Connect with us

NATO

Emmanuel Macron susține poziția de apărare NATO la Marea Neagră, dar vrea redefinirea relației strategice cu Rusia: Este scopul Alianței să identifice Rusia drept inamic?

Published

on

© NATO

Președintele francez Emmanuel Macron a chemat joi, în timpul unei conferințe comune de presă cu secretarul general al NATO, la o reconsiderare a dialogului între Alianța Nord-Atlantică și Rusia, în ceea ce se înscrie în abordarea liderului de la Elysee pornită prin intermediul afirmațiilor că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”.

Înaintea unui summit aliat cu caracter aniversar, dar devenit crucial, Emmanuel Macron a primit, la Paris, vizita lui Jens Stoltenberg, pentru a oferi mai multă claritate asupra poziției Franței, care solicită un amplu proces de reflecție asupra viitorului NATO.

Trebuie să reconsiderăm mai multe subiecte importante. În primul rând, un dialog lucid, robust și necesar cu Rusia. Și susțin foarte mult faptul că am vrut să acord un nou impuls acestui dialog. Și susțin și faptul că, cu siguranță, nu am arătat niciun semn de slăbiciune sau naivitate în acest sens”, a spus Macron, încă din debutul conferinței de presă și făcând trimitere indirectă la dialogul său președintele rus Vladimir Putin, când a evocat o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok” și a subliniat că Rusia are un loc complet în familia europeană.

Macron a afirmat că ”Alianța are o istorie și geografie” și a reluat teza că aliații ”trebuie să aibă în vedere care este relația noastră cu Rusia, deoarece Rusia este cu siguranță în Europa”.

Pe de altă parte, conștient fiind că majoritatea măsurilor de adaptare a NATO au vizat consolidarea flancului estic după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusia, președintele francez a admis că are un respect profund preocupările și interesele de securitate ale tuturor partenerilor europeni.

Aceste preocupări ”sunt în întregime și ale mele și le voi apăra întotdeauna ca prioritate”, a spus Macron.

Am în minte ce reprezintă (n.r. – Rusia) în termenii istoriei lor. Și știu că acesta este sensul angajamentului nostru, al angajamentului concret în descurajarea și în poziția de apărare a NATO în țările baltice și în Marea Neagră. Suntem și vom fi mereu foarte stricți când vine vorba de suveranitatea noastră și a partenerilor noștri. Dar absența dialogului cu Rusia ne-a făcut continentul european mai sigur?”, a completat, întrebându-se retoric, președintele francez.

Citiți și Emmanuel Macron spune că ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate”. Jens Stoltenberg avertizează că ”UE nu poate apăra Europa”

Șeful statului francez a considerat că poziția sa privind ”moartea cerebrală a NATO” a fost o ”trezire la realitate” a aliaților și a pus din nou sub semnul întrebării articolul 5 al Tratatului NATO, considerat piatra de temelie a apărării colective aliate.

”Care sunt amenințările la adresa NATO? NATO este o organizație de apărare colectivă, dar împotriva cui? Cine este inamicul nostru comun? Trebuie să clarificăm asta. Și asta este o întrebare strategică. Uneori aud că se spune că Rusia și China sunt inamicii noștri. Este scopul Alianței Atlantice să identifice pe unii sau pe alții drept inamicii noștri? Nu cred. Inamicul nostru comun este terorismul”, a spus Macron, fără să nominalizeze articolul 5.

Majoritatea măsurilor adoptate de NATO – la summit-urile din Țara Galilor (2014), Varșovia (2016) și Bruxelles (2018) – au început cu măsuri de adaptare și reasigurare în cele două dimensiuni ale flancului estic – Polonia și țările baltice, pe de o parte, România, Bulgaria și Marea Neagră, pe de altă parte. Ele au continuat la Varșovia prin decizii vizând amplasarea a patru batalioane de luptă în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania și înființarea unei brigăzi multinaționale a NATO în România. La summitul de la Bruxelles aceste măsuri au fost transformate în ”prezența înaintată a NATO”, împreună cu cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective de după Războiul Rece, așteptat să devină operațional în 2020-2021, prin care 30 batalioane terestre, 30 de nave și 30 de escadrile aeriene pot fi desfășurate în maximum 30 de zile, la nevoie. În ce privește Marea Neagră, cel mai recent, aliații au convenit un pachet de măsuri la reuniunea miniștrilor de externe de la Washington, din 4 aprilie 2019, când s-au împlinit 70 de ani de la înființarea Alianței.

Viitorul Alianței Nord-Atlantice se va afla pe masa discuțiilor liderilor europeni la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Spre deosebire de summitul aliat de la Bruxelles, din 2018, când au fost înregistrate tensiuni între Donald Trump și Angela Merkel pe fondul acuzațiilor liderului american că Berlinul nu își asumă atât cât trebuie din povara financiară, reuniunea de la Londra, deși ocazionată de un context festiv, ar putea fi tensionată de exigențele lui Donald Trump, de imprevizibilitatea lui Emmanuel Macron, dar și de poziția președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, puternic iritat de afirmațiile omologului francez.

În ce privește România, ca parte componentă a dimensiunii sudice a flancului estic și ca stat aliat pentru care obiectivul avansării Mării Negre pe agenda NATO este un interes strategic, președintele Klaus Iohannis va reafirma, la Londra, importanța regiunii Mării Negre pentru NATO, pentru flancul estic și pentru România și importanța unei abordări care duce la o Alianță puternică și unită.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, pentru implementarea reformelor

Published

on

©NATO

NATO va continua să furnizeze sprijin Georgiei, atât politic, cât și practic, în contextul în care aceasta continuă să pună în aplicare reforme importante, a precizat marți, la Bruxelles, adjunctul secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, în cadrul unei intevenții cu ministrul de externe georgian David Zalkaliani, conform unui comunicat al organizației transatlantice.

În acest context, Mircea Geoană a mulțumit Georgiei pentru angajamentul continuu față de securitatea euro-atlantică și pentru contribuția acestui stat în cadrul misiunii NATO în Afganistan.

Acesta a punctat că, în pofida provocărilor pe care le-a reprezentat criza de COVID-19, NATO și Georgia au continuat să își consolideze cooperarea. Astfel, Micea Geoană a lăudat eforturile Georgiei de a lupta împotriva pandemiei.

În urma solicitării înainte de autoritățile georgiene la trei aprilie, către Centrul euro-atlantic de cooperare a răspunsului la dezastre, mai multe state membre au oferit sprijinul lor Georgiei.

În cadrul vizitei sale, ministrul de externe georgian David Zalkaliani, a avut o intervenție în cadrul reuniunii Comisiei NATO-Georgia.

Georgia este țara parteneră care contribuie cel mai mult la misiunile și operațiunile NATO, fiind inclusiv a patra națiune ca număr de efective militare alocate pentru misiunea Resolute Support pe care NATO o desfășoară în Afganistan. Mai mult, Tbilisi alocă 2% din PIB pentru apărare, un criteriu important în cadrul NATO.

Reamintim că recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale Georgiei, validate ca atare la summitul NATO de la București din 2008, a fost urmată de războiul ruso-georgian la capătul căruia Osetia de Sud și Abhazia au devenit provincii separatiste susținute de Federația Rusă.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending