Connect with us

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson reafirmă angajamentul de neclintit al Marii Britanii față de securitatea europeană: Când aliații de pe flancul estic au căutat asigurări cu privire la securitatea lor, NATO a răspuns cu o forță multinațională

Published

on

© Munich Security Conference

Preşedintele american Joe Biden a pus din nou Statele Unite în poziţia de lider al lumii libere printr-o decizie fantastică ce a ajutat Occidentul să se unească, a declarat vineri premierul britanic Boris Johnson într-un discurs susținut pe scena virtuală a Conferinței de Securitate de la München într-o ediție specială consacrată relansării relațiilor transatlantice.

“Aşa cum aţi văzut şi auzit anterior, America a revenit fără rezerve în poziţia de lider al lumii libere, iar acesta este un lucru fantastic”, a afirmat Johnson, făcând referire la un discurs anterior al preşedintele american Joe Biden.

Premierul britanic, care a condus anterior Conferinței o primă reuniune prin videoconferință a țărilor G7, a mai spus că ţările occidentale s-au reunit şi şi-au adunat din nou “puterea şi expertiza lor formidabile”.

Referindu-se la summitul G7 pe care președinția britanică speră să-l organizeze în luna iunie, Johnson a spus că a invitat la această reuniune trei alte democrații ale lumii – India, Coreea de Sud și Australia.

Liderul guvernului britanic și-a asumat în discursul său și o alură de lider transatlantic, insistând asupra angajamentului Regatului Unit față de securitatea europeană, care “este necondiționat și de neclintit” și subliniind modul în care recenta creștere a cheltuielilor pentru apărare fac din Marea Britanie al doilea cel mai mare contribuitor la NATO după SUA.

“Când aliații noștri de pe flancul estic au căutat asigurări cu privire la securitatea lor, NATO a răspuns prin desfășurarea unei forțe multinaționale (…) Angajamentul nostru față de securitatea europeană este necondiționat și neclintit”, a mai spus Johnson, referindu-se la implicarea Marii Britanii în misiunile aliate de pe flancul estic, îndeosebi prin asumarea rolului de națiune cadru în batalionul aliat din Estonia sau prin participarea la misiuni de poliție aeriană la Marea Neagră.

El a confirmat că mult așteptata “revizuire integrată” a politicii internaționale a Regatului Unit va fi gata luna viitoare. În acest context, premierul de la Londra a anunțat că Regatul Unit va creşte bugetul apărării cu 24 miliarde lire sterline în următorii patru ani, reprezentând cea mai mare creştere a bugetului militar de la încheierea Războiului Rece și a mai spus că, anul acesta, Marea Britanie va trimite un grup de nave, condus de portavionul  HMS Queen Elizabeth, având la bord aeronave F-35, în Marea Chinei de Sud.

America a revenit și alianța transatlantică a revenit, a afirmat vineri președintele american Joe Biden într-un discurs de o dublă premieră, adresându-se pentru prima dată aliaților europeni de la preluarea mandatului de președinte și devenind primul lider de la Casa Albă care susține o alocuțiune pe scena, chiar și virtuală, a Conferinței de Securitate de la München.

Într-un discurs în care a făcut pledoarie pentru democrație, a îndemnat la confruntarea Rusiei și a Chinei, Biden a reafirmat angajamentul SUA pentru elementul sacru al relației transatlantice – articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Noul președinte american Joe Biden a făcut un apel către aliații europeni pentru a se pregăti împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China, pledând și pentru un parteneriat cu democrațiile din Indo-Pacific. De asemenea, liderul american a avertizat că Rusia și Vladimir Putin încearcă să slăbească proiectul european și NATO.

Într-o notă concordantă, cancelarul german Angela Merkel s-a alăturat vineri lui Joe Biden pe scena virtuală a ediției speciale a Conferinței de Securitate de la München și a solicitat o “agendă comună” a Europei și a Statelor Unite atât cu privire la Rusia, cât și referitor la China.

