Connect with us

NATO

Emmanuel Macron susține poziția de apărare NATO la Marea Neagră, dar vrea redefinirea relației strategice cu Rusia: Este scopul Alianței să identifice Rusia drept inamic?

Published

on

© NATO

Președintele francez Emmanuel Macron a chemat joi, în timpul unei conferințe comune de presă cu secretarul general al NATO, la o reconsiderare a dialogului între Alianța Nord-Atlantică și Rusia, în ceea ce se înscrie în abordarea liderului de la Elysee pornită prin intermediul afirmațiilor că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”.

Înaintea unui summit aliat cu caracter aniversar, dar devenit crucial, Emmanuel Macron a primit, la Paris, vizita lui Jens Stoltenberg, pentru a oferi mai multă claritate asupra poziției Franței, care solicită un amplu proces de reflecție asupra viitorului NATO.

Trebuie să reconsiderăm mai multe subiecte importante. În primul rând, un dialog lucid, robust și necesar cu Rusia. Și susțin foarte mult faptul că am vrut să acord un nou impuls acestui dialog. Și susțin și faptul că, cu siguranță, nu am arătat niciun semn de slăbiciune sau naivitate în acest sens”, a spus Macron, încă din debutul conferinței de presă și făcând trimitere indirectă la dialogul său președintele rus Vladimir Putin, când a evocat o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok” și a subliniat că Rusia are un loc complet în familia europeană.

Macron a afirmat că ”Alianța are o istorie și geografie” și a reluat teza că aliații ”trebuie să aibă în vedere care este relația noastră cu Rusia, deoarece Rusia este cu siguranță în Europa”.

Pe de altă parte, conștient fiind că majoritatea măsurilor de adaptare a NATO au vizat consolidarea flancului estic după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusia, președintele francez a admis că are un respect profund preocupările și interesele de securitate ale tuturor partenerilor europeni.

Aceste preocupări ”sunt în întregime și ale mele și le voi apăra întotdeauna ca prioritate”, a spus Macron.

Am în minte ce reprezintă (n.r. – Rusia) în termenii istoriei lor. Și știu că acesta este sensul angajamentului nostru, al angajamentului concret în descurajarea și în poziția de apărare a NATO în țările baltice și în Marea Neagră. Suntem și vom fi mereu foarte stricți când vine vorba de suveranitatea noastră și a partenerilor noștri. Dar absența dialogului cu Rusia ne-a făcut continentul european mai sigur?”, a completat, întrebându-se retoric, președintele francez.

Citiți și Emmanuel Macron spune că ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate”. Jens Stoltenberg avertizează că ”UE nu poate apăra Europa”

Șeful statului francez a considerat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate” a aliaților și a pus din nou sub semnul întrebării articolul 5 al Tratatului NATO, considerat piatra de temelie a apărării colective aliate.

”Care sunt amenințările la adresa NATO? NATO este o organizație de apărare colectivă, dar împotriva cui? Cine este inamicul nostru comun? Trebuie să clarificăm asta. Și asta este o întrebare strategică. Uneori aud că se spune că Rusia și China sunt inamicii noștri. Este scopul Alianței Atlantice să identifice pe unii sau pe alții drept inamicii noștri? Nu cred. Inamicul nostru comun este terorismul”, a spus Macron, fără să nominalizeze articolul 5.

Majoritatea măsurilor adoptate de NATO – la summit-urile din Țara Galilor (2014), Varșovia (2016) și Bruxelles (2018) – au început cu măsuri de adaptare și reasigurare în cele două dimensiuni ale flancului estic – Polonia și țările baltice, pe de o parte, România, Bulgaria și Marea Neagră, pe de altă parte. Ele au continuat la Varșovia prin decizii vizând amplasarea a patru batalioane de luptă în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania și înființarea unei brigăzi multinaționale a NATO în România. La summitul de la Bruxelles aceste măsuri au fost transformate în ”prezența înaintată a NATO”, împreună cu cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective de după Războiul Rece, așteptat să devină operațional în 2020-2021, prin care 30 batalioane terestre, 30 de nave și 30 de escadrile aeriene pot fi desfășurate în maximum 30 de zile, la nevoie. În ce privește Marea Neagră, cel mai recent, aliații au convenit un pachet de măsuri la reuniunea miniștrilor de externe de la Washington, din 4 aprilie 2019, când s-au împlinit 70 de ani de la înființarea Alianței.

