Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Sofia că România şi Bulgaria vor continua activ demersurile pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare a celor două ţări la spaţiul Schengen, punctând că cele două state sunt pregătite.

“În planul agendei europene, am abordat, bineînţeles, obiectivul comun al ţărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spaţiul Schengen. Am convenit să continuăm activ demersurile pentru a asigura adoptarea, în acest an, a Deciziei de aderare pentru cele două ţări. România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare – am dovedit-o prin acţiunile noastre – şi acţionează responsabil cele două state pentru protejarea spaţiului Schengen”, a spus Iohannis, în debutul unei conferințe comune de presă cu omologul bulgar, Rumen Radev, moment ce a urmat ceremoniei de semnare a declarației prin care România și Bulgaria au ridicat relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic.

Întrebat daca fluxul de migranți este un motiv pentru care cele două țări nu au fost admise în Schengen sau dacă politicile celor două țări nu sunt potrivite pentru aderare, Iohannis a răspuns ferm: “Statele noastre, România și Bulgaria, sunt perfect pregătite pentru a accede în spațiul Schengen”.

“Schengen este un spațiu al liberei circulații, deci spațiul Schengen se referă la un drept al cetățeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene. Migrația ilegală este cu totul și cu totul altceva. Migrația ilegală vorbește despre oameni care ilegal intră în Uniunea Europeană și încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migrației ilegale are, în concluzie, de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune, să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiți că au intrat să fie gestionați corect și ferm”, a explicat președintele.

El a spus că, din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politicieni europeni. “Este o eroare“, a punctat Iohannis.

El a subliniat că, chiar dacă extinderea nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe, România şi Bulgaria şi-au exprimat disponibilitatea de a fi parte a soluţiilor pentru gestionarea acestei provocări.

“Dar, noi înțelegem dificultățile unor state europene în chestiunea migrației ilegale, suntem dispuși să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni. Am făcut-o și până acum, am dovedit că știm să gestionăm și migrația ilegală care, doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen. (…) Noi vom face tot ce putem și putem să îngrădim migrația ilegală pentru a veni astfel în sprijinul partenerilor și prietenilor noștri care suportă și controlează mai greu acest fenomen al migrației ilegale. În contra-partidă, avem pretenția să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen și sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru“, a conchis președintele.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a avut lui o discuție cu omologul său din Austria despre aderarea României la spațiul Schengen, prilejuită de reuniunea Consiliului EPSCO.

”Am discutat astăzi, în cadrul unei bilaterale care a avut loc la Bruxelles, în marja Consiliului EPSCO, cu ministrul Muncii, Afacerilor Sociale, Sănătății și Protecției Consumatorului din Austria, Johannes Rauch, despre accederea României în spațiul Schengen. Ministrul Johannes Rauch m-a asigurat de susținerea sa, dar și de cea a vice-cancelarului Werner Kogler, președintele Partidului Verzilor”, a anunțat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

O altă temă abordată de acesta cu omologul austriac a fost aceea a ”importanței lucrătorilor români din Austria”, cu accent pe ”situația îngrijitoarelor românce”.

În cadrul Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, astfel că nu s-a întâlnit unanimitatea necesară pentru ca și aceste două state, alături de Croația, care a primit atunci undă verde, să devină membre ale spațiului Schengen. 

Citiți și

Președinția Suediei la Consiliul UE, „foarte angajată” față de realizarea procesului de extindere a Schengen pentru a include România și Bulgaria

Cum țara noastră și cea vecină au fost propuse la pachet, votul a reprezentat o respingere și a României. Olanda a ținut să se consemneze în minuta ședinței că este de acord cu aderarea României, dar nu și cu cea a Bulgariei care, în viziunea sa, nu este pregătită momentan pentru acest pas și că mai este nevoie de încă un raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare înainte de a-și regândi poziția.

În cazul Austriei, cancelarul acestei țări a opinat că nu poate fi de acord cu extinderea Schengen atât timp cât acesta este nefuncțional, aducând drept argument numărul de migranți ilegali care au ajuns în țara sa fără să fi fost înregistrați în prealabil de alte țări.

Aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană, cele două ţări îndeplinind toate criteriile necesare începând din 2011, a declarat miercuri Anitta Hipper, purtătoare de cuvânt pentru afaceri interne a Comisiei Europene.

”Comisia Europeană rămâne în legătură strânsă cu preşedinţia Consiliului pentru a aborda extinderea Schengen. Comisia continuă să fie pregătită pentru a sprijini activ preşedinţia astfel încât o decizie să poată fi luată în 2023 atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria. Poziţia Comisiei este clară: aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană. Ele îndeplinesc toate criteriile începând din 2011. Misiunile de informare din octombrie şi o misiune complementară de informare în noiembrie 2022 au consolidat disponibilitatea ambelor ţări”, a menţionat purtătoarea de cuvânt, răspunzând la o întrebare din partea Agerpres.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) se reuneşte joi la nivelul miniștrilor de interne pentru prima reuniune formală de la preluarea preşedinţiei semestriale a Consiliului UE de către Suedia.

Extinderea spaţiului Schengen nu se află pe agenda acestui Consiliu JAI. Potrivit unei informări din partea Consiliului UE, agenda include, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, “Situaţia generală a spaţiului Schengen” (Funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii privind vizele) şi “Intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat“.

Aceasta este prima reuniune formală a miniștrilor de interne din UE după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen, dar Croația a fost admisă. O reuniune intermediară, dar informală, a avut loc în luna ianuarie la Stockholm, context în care ministrul român de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen.

Între timp, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE s-au reunit în perioada 9-1o februarie la Bruxelles pentru un summit informal pe a cărui agendă a figurat și tema migrației, ridicată ca obiecție de Austria pentru a bloca aderarea Bulgariei și României la Schengen, Viena considerând că ambele țări se află pe ruta migrației.

În urma acelui summit, liderii europeni au solicitat Comisiei Europene să finanțeze măsuri pentru controlul granițelor externe împotriva migrației.

România va colabora cu Comisia Europeană pe un proiect pilot prin care vor fi efectuate verificări asupra unor proceduri mai rapide și mai eficiente pentru a gestiona problema migrației la frontierele externe ale UE, a anunțat cu acea ocazie președintele Klaus Iohannis, cerând totodată ca tema migrației să nu fie legată de extinderea spațiului Schengen și subliniind că România va continua discuțiile pentru a obține aderarea la zona de liberă circulație.