Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat joi, 28 septembrie, că, în urma evaluării parțial pozitive cu privire la cererea de plată a României, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, s-a autorizat plata contribuției financiare pentru cea de-a doua tranșă cu o valoare de 3,16 miliarde euro în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) (din care 2,14 miliarde euro sprijinului nerambursabil și 1,02 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut). Astfel, în urma scăderii procentului aferent prefinanțării, România va primi în contul Băncii Naționale a României suma de 2,75 miliarde euro.

În cazul cererii de plată nr. 2, Comisia a considerat că 49 din cele 51 de jaloane și ținte au fost îndeplinite în mod satisfăcător, pe baza justificărilor furnizate de România. Suma în valoare de 53 milioane euro sub formă de împrumut a fost suspendată până la îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor 129 și 133, dar nu mai târziu de jumătatea lunii martie 2024.

Reamintim că până în prezent prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România a încasat suma totală de 6,35 miliarde euro, reprezentând prefinanțarea în procent de 13% cu o valoare de 3,79 miliarde euro și Cererea de plată nr.1 cu o valoare de 2,56 miliarde euro.

Valoarea totală a sumelor încasate la care se adaugă si valoarea tranșei aferente cererii de plată nr. 2 este de 9,1 miliarde euro.

Președintele Coaliției pentru Economie Digitală, Cătălin Codreanu, este îngrijorat că transpunerea în legislația națională a directivei UE privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme ar putea avea un impact negativ asupra modului de dezvoltare al companiilor de pe piața românească. 

„Noi o vedem ca pe o one size fits all”, a afirmat Cătălin Codreanu, joi, în cadrul panelului „Economia platformelor online. Unde suntem?”, din marja celei de-a 11-a ediții a forumului Eurosfat, cu referire la propunerea de reformă a drepturilor lucrătorilor platformelor. „Specific pentru România ar fi, ca să dau doar un simplu exemplu, faptul că contractorii, partenerii platformelor, companiile cu care colaborează șoferii și livratorii de la Bringo, Tazz, Glovo, Uber, au o formă sau alta de colaborare, fie că este un contract clasic de muncă, fie că este un PFA, acești oameni plătesc prin forța legislației civile taxe și contribuții din muncă care le oferă această umbrelă. Particularitatea României la nivelul întregii directive aceasta este. Ne îngrijorează, însă, momentul transpunerii acestei directive, care poate deranja un ecosistem, adică modalitatea în care companiile au început să se dezvolte plecând de la un șofer, de exemplu. Platformele nu neagă dreptul acestor oameni la protecție socială, însă transpunerea la nivelul României trebuie să aibă în vedere flexibilitatea legiuitorului de a transpune luând în considerare particularitățile pieței românești”, a explicat acesta.

Mai multe studii au arătat că noile norme ar putea duce, de exemplu, la dispariția a 70% dintre șoferii care oferă servicii de ridesharing.

„Au apărut mai multe studii realizate de platforme, fie de institute independente, care arată că 70% din respondenți preferă flexibilitatea dată de lucrul prin intermediul platformelor în detrimentul unui program fix, la care se adaugă un avantaj financiar de +15% al venitului. Business-ul platformelor nu este de a angaja aceste persoane, modelul este de a funcționa flexibil în funcție de cerere și ofertă, în funcție de nevoile aflate în piață. Odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, lucrătorii vor fi transferați la partenerii platformelor, pentru că actualmente nu sunt angajați direcți ai platformelor”, a mai afirmat Cătălin Codreanu. „Modalitatea rapidă de transpunere în legislație nu aduce întotdeauna cele mai fericite rezultate”, a adăugat acesta.

Potrivit acestuia, Coaliția pentru Economia Digitală lucrează în prezent la un studiu al impactului acestor lucrători în economia românească.

Propunerea de directivă a Comisiei Europene privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme, lansată în 2022, introduce două îmbunătățiri esențiale: pe de o parte contribuie la stabilirea statutului profesional corect al persoanelor care lucrează pentru platformele digitale și, pe de altă parte, stabilește primele norme ale UE privind utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă.

În prezent, majoritatea celor 28 de milioane de lucrători pe platforme din UE, inclusiv șoferii de taxi, lucrătorii casnici și șoferii care efectuează livrări de alimente, sunt în mod formal lucrători independenți. Cu toate acestea, unii dintre ei trebuie să respecte multe dintre aceleași norme și restricții pe care le respectă un lucrător salariat, ceea ce indică faptul că se află efectiv într-un raport de muncă și că, prin urmare, ar trebui să beneficieze de drepturile în materie de muncă și de protecția socială de care beneficiază lucrătorii salariați în temeiul dreptului național și al dreptului UE.

Obiectivul directivei este de a aborda aceste cazuri de încadrare incorectă și de a facilita reîncadrarea acestor lucrători ca salariați. În conformitate cu abordarea generală a Consiliului, se va presupune din punct de vedere juridic că lucrătorii sunt salariați ai unei platforme digitale (nu lucrători independenți) dacă relația lor cu platforma îndeplinește cel puțin trei din cele șapte criterii prevăzute în directivă. Printre aceste criterii se numără următoarele:

• limite superioare aplicabile sumei de bani pe care o pot primi lucrătorii
• restricții privind posibilitatea de a refuza sarcini de muncă
• norme care reglementează înfățișarea sau conduita lucrătorilor

În cazurile în care se aplică prezumția legală, îi va reveni platformei digitale să demonstreze că nu există niciun raport de muncă în conformitate cu dreptul intern și practicile naționale.

Dezvoltarea, în contextul diverselor provocări din ultimii ani, trebuie să fie nu doar sustenabilă, ci și rezilientă în fața eventualelor crize, indiferent de natura lor, și pentru a răspunde acestei exigențe este nevoie de asumarea angajamentului politic de a implementa practici de dezvoltare rezilientă, a precizat joi ministrul Dezvoltării, Adrian Veştea, în deschiderea Forumului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, conform Agerpres.

”Diversele crize cu care ne-am confruntat în ultimii ani ne-au arătat importanţa rezilienţei în procesul de dezvoltare a statelor noastre. Pandemia de COVID şi conflictul geopolitic din vecinătatea noastră ne-au făcut să înţelegem cât de fragilă poate fi dezvoltarea, Europa fiind expusă la o inversare a tendinţei de creştere şi o uşoară depreciere a standardului de viaţă. Ca urmare a acestor şocuri, devine esenţial ca în toate sectoarele prioritare dezvoltarea să fie nu doar sustenabilă, ci şi rezilientă în faţa eventualelor crize, indiferent de natura lor”, a menționat Veștea.

În viziunea sa, este nevoie de ”asumarea angajamentului politic de a implementa, la nivel central şi local, practici de dezvoltare rezilientă prin alocarea de resurse consistente în cadrul programelor naţionale şi europene gestionate”.

În acest scop, ”ar trebui extinsă integrarea principiilor rezilienţei în cadrul strategiilor de dezvoltare la nivel naţional sau sectorial ca o condiţie esenţială a procesului de creştere, ţinând cont că investiţiile în rezilienţă sunt investiţii pentru o dezvoltare durabilă”, consideră ministrul Dezvoltării.

El a evidențiat ”oportunitatea extraordinară” pe care o oferă Mecanismul de Redresare și Reziliență țărilor UE.

”Comisia Europeană a susţinut şi încurajat permanent aceste eforturi prin oferirea de sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de mecanisme reale în vederea consolidării capacităţilor regionale şi naţionale de rezilienţă”, a mai spus Veștea, listând seria de componente din PNRR pe care ministerul pe care îl conduce le coordonează.