Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York, Statele Unite ale Americii, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

La sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, lucrările evenimentului se vor derula cu prezența fizică a șefilor de stat sau de guvern din statele membre ONU.

Participarea Președintelui României la această sesiune va constitui o oportunitate de evidențiere a poziției țării noastre cu privire la actualele provocări globale, care necesită soluții comune, solidaritate și cooperare, bazate pe principii democratice solide și respectarea dreptului internațional. Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și a unui multilateralism eficient și echitabil, în beneficiul tuturor cetățenilor statelor membre ONU.

Tema celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale este „Construirea rezilienței prin speranță vizând recuperarea după pandemia de COVID-19, reconstrucția durabilă, răspunsul la nevoile planetei, respectarea drepturilor omului și revitalizarea Organizației Națiunilor Unite”.

Segmentul de dezbateri generale la nivel înalt debutează la data de 21 septembrie 2021, fiind cel mai important eveniment internațional anual de diplomație multilaterală.

Președintele României va susține marți, 21 septembrie 2021, intervenția națională în plenul Adunării Generale, în prima zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Președintele Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la „Evenimentul Informal la Nivel Înalt privind Acțiunea Transformativă pentru Natură și Oameni”, din data de 22 septembrie 2021.

Totodată, Președintele României va lua parte, la invitația Președintelui SUA, Joseph R. Biden Jr., la data de 22 septembrie 2021, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus (Global COVID-19 Summit: Ending the Pandemic and Building Back Better Health Security to Prepare for the Next), organizat de către acesta. Astfel, Președintele Klaus Iohannis va transmite un mesaj prin care vor fi reliefate eforturile țării noastre de combatere a pandemiei, precum și susținerea pentru construirea unei arhitecturi globale rezistente de securitate a sănătății, care să permită gestionarea adecvată a crizelor neprevăzute.

Programul Președintelui României cuprinde, de asemenea, o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele Klaus Iohannis, va avea o întâlnire cu reprezentanți ai Organizației American Jewish Committee (AJC).

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015), aici (2017), aici (2018) și aici (2019).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri, până în prezent, în 2015, 2017, 2018 și 2019.

La prima sa participare, în 2015, Klaus Iohannis s-a deplasat și la Washington, unde a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele SUA de atunci, Joe Biden, în prima sa întrevedere oficială cu actualul președinte al Statelor Unite.

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, s-a întâlnit joi, la Washington, cu omologul său japonez, Koji Tomita, ca parte a vizitelor de curtoazie diplomatică pe care ambasadorul român le-a inițiat pentru a consolida legăturile dintre Ambasada României și celelalte misiuni diplomatice acreditate la Washington.

“O întâlnire foarte călduroasă și fructuoasă cu Excelența Sa Koji Tomita, ambasadorul Japoniei în SUA. România și Japonia sărbătoresc în acest an Centenarul relațiilor noastre politice și diplomatice și ne pregătim să deschidem un nou capitol în relația noastră de lungă durată prin realizarea unui Parteneriat Strategic semnificativ între cele două țări. Am avut un excelent schimb de opinii cu privire la alianțele noastre cu SUA, acordând prioritate intereselor noastre în ceea ce privește evoluțiile politice, inițiativele economice, problemele de securitate”, a scris Muraru, pe Facebook.

De la începutul mandatului, Andrei Muraru s-a mai întâlnit la Washington cu omologi de-ai săi din Europa Centrală și de Est, ambasadorii Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei și Sloveniei, țări partenere în cadrul UE și aliați în cadrul NATO, precum și cu ambasadorul Uniunii Europene în SUA.

De asemenea, ambasadorul român s-a întâlnit și cu ambasadorul Coreei de Sud în SUA.

Aflat la debutul mandatului de ambasador la Washington, Andrei Muraru a avut deja o serie de întrevederi și discuții importante, fiind primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său de Philip T. Reeker, Asistentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, și Matthew Boyse, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa Centrală.

Ulterior, Muraru a participat alături de ambasadorii statelor formatului de securitate București 9 la o convorbire telefonică cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan.

Ambasadorul român a avut și o convorbire telefonică cu congresmanul republican Mike Rogers, în care a pledat pentru creșterea prezenței militare americane pe teritoriul României, precum și cu congresmanul democrat Eric Swalwell.

De asemenea, Muraru s-a întâlnit cu Eric Stewart, președintele Consiliului de Afaceri Româno-American, iar recent a avut o întrevedere cu reprezentanți ai companiilor americane Lockheed Martin, Philip Morris, IBM, Boeing, Cargill, Exxon, Sargent & Lundy, Bell Helicopter sau Metlife, întâlnire facilitată de AMRO.

Dintr-o perspectivă de analiză politico-strategică, ambasadorul român s-a mai întâlnit la Washington cu Jim Townsend, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO al secretarului apărării în timpul administrației Barack Obama, precum și cu Ian Brzezinski, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush.

UE ar trebui să continue să discute cu China despre provocările globale, cum ar fi schimbările climatice și crizele din domeniul sănătății, exprimându-și în același timp îngrijorarea cu privire la încălcările sistemice ale drepturilor omului, au transmis deputații europeni miercuri, în cadrul unui raport în care își exprimă viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China. 

Într-un raport adoptat joi, cu 570 de voturi pentru, 61 împotrivă și 40 de abțineri, Parlamentul European subliniază șase piloni pe care UE ar trebui să construiască o nouă strategie pentru a relaționa cu China: cooperarea în ceea ce privește provocările globale, angajamentul privind normele internaționale și drepturile omului, identificarea riscurilor și vulnerabilităților, construirea de parteneriate cu parteneri cu opinii similare, promovarea autonomiei strategice și apărarea intereselor și valorilor europene.

„Nu trebuie să fim naivi atunci când avem de-a face cu China. În timp ce China este un partener comercial important, este, de asemenea, un rival sistemic care reprezintă o provocare pentru modul nostru de viață și pentru ordinea mondială liberală. Câștigurile economice nu ar trebui să ne facă orbi la agenda politică ambițioasă a Partidului Comunist Chinez, la politica externă tot mai asertivă și la represiunile sale în Xinjiang și Hong Kong. Trebuie să ne apărăm valorile și interesele prin dobândirea unei autonomii strategice europene în domenii precum comerțul, digitalul și securitatea și apărarea”, a declarat raportorul Hilde Vautmans (Renew Europe, Belgia) după vot.

Abordarea provocărilor comune, inclusiv a pandemiilor emergente

Textul propune continuarea cooperării UE-China în ceea ce privește o serie de provocări globale, cum ar fi drepturile omului, schimbările climatice, dezarmarea nucleară, combaterea crizelor sanitare globale și reforma organizațiilor multilaterale.

Deputații europeni solicită, de asemenea, ca UE să colaboreze cu China pentru a îmbunătăți răspunsul la bolile infecțioase care ar putea evolua în epidemii sau pandemii, de exemplu prin cartografierea riscurilor și sisteme de avertizare timpurie. Ei cer Chinei să permită efectuarea unei anchete independente privind originea și răspândirea COVID-19.

Fricțiuni comerciale, relațiile UE cu Taiwan

Parlamentul subliniază importanța strategică a relației UE-China, dar precizează că procesul de ratificare a Acordului global privind investițiile (CAI) nu poate începe până când China nu ridică sancțiunile împotriva deputaților europeni și a instituțiilor UE.

De asemenea, deputații își reiterează apelul către Comisie și Consiliu de a progresa în ceea ce privește un acord de investiții al UE cu Taiwan.

Dialog și acțiune împotriva încălcărilor drepturilor omului

Condamnând încălcările sistemice ale drepturilor omului în China, deputații europeni solicită un dialog regulat între UE și China privind drepturile omului și introducerea unor criterii de referință care să măsoare progresele înregistrate. Discuțiile ar trebui să includă încălcările drepturilor omului în Xinjiang, Mongolia interioară, Tibet și Hong Kong.

În plus, Parlamentul regretă coerciția chineză împotriva companiilor europene care au tăiat legăturile lanțului de aprovizionare cu Xinjiang din cauza îngrijorărilor privind situația muncii forțate din regiune. Parlamentul solicită UE să sprijine aceste companii și să se asigure că legislația actuală a UE interzice efectiv ca firmele implicate în abuzurile din Xinjiang să opereze în UE.

5G și combaterea dezinformării chinezești

Deputații europeni subliniază necesitatea de a dezvolta standarde globale cu parteneri cu vederi similare pentru tehnologiile de generație următoare, cum ar fi rețelele 5G și 6G. Companiile care nu îndeplinesc standardele de securitate trebuie să fie excluse, spun ei. În cele din urmă, raportul solicită ca Serviciul European de Acțiune Externă să primească un mandat și resursele necesare pentru a aborda operațiunile de dezinformare chinezești, inclusiv crearea unui grup operativ StratCom dedicat Orientului Îndepărtat.