Podul suspendat peste Dunăre, care leagă, începând de astăzi, județele Brăila și Tulcea este cea mai amplă construcție ridicată în România în ultimele trei decenii și este al treilea pod ca mărime din Europa, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, subliniind că acest proiect major de infrastructură a fost realizat cu fonduri europene și cu sprijinul partenerilor din Japonia și Italia.
“Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură. (…) Indiferent de poziționările politice, de dezbaterile și obiectivele pe care partidele și le propun pentru anul electoral care urmează, interesele României în materie de reforme și dezvoltare economică trebuie să primeze“, a spus Iohannis, în cadrul unui discurs susținut la ceremonia de inaugurare, eveniment la care au mai participat președintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul transporturilor Sorin Grindeanu, comisarul european pentru transporturi Adina Vălean și reprezentanți ai guvernelor Japoniei și Italiei.
Supranumit “Golden Gate de România” grație similitudinii cu celebrul pod din San Francisco, podul suspendat peste Dunăre de la Brăila este cea mai mare construcție de acest fel construită în România, al treilea cel mai mare din UE și cea mai înaltă construcție din țara noastră.
Potrivit șefului statului, această construcție reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație.
Iohannis a adus mulțumiri speciale partenerilor japonezi și italieni pentru implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă.
“În urmă cu doi ani, când s-a aniversat centenarul relațiilor bilaterale dintre Japonia și România, proiectul acestui pod a fost prezentat ca exemplu concludent al colaborării dintre Japonia și Uniunea Europeană”, a subliniat președintele.
Klaus Iohannis a amintit că România are acces la un volum semnificativ de fonduri europene, iar o proporție semnificativă din aceste sume este alocată dezvoltării infrastructurii de transport.
“Ne dorim cu toții o Românie mai conectată, cu drumuri mai multe, mai bune și mai sigure. Infrastructura de transport are un potențial imens de stimulare a dezvoltării economice și de creștere a calității vieții, îndeosebi pentru comunitățile locale. Conectarea la coridoarele majore de transport, fluidizarea traficului intern și facilitarea traficului de tranzit internațional au avut dintotdeauna un puternic efect de antrenare asupra economiilor și comunităților locale. Atragerea de investiții competitive, adaptate specificului de dezvoltare local, crearea de locuri de muncă mai multe și mai bine plătite sunt doar câteva avantaje de care, în situația de față, județele Tulcea și Brăila se vor bucura în perioada următoare, prin finalizarea acestui proiect”, a detaliat președintele.
El a precizat că integrarea efectivă a României în Spațiul Unic de Transport European implică mobilizarea tuturor resurselor disponibile, dar și promptitudine și responsabilitate în execuția proiectelor de infrastructură.
Șeful statului a utilizat acest context pentru a atrage atenția că implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în paralel cu finalizarea pregătirii cadrului financiar multianual, reprezintă un examen de maturitate politică și economică pe care România nu are voie să îl rateze.
“Fondurile europene constituie sursa principală de finanțare a modernizării și dezvoltării infrastructurii noastre de transport. Faptul că finanțările destinate infrastructurii mari au cel mai mare grad de absorbție arată că s-a înțeles pe deplin importanța acestor proiecte. Este lăudabil obiectivul unei absorbții integrale a acestor fonduri, însă ar fi utilă acordarea unei mai mari atenții și finanțărilor complementare”, a spus Iohannis, referindu-se la atragerea de capital privat sau valorificarea unor oportunități oferite de instrumente precum Fondul de Investiții al celor 3 Mări pot completa cu succes resursele deja existente și pot accelera ritmul modernizării.
Președintele a transmis și un mesaj către coaliția de guvernare.
“Infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern, dar și a autorităților locale, pentru că numai așa putem beneficia de investiții mai mari, mai performante și putem reduce din decalajele regionale mari existente azi în România”, a spus el, referindu-se la statisticile europene negative privind numărul de accidente rutiere în România.
“Podul care intră astăzi în circulație reprezintă un prim pas, deosebit de important, în atingerea unor obiective privind conectivitatea, fluidizarea traficului de tranzit și siguranța rutieră. Acest proiect reprezintă, totodată, măsura unei bune cooperări, deopotrivă naționale și internaționale. Încă o dată, felicitări pentru realizarea construcției și succes în finalizarea întregului proiect, cu toate rutele de acces aferente!“, a conchis Klaus Iohannis.
Obiectivul care va face legătura între provinciile istorice Muntenia, Dobrogea și Moldova a fost deja botezat Golden Gate-ul României, fiind ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră.
Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri, iar înălțimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundației. De asemenea, podul are trei deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean și de 364,6 metri pe malul tulcean.
Tablierul metalic cântărește 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost made în România, la șantierul naval Brăila, cu tablă de la Combinatul siderurgic Liberty Galați.
