Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat duminică seară că “există elemente care ne fac să credem că este ceva serios” cu referire la mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina.

“Am mai avut în luna iunie, anul acesta, o mobilizare poate similară ca număr de trupe.Dar avem elemente pe care nu le pot comunica public, pentru că sunt mai sensibile, care ne fac să credem că de această dată este vorba de ceva poate și mai serios. Spun poate pentru că nu există astăzi niciun indiciu clar despre intenția reală pe care Federația Rusă, președintele Putin, care ia decizia în ultimă instanță, le-ar avea în vedere. Este posibil să fie o variantă de a pune o presiune masivă asupra Ucrainei și indirect asupra Occidentului, poate să fie o formulă hibridă, poate să fie ceea ce am văzut în 2014, o incursiune militară de o anvergură mai mică sau mai mare pe teritoriul suveran al unui stat. Mesajul NATO pentru Federația Rusă este dezescaladare, transparență și revenire la dialog”, a afirmat Mircea Geoană, la Antena 3, în cadrul emisiunii “Punctul de întâlnire”.

El a precizat că Rusia refuză dialogul, oferind exemplul celor patru invitații pe care el le-a formulat și care nu au fost acceptate de partea rusă pentru a organiza un Consiliu NATO – Rusia.

Secretarul general adjunct al NATO a amintit de discuția telefonică pe care președintele american Joe Bien o va avea marți cu președintele rus Vladimir Putin, cu privire la activitățile militare ruse la granița cu Ucraina. Alte subiecte sunt stabilitatea strategică, problemele cibernetice și regionale. În spațiul cibernetic are loc, spune Geoană, o confruntare permanentă, atacuri dintre care unele sunt girate de unele state, altele sunt efectuate de grupuri tolerate în Rusia.

În context, Mircea Geoană a precizat că scutul aerian de la Deveselu este o structură pur defensivă, și că Rusia, care se declară amenințată de rachetele din România, a desfășurat de la Marea Barents la Marea Neagră sisteme de rachete de ultimă generație.

Migrația nu este o problemă a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, a Europei și a Greciei, ci o problemă a lumii, a transmis Papa Francisc în cadrul vizitei sale pe Insula Lesbos, în contextul călătoriei sale apostolice în Cipru și Grecia, ce se încheie astăzi.

Suveranul Pontif a fost întâmpinat de președinta Greciei, Ekaterini Sakellaropoulou, și de arhiepiscopul de Naxos, mons. Iosif Printezis, după care a mers la Centrul de Primire și Identificare a refugiaților.

Potrivit Vatican News, este vorba de un centru de primire, amenajat într-o zonă a orașului Mytilene, care înlocuiește Tabăra de Refugiați Moria, cel mai mare centru pentru refugiați din Europa până în septembrie 2020, când a fost distrus de un incendiu. Se afla la marginea satului Moria, în apropiere de Mytilene, unde Papa Francisc a mers în vizită pe 16 aprilie 2016.

Noul centru, numit ”Moria 2.0” are o capacitate de câteva mii de persoane. La întâlnirea cu Suveranul Pontif au luat parte aproximativ 200 de persoane, discursul papei fiind precedat de cântece liturgice și câteva mărturii ale refugiaților și voluntarilor.

În discursul său, Papa Francisc a vorbit departe de această ”criză umanitară care îi privește pe toți”, agravată de actuala pandemie, și a denunțat faptul că ”totul pare să aibă o absență teribilă în ceea ce privește migrațiile.”

”Sunt în joc oameni, sunt în joc vieți omenești. Este în joc viitorul tuturor, care va fi senin numai dacă va fi integrat. Numai dacă va fi reconciliat cu cei mai slabi, viitorul va fi prosper. Pentru că atunci când săracii sunt respinși, se respinge pacea. Închiderile și naționalismele, după cum ne învață istoria, duc la consecințe dezastruoase. Este o închipuire a gândi că e îndeajuns a se proteja pe sine, apărându-se de cei mai slabi care bat la ușă. Viitorul ne va pune și mai mult în contact unii cu alții. Pentru a-l îndrepta spre bine, nu sunt de folos acțiuni unilaterale, ci politici cu un orizont larg. Istoria, repet, ne învață acest lucru, dar noi încă nu l-am învățat. Să nu întoarcem spatele în fața realității, să înceteze continua trimitere de la unul la altul a responsabilității, să nu fie delegată celorlalți chestiunea migratorie, ca și cum nu l-ar interesa pe nimeni și ar fi vorba doar de o povară inutilă pe care cineva este constrâns să o asume”, a subliniat Suveranul Pontif.

Acesta a atras atenția asupra curentului existent în diverse societăți care opune, în mod ideologic, securitatea și solidaritatea – locală și universală – tradiția și deschiderea, dar în loc să se pactizeze asupra ideilor, poate fi de ajutor a porni de la realitate.

”E ușor a atrage după sine opinia publică instalând frica de celălalt, de ce, în schimb, cu același aplomb, nu se vorbește de exploatarea săracilor, de războaiele uitate și deseori bine plătite, de acordurile economice făcute pe pielea oamenilor, de manevrele oculte pentru traficul de arme și proliferarea acestui comerț? De ce nu se vorbește de acestea? Trebuie înfruntate cauzele îndepărtate, nu sărmanele persoane care plătesc urmările, fiind folosite pe deasupra pentru propagandă politică! Pentru a îndepărta cauzele profunde, nu se pot doar tampona stările de urgență. E nevoie de acțiuni concertate. E nevoie de a aborda schimbările epocale cu o viziune măreață. Pentru că nu există răspunsuri ușoare la probleme complexe, este, în schimb, nevoie de a însoți procesele din interior, pentru a depăși închiderile și a favoriza o lentă și indispensabilă integrare, pentru a primi de o manieră fraternă și responsabilă culturile și tradițiile celuilalt”, a conchis Papa Francisc.

Distrugătorul american de rachete ghidate din clasa Arleigh Burke USS Arleigh Burke (DDG 51) a sosit duminică în portul Constanța, pentru o vizită programată, informează Ambasada Statelor Unite la București.

Aceasta este a doua escală portuară a navei de la sosirea în Marea Neagră, la 25 noiembrie. Anterior, nava a vizitat Varna, Bulgaria, între 26 și 28 noiembrie. În timp ce se află în Marea Neagră, Arleigh Burke desfășoară operațiuni de rutină pentru a asigura securitatea maritimă și stabilitatea regională, arată sursa citată.

Sosirea distrugătorului american la Marea Neagră apare într-un climat de securitate complicat pe fondul faptului că Statele Unite au avertizat că Rusia ar plănui o ofensivă militară în Ucraina, anul viitor. Pe cale de consecință, preşedintele american Joe Biden va transmite omologului său rus, Vladimir Putin, ”preocupările SUA faţă de activităţile militare ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina şi va reafirma sprijinul SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Ucrainei” în cadrul convorbirii pe care cei doi şefi de stat o vor avea marţi în format de teleconferinţă, potrivit Casei Albe.

Din august, Arleigh Burke a patrulat în Mările Barents, Baltică, Neagră și Mediterană, toate în zona de responsabilitate a Flotei a șasea. De-a lungul acestei patrule, Arleigh Burke a operat alături de o varietate de aliați și parteneri NATO, inclusiv nave din cadrul Grupului maritim permanent NATO (SNMG) 1. Printre precedentele escale ale navei în timpul patrulării se numără Tallinn, Estonia și Helsinki, Finlanda.

Vizita navei la Constanța urmează unei vizite anterioare a navei amiral a Flotei a șasea a SUA USS Mount Whitney (LCC 20) și a distrugătorului USS Porter (DDG 78) din clasa Arleigh Burke, care au efectuat o vizită în port în oraș, între 12 și 14 noiembrie.

Arleigh Burke este unul dintre cele patru distrugătoare ale marinei americane cu baza la stația navală Rota, Spania, și este alocat Comandantului Forței operative 65 în sprijinul arhitecturii de apărare antirachetă aeriană integrată a NATO.

Flota a șasea a SUA, cu sediul la Napoli, Italia, desfășoară întregul spectru de operațiuni comune și navale, adesea în colaborare cu parteneri aliați și interinstituționali, pentru a promova interesele naționale ale SUA și securitatea și stabilitatea în Europa și Africa.