În schimb, pe aceeași scenă virtuală, președintele francez Emmanuel Macron și-a manifestat intenția de a “reechilibra coaliția transatlantică” pentru a le oferi partenerilor americani un partener european responsabil și credibil, vorbind despre faptul că “SUA devin o putere pacifică” și că NATO și autonomia strategică europeană sunt compatibile.

De asemenea, și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a salutat anunțul lui Joe Biden că “America a revenit” și asemenea Angelei Merkel a arătat că susține consolidarea cooperării SUA-Europa în fața “Chinei din ce în ce mai asertive” și “Rusiei din ce în ce mai sfidătoare”.

Similar discursului Ursulei von der Leyen, peședintele Consiliului European Charles Michel a invocat din nou “un pact fondator” UE-SUA, subliniind că “împreună apărăm ordinea internațională de atacurile regimurilor autocratice din Rusia și China”.

Nu în ultimul rând, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atenționat că Uniunea Europeană nu poate înlocui NATO și nu poate proteja Europa, spunând că orice încercare de a slăbi legătura transatlantică nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza și Europa.

Desfășurată tradițional în luna februarie a fiecărui an, dar amânată din cauza pandemiei de COVID-19 pentru o dată ulterioară în 2021, Conferința de Securitate de la München va organiza vineri o ediție specială online consacrată oportunității unice a revitalizării relațiilor transatlantice, în care tematica unei noi agende comune Europa – SUA este discutată mai întâi de Joe Biden, Emmanuel Macron și Angela Merkel, liderii celor trei mai puteri – SUA, Franța și Germania, iar apoi subiectul este abordat într-o sesiune separată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și de un discurs de încheiere din partea prim-ministrului britanic Boris Johnson, a cărui țară asigură președinția G7.

Tema ediției speciale online din acest an este “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, având în vedere alegerea lui Joe Biden la Casa Albă și făgăduința revigorării relației transatlantice și reprezentând o continuare pozitivă a ediției de anul trecut care clama, în premieră, “Westlessness-ul” – dezoccidentalizare a ordinii internaționale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

Published

on

© Rafael Grossi / Twitter

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi şeful autorităţii iraniene pentru energie atomică, Mohammad Eslami, s-au întâlnit la Viena pentru discuţii privind programul nuclear al Teheranului, informează marţi DPA, potrivit Agerpres

„S-a reluat dialogul cu Iran privind clarificarea problemelor de siguranţă restante”, a scris Grossi pe Twitter luni seară.

În urmă cu zece zile, preşedintele iranian Ebrahim Raisi a afirmat că el nu va fi pregătit pentru un acord nuclear cu Occidentul decât după ce disputa referitoare la ancheta AIEA va fi soluţionată. AIEA doreşte ca inspectorii săi să aibă acces neîngrădit la trei obiective din Iran în cazul cărora autorităţile de la Teheran nu au putut oferi explicaţii privind urmele de radioactivitate semnalate.

Rafael Grossi a spus că nu crede că programul nuclear iranian are un caracter strict civil.

Săptămâna trecută, şeful statului iranian a apărat, de la tribuna Adunării Generale a ONU, programul nuclear al ţării sale şi a accentuat că Teheranul are doar intenţii paşnice.

După mai multe luni de blocaj, la 4 august discuţiile au fost reluate în capitala austriacă pentru o nouă tentativă de a salva, sub egida UE, acordul internaţional semnat în 2015 între Iran, pe de o parte, şi SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Rusia şi China, pe de altă parte.

Ulterior, Uniunea Europeană a prezentat pe 8 august ceea ce a numit un „text final” pentru restabilirea acordului istoric din 2015, din care SUA s-au retras în timpul administraţiei Trump.

Pe 16 august, Teheran a transmis răspunsul său la „textul final” elaborat la Viena de către Uniunea Europeană şi a anunţat că un acord va fi încheiat dacă Statele Unite reacţionează cu „realism şi flexibilitate”.

După acest moment, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a precizat că răspunsul Iranