Aproximativ unul din cinci români trăiește cu o boală autoimună sau inflamatorie cronică: de la tiroidită și poliartrită reumatoidă, la psoriazis și boală celiacă. Cu toate acestea, aceste afecțiuni rămân în umbra marilor programe naționale de sănătate, semnalează președinta Asociației pentru Pacienți cu Afecțiuni Autoimune (APPA), Rozalina Lăpădatu.
Masa rotundă „Boli inflamatorii mediate imun – parteneriat și dialog pentru pacienți”, organizată de U.S. Commercial Service și Abbvie, a scos în evidență un paradox recurent al sistemului: economiile pe termen scurt generate de restricțiile administrative produc costuri mult mai mari ulterior, iar pacienții obligați prin protocol să efectueze analize periodic nu găsesc acoperire financiară pentru acestea la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
De asemenea, investigații esențiale precum testul Quantiferon pentru tuberculoză latentă, obligatoriu înainte de terapiile biologice, sunt suportate, paradoxal, din vouchere oferite de industria farmaceutică.
„Nu-i normal să-mi dea o firmă pharma un voucher pentru o analiză pe care sunt obligată prin protocol să o fac”, a subliniat Lăpădatu, adresând un apel direct autorităților să constituie pachete de analize decontate pentru bolnavii cronici.
Ultimii 15 ani au adus progrese remarcabile în tratamentul bolilor autoimune. Terapiile biologice, medicamente care acționează țintit asupra mecanismelor imune disfuncționale, sunt astăzi disponibile în România prin programele naționale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS): „Terapiile au avansat fantastic în ultimii 15 ani. Avem nevoie ca pacientul să primească tratamentul potrivit la momentul potrivit. Să nu întârziem în tratare pentru că întârzierile în tratare ne costă foarte mult și vă costă foarte mult.”
Și totuși, APPA avertizează că simpla existență a acestor molecule în nomenclatorul național nu înseamnă acces real.
Primul obstacol este întârzierea în inițierea tratamentului. Protocoalele terapeutice actuale impun parcurgerea obligatorie a liniilor terapeutice convenționale înainte de a accede la terapiile biologice, chiar și atunci când răspunsul la acestea este previzibil insuficient.
„Dacă faceți o analiză pe 5 ani, o să vedeți că toți pacienții tratați cu methotrexat, pe lângă reacțiile adverse foarte puternice, au o boală care evoluează și costuri care cresc”, a declarat Rozalina Lăpădat, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.
Al doilea obstacol este ritmul prescripției. Deși contractele cost-volum cu producătorii sunt negociate anual, CNAS impune eliberarea rețetelor lunar, nu trimestrial. Pacienții sunt astfel nevoiți să se prezinte lunar la medicul specialist pentru o rețetă identică, pierzând zile lucrătoare și supraîncărcând ambulatoriile.
Un mecanism similar celui din Polonia, unde medicul încarcă prescripția electronic pentru un an, pacientul o ridică lunar de la farmacie, iar medicul poate interveni oricând, ar putea elimina acest circuit redundant.
Președinta APPA a formulat mai multe recomandări concrete pentru îmbunătățirea accesului pacienților cu boli autoimune la tratament și servicii medicale:
Pachete de analize decontate integral pentru bolnavii cu afecțiuni autoimune cronice;
Eliminarea primei zile neplătite de concediu medical, cel puțin pentru pacienții cronici diagnosticați;
Prescripție electronică anuală cu ridicare lunară, după modelul polonez;
Colaborare instituțională mai strânsă între Ministerul Sănătății și CNAS, pentru a evita „pingpongul” administrativ în care sunt prinși pacienții;
