Industria farmaceutică europeană solicită investiții strategice în sănătate pentru a reduce povara economică a bolilor nentransmisibile. Cât pierde Europa anual din lipsa reformelor (raport EFPIA)

Bolile netransmisibile provoacă o criză tăcută în Europa cu consecințe majore asupra economiilor, sistemelor de sănătate și societăților. Cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea, bolile pulmonare cronice reprezintă astăzi majoritatea cauzelor de deces înregistrate pe continent. În noul raport „Investing in a Healthier, More Resilient Europe / Tackling the NCD Challenge from Prevention to Cure”, Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice propune o foaie de parcurs pentru a combate această criză: investiții strategice în prevenție, continuitate în îngrijire, acces la inovație și digitalizarea sistemelor de sănătate.

Bolile netransmisibile, o povară economică care nu mai poate fi ignorată

În 2023, cinci boli netransmisibile majore au generat costuri estimate la 530 de miliarde de euro pentru țările UE (aproximativ 3% din PIB-ul combinat al blocului comunitar). Aproximativ 60% din această sumă reprezintă costuri directe de îngrijire medicală. Raportul EFPIA arată că dacă tendințele actuale se mențin, până în 2050 decesele anuale cauzate de bolile netransmisibile sunt estimate să crească cu 50% în Europa, iar numărul cazurilor noi cu 16%, adică aproximativ 7,4 milioane pe an. De asemenea, presiunea demografică agravează situația: raportul de dependență al persoanelor vârstnice va urca de la 34,8% în 2024 la 52,3% în 2050.

Citiți și: Raport OCDE: Bolile netransmisibile ar putea crește cu 29% până în 2050 în România. Consumul excesiv de alcool și lipsa mișcării, principalele cauze

În acest sens, EFPIA avertizează că bolile netransmisibile se transformă și într-o provocare macroeconomică la care Europa nu-și permite să răspundă cu jumătăți de măsură.

Cancerul și factura diagnosticării în stadii avansate

• În cazul cancerului de colon, costurile pentru stadiul I sunt estimate la aproximativ 8.644 de euro, în timp ce costurile anuale pentru pacienții aflați în stadiul IV pot depăși 22.400 de euro.
• În cazul cancerului de sân, rata de supraviețuire pe cinci ani este de aproximativ 98 % în stadiul I, față de aproximativ 25 % în stadiul IV24.
• Analizele economice din Europa arată că tratarea cancerului de sân în stadiul IV costă, de obicei, aproximativ dublu față de cheltuielile pentru stadiul I.

Modele de bune practici:

• Danemarca: Programele naționale de screening pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal se remarcă prin rate ridicate de participare, datorită unei abordări centrate pe pacient. De exemplu, screeningul pentru cancerul de sân a ajuns la o participare de 83% în primul an de la invitație, susținut de comunicarea digitală personalizată și de opțiunea facilă de reprogramare. În același timp, programul de screening colorectal, bazat pe trimiterea la domiciliu a testelor imunochimice pentru persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani, menține o participare constantă de aproximativ 60%. Aceste rezultate evidențiază importanța accesibilității și a ușurinței de utilizare în creșterea implicării populației, contribuind la diagnostic precoce și la îmbunătățirea rezultatelor în sănătatea publică.
• Suedia: Implementarea kiturilor de auto-prelevare în screeningul pentru cancerul de col uterin a dus la creșterea participării și la accelerarea progresului către eliminarea acestei boli. Acest model demonstrează eficiența soluțiilor flexibile și orientate către pacient în extinderea acoperirii programelor de prevenție.

Citiți și: OCDE: Timpii mari de așteptare, costurile și nivelul scăzut al educației explică participarea extrem de redusă la programele de screening și mortalitatea ridicată prin cancer în România. Lecții din state europene

Bolile cardiovasculare: Gestionarea fragmentată aduce costuri uriașe

O analiză condusă de London School of Economics și EFPIA arată că îmbunătățirea prevenției secundare (prin creșterea proporției pacienților care ating țintele terapeutice de la 43% la 70% în șapte țări europene: Franța, Germania, Italia, Spania, Danemarca, Polonia și Regatul Unit) ar putea preveni 67.170 de evenimente cardiovasculare fatale pe an, adică aproape 672.000 de evenimente evitate pe parcursul unui deceniu. 

Modele de bune practici:

• Anglia: NHS Health Check, un program preventiv care identifică persoanele cu risc crescut de boli cardiovasculare, diabet și demență, a demonstrat o reducere medie a riscului între 20 și 40% și o scădere cu 23% a mortalității cardiovasculare.

EFPIA semnalează principalele provocări cu care se confruntă sistemele europene de sănătate, printre care: sisteme centrate pe îngrijirea de urgență, investiții fragmentate, prevenția secundară insuficient valorificată și gestionarea ineficientă a obezității. Astfel, industria farmaceutică propune o schimbare de paradigmă: sănătatea să fie tratată ca o investiție strategică.

Foaia de parcurs a EFPIA: Patru direcții de acțiune pentru o Europă mai sănătoasă

1. Prevenție la scară largă: Până la 60% din bolile netransmisibile sunt evitabile. Extinderea screeningului bazat pe dovezi, consolidarea imunizării la adulți și identificarea precoce a factorilor de risc, necesare.
2. Continuitate în îngrijire: Modelul de îngrijire spitalicească trebuie înlocuit cu un sistem care furnizează îngrijire integrată în comunitate, ancorată în medicina primară consolidată.
3. Acces rapid la inovație: Industria farmaceutică europeană investea în 2023 50 de miliarde de euro în cercetare și dezvoltare și lucra la dezvoltarea a peste 12.700 de medicamente și vaccinuri. Dar inovația nu produce valoare dacă nu ajunge la pacienți. EFPIA semnalează inegalități semnificative de acces între statele membre și solicită reducerea barierelor administrative și bugetare care întârzie adoptarea terapiilor noi.
4. Digitalizarea sistemelor de sănătate: Soluțiile digitale pot reduce costurile cu 15-20%. Implementarea Spațiului European al Datelor de Sănătate este considerată o prioritate absolută.

EFPIA, apel la acțiune

Studiile arată că, pentru fiecare euro investit în depistarea precoce și tratamentul bolilor netransmisibile și al bolilor cronice, precum bolile cardiovasculare, obezitatea, diabetul și cancerul de sân, beneficiile rezultate din reducerea costurilor cu asistența medicală și din creșterea productivității variază între 1,1 euro și 4,9 euro

EFPIA solicită cooperare structurată între ministerele de sănătate și cele de finanțe, planuri multianuale de investiții și recunoașterea reală a valorii sănătății în cadrul politicilor economice europene.

„A rămâne ancorat în statu quo nu este alegerea potrivită pentru Europa – acest lucru ar echivala cu gestionarea unui declin treptat. Avem nevoie de o gândire nouă și îndrăzneață, precum și de conștientizarea faptului că sănătatea europenilor nu este doar o chestiune care ține de experții în sănătate publică, ci are o importanță fundamentală pentru prosperitatea noastră economică, sustenabilitatea fiscală și reziliența societății”, concluzionează EFPIA în comunicatul oficial.