Viitorul Alianței Nord-Atlantice se va afla pe masa discuțiilor liderilor europeni la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Spre deosebire de summitul aliat de la Bruxelles, din 2018, când au fost înregistrate tensiuni între Donald Trump și Angela Merkel pe fondul acuzațiilor liderului american că Berlinul nu își asumă atât cât trebuie din povara financiară, reuniunea de la Londra, deși ocazionată de un context festiv, ar putea fi tensionată de exigențele lui Donald Trump, de imprevizibilitatea lui Emmanuel Macron, dar și de poziția președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, puternic iritat de afirmațiile omologului francez.

În ce privește România, ca parte componentă a dimensiunii sudice a flancului estic și ca stat aliat pentru care obiectivul avansării Mării Negre pe agenda NATO este un interes strategic, președintele Klaus Iohannis va reafirma, la Londra, importanța regiunii Mării Negre pentru NATO, pentru flancul estic și pentru România și importanța unei abordări care duce la o Alianță puternică și unită.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Senatul a aprobat proiectul de lege privind achiziția a cinci avioane F-16 ca parte a realizării capabilității de apărare aeriană a României

Published

on

Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege care prevede achiziţia a cinci avioane F16 în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Proiectul de lege pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” a primit 77 de voturi ”pentru”, 2 “contra” şi 5 “abţineri”, informează Agerpres.

Senatul este prima Cameră sesizată pe acest proiect de lege.

Decizia Senatului vine după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat, la 27 noiembrie, proiectul de lege care prevede achiziția a cinci avioane F-16, ca parte a programului de modernizare a forțelor aeriene și ca soluție de îndeplinire a angajamentelor asumate la nivelul NATO cu privire la executarea misiunilor de poliție aeriană.

Amintim faptul că la 6 octombrie 2017, Forţele Aeriene Române au finalizat Faza I de introducere în serviciu a avioanelor multirol F-16 Fighting Falcon cu o escadrilă de 12 avioane multirol. Primele şase aeronave din escadrila de 12 avioane multirol incluse în acordul româno-portughez au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în data de 29 septembrie 2016, iar următoarele trei pe 16 decembrie 2016.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

NATO

Veste importantă pentru România și aliații de pe flancul estic: ”Planul celor patru 30” este gata. Jens Stoltenberg anunță că cel mai mare plan militar NATO după Războiul Rece este acum complet

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO, denumită NATO Readiness Initiative, a ajuns la capacitatea maximă propusă, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii liderilor aliați de la Londra. Lansată anul trecut, la summitul NATO de la Bruxelles, NATO Readines Initiative sau planul ”celor patru 30”, presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

”Am intensificat nivelul de pregătire al forțelor noastre. Pot să anunț că am atins rezultatele dorite cu Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO. Aliații s-au angajat ca 30 batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă să poată fi puse la dispoziția NATO în timp de 30 de zile”, a declarat Stoltenberg, la finalul reuniunii aniversare prilejuită de marcarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea aliată de la Londra, secretarul general al NATO a anunțat 90% din componența acestei forțe este definitivată și a specificat că așteaptă rezultate concrete la finalul întrunirii din capitala britanică. 

Denumit anul trecut de Jens Stoltenberg drept ”cel mai mare plan reîntărire a apărării colective după Războiul Rece”, planul a fost propus de SUA și aprobat la summitul aliat din 11-12 iulie 2018 de la Bruxelles.

Decizia de atunci a făcut parte dintr-un pachet mai larg. Cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece a revigorat o  ”cultură a pregătirii” forțelor militare aliate în situații de criză și de conflict. Liderii au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan denumit informal ”Cei patru 30” și care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

O astfel de măsură a venit anul trecut ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamentele multinaționale în România și în Polonia. Decizia din 2018 a avansat conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă. În egală măsură, a marcat trecerea de la o abordare sectorială pentru flancul estic al NATO (prezență înaintată avansată în Polonia și țările baltice și prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria) la prezența înaintată avansată a NATO ca întreg.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”
O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending