ce cele două părți au convenit să își intensifice negocierile pentru rezolvarea chestiunilor comerciale post-Brexit. 

La 20 decembrie, ministrul britanic de externe, Liz Truss, fost secretar pentru comerț, cu șanse de a fi viitor prim-ministru, a preluat dificila sarcină a negocierilor referitoare la relația post-Brexit cu Uniunea Europeană, după ce David Frost și-a anunțat demisia printr-o serie de atacuri la adresa lui Johnson.

Discuțiile între Londra și Bruxelles au loc pe fondul nemulțumirilor Regatului Unit față de protocolul privind Irlanda de Nord, motiv de lungi dispute care s-au intensificat la începutul acestui an în urma amenințărilor lui Truss de a activa Articolul 16 din protocol, suspendând părți din acordul post-Brexit.

Documentul menţine provincia britanică în uniunea vamală şi piaţa unică europeană, pentru a împiedica reintroducerea unei frontiere fizice pe insula Irlanda, care ar risca să fragilizeze acordul de pace din 1998.

Articolul 16 reprezintă o frână de urgență stipulată în documentul mai sus amintit care prevede că ”Uniunea sau Regatul Unit poate lua măsuri de salvgardare adecvate în mod unilateral, dacă executarea prezentului protocol duce la dificultăți economice, societale sau de mediu grave care riscă să persiste ori la deturnarea comerțului. Domeniul de aplicare și durata acestor măsuri de salvgardare sunt limitate la ceea ce este strict necesar pentru remedierea situației. Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin funcționarea prezentului protocol”, este stipulat la alin. 1, art. 16. În document nu este detaliat ce înseamnă ”serioase dificultăți”, lucru care lasă ambelor părți posibilitatea de interpretare.

Cu toate acestea, articolul 16 nu reprezintă o ”baghetă magică” prin care protocolul privind Irlanda de Nord să fie abrogat.

Potrivit anexei VII, prin activarea acestuia Londra lansează ”un proces de consultări în vederea identificării unei soluții agreate de comun acord”.

Aceste discuții se desfășoară în cadrul Comitetului mixt, grupul de supraveghere politică condus de Truss și de omologul său din UE, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Guvernul ar trebui să notifice cu o lună înainte orice acțiune unilaterală, cum ar fi suspendarea controalelor vamale dintre Irlanda de Nord și Marea Britanie. De asemenea, ar trebui să participe la consultări periodice cu UE la fiecare trei luni, cu scopul de a reveni la normele prevăzute de protocol. Articolul 16 este menit să fie o pauză temporară, nu o ușă de scăpare. 

În cazul în care una dintre părți nu este de acord cu o acțiune unilaterală de salvgardare, aceasta poate riposta cu ”măsuri proporționale de contrabalansare”, conform alin. 2, art. 16.  

De exemplu, UE ar putea aplica tarife vamale asupra importurilor britanice sau ar putea suspenda acordul de liber schimb UE-Regatul Unit.

Uniunea Europeană dorește însă identificarea unei soluții pe calea dialogului, în vederea menținerii stabilității și predictibilității în Irlanda de Nord.  

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a prezentat în luna decembrie o serie de propuneri pentru a asigura continuarea aprovizionării Irlandei de Nord dispre Marea Britanie, în încercarea de a dezamorsa tensiunile post-Brexit cu Londra.

Prin propunerile înaintate, Comisia Europeană arată dorința sa de a facilita punerea în aplicare a protocolului privind Irlanda de Nord, în conformitate cu pachetul de soluții pentur această provincie, prezentat la mijlocul lunii octombrie a acestui an. Astfel, UE și-a arătat deschiderea de a-și modifica propria legislație privind medicamentele pentru a se asigura că:

  • Medicamentele generice, precum paracetamolul, pot fi autorizate în baza procedurilor naționale din Regatul Unit, în conformitate cu normele UE privind medicamentele. Persoanele Irlandei de Nord vor avea acces la astfel de medicamente în același timp ca restul celor din Regatul Unit;
  • Cetățenii din Irlanda de Nord vor avea acces la medicamente inovatoare (inclusiv la noile medicamente pentru cancer) în același timp cu restul persoanelor din Regatul Unit. O „soluție tranzitorie” va permite furnizarea în Irlanda de Nord a oricărui medicament nou autorizat în Regatul Unit, până când autorizația relevantă este acordată și în UE. Această „soluție tranzitorie” se adaugă mecanismelor existente privind uzul compasional și în regim de urgență prevăzute de legislația UE;
  • Toate funcțiile de reglementare pot rămâne în Regatul Unit dacă în prezent se află acolo;
  • Pentru medicamentele introduse în Irlanda de Nord din restul Regatului Unit nu este necesară repetarea testării loturilor dacă acest lucru a fost deja făcut în Marea Britanie sau în Uniunea Europeană;
  • Nu sunt necesare autorizații de fabricație sau licențe de import pentru medicamentele furnizate din Marea Britanie în Irlanda de Nord, sub rezerva anumitor condiții;
  • Autoritatea de reglementare din Regatul Unit poate permite companiilor situate în Marea Britanie să utilizeze un singur ambalaj și prospect atunci când aprovizionează piețele din Marea Britanie și Irlanda de Nord;
  • Malta, Cipru și Irlanda vor beneficia de anumite derogări pentru o perioadă de trei ani. De exemplu, în această perioadă, în aceste trei țări, importatorii de medicamente din Marea Britanie nu vor trebui să dețină autorizații de fabricație și nici nu va fi nevoie ca aceste medicamente să fie testate din nou, dacă au fost deja testate în Marea Britanie. Astfel, operatorii vor avea mai mult timp pentru a se adapta. În contextul Strategiei farmaceutice a UE, se lucrează la o soluție permanentă pe termen lung.

Propunerile implică, în egală măsură, ca Regatul Unit să respecte anumite condiții:

  • Propunerea prevede cerințe privind ambalarea pentru a se asigura faptul că medicamentele autorizate de Regatul Unit nu intră pe piața unică;
  • Regatul Unit își asumă responsabilitatea exclusivă pentru autorizarea medicamentelor pentru Irlanda de Nord. Acest lucru depinde de respectarea în mod substanțial de către Regatul Unit a legislației UE privind calitatea, siguranța și eficacitatea medicamentelor de uz uman atunci când eliberează autorizații de introducere pe piață pentru Irlanda de Nord. Se reduc astfel riscurile pentru piața unică a UE.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA4 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu4 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE5 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D5 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE6 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.7 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE8 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.8 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending