Președintele francez Emmanuel Macron a chemat joi, în timpul unei conferințe comune de presă cu secretarul general al NATO, la o reconsiderare a dialogului între Alianța Nord-Atlantică și Rusia, în ceea ce se înscrie în abordarea liderului de la Elysee pornită prin intermediul afirmațiilor că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”.
Înaintea unui summit aliat cu caracter aniversar, dar devenit crucial, Emmanuel Macron a primit, la Paris, vizita lui Jens Stoltenberg, pentru a oferi mai multă claritate asupra poziției Franței, care solicită un amplu proces de reflecție asupra viitorului NATO.
”Trebuie să reconsiderăm mai multe subiecte importante. În primul rând, un dialog lucid, robust și necesar cu Rusia. Și susțin foarte mult faptul că am vrut să acord un nou impuls acestui dialog. Și susțin și faptul că, cu siguranță, nu am arătat niciun semn de slăbiciune sau naivitate în acest sens”, a spus Macron, încă din debutul conferinței de presă și făcând trimitere indirectă la dialogul său președintele rus Vladimir Putin, când a evocat o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok” și a subliniat că Rusia are un loc complet în familia europeană.
Macron a afirmat că ”Alianța are o istorie și geografie” și a reluat teza că aliații ”trebuie să aibă în vedere care este relația noastră cu Rusia, deoarece Rusia este cu siguranță în Europa”.
Pe de altă parte, conștient fiind că majoritatea măsurilor de adaptare a NATO au vizat consolidarea flancului estic după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusia, președintele francez a admis că are un respect profund preocupările și interesele de securitate ale tuturor partenerilor europeni.
Aceste preocupări ”sunt în întregime și ale mele și le voi apăra întotdeauna ca prioritate”, a spus Macron.
”Am în minte ce reprezintă (n.r. – Rusia) în termenii istoriei lor. Și știu că acesta este sensul angajamentului nostru, al angajamentului concret în descurajarea și în poziția de apărare a NATO în țările baltice și în Marea Neagră. Suntem și vom fi mereu foarte stricți când vine vorba de suveranitatea noastră și a partenerilor noștri. Dar absența dialogului cu Rusia ne-a făcut continentul european mai sigur?”, a completat, întrebându-se retoric, președintele francez.
Citiți și Emmanuel Macron spune că ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate”. Jens Stoltenberg avertizează că ”UE nu poate apăra Europa”
Șeful statului francez a considerat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate” a aliaților și a pus din nou sub semnul întrebării articolul 5 al Tratatului NATO, considerat piatra de temelie a apărării colective aliate.
”Care sunt amenințările la adresa NATO? NATO este o organizație de apărare colectivă, dar împotriva cui? Cine este inamicul nostru comun? Trebuie să clarificăm asta. Și asta este o întrebare strategică. Uneori aud că se spune că Rusia și China sunt inamicii noștri. Este scopul Alianței Atlantice să identifice pe unii sau pe alții drept inamicii noștri? Nu cred. Inamicul nostru comun este terorismul”, a spus Macron, fără să nominalizeze articolul 5.
Majoritatea măsurilor adoptate de NATO – la summit-urile din Țara Galilor (2014), Varșovia (2016) și Bruxelles (2018) – au început cu măsuri de adaptare și reasigurare în cele două dimensiuni ale flancului estic – Polonia și țările baltice, pe de o parte, România, Bulgaria și Marea Neagră, pe de altă parte. Ele au continuat la Varșovia prin decizii vizând amplasarea a patru batalioane de luptă în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania și înființarea unei brigăzi multinaționale a NATO în România. La summitul de la Bruxelles aceste măsuri au fost transformate în ”prezența înaintată a NATO”, împreună cu cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective de după Războiul Rece, așteptat să devină operațional în 2020-2021, prin care 30 batalioane terestre, 30 de nave și 30 de escadrile aeriene pot fi desfășurate în maximum 30 de zile, la nevoie. În ce privește Marea Neagră, cel mai recent, aliații au convenit un pachet de măsuri la reuniunea miniștrilor de externe de la Washington, din 4 aprilie 2019, când s-au împlinit 70 de ani de la înființarea Alianței.
Viitorul Alianței Nord-Atlantice se va afla pe masa discuțiilor liderilor europeni la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO.
Spre deosebire de summitul aliat de la Bruxelles, din 2018, când au fost înregistrate tensiuni între Donald Trump și Angela Merkel pe fondul acuzațiilor liderului american că Berlinul nu își asumă atât cât trebuie din povara financiară, reuniunea de la Londra, deși ocazionată de un context festiv, ar putea fi tensionată de exigențele lui Donald Trump, de imprevizibilitatea lui Emmanuel Macron, dar și de poziția președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, puternic iritat de afirmațiile omologului francez.
În ce privește România, ca parte componentă a dimensiunii sudice a flancului estic și ca stat aliat pentru care obiectivul avansării Mării Negre pe agenda NATO este un interes strategic, președintele Klaus Iohannis va reafirma, la Londra, importanța regiunii Mării Negre pentru NATO, pentru flancul estic și pentru România și importanța unei abordări care duce la o Alianță puternică și unită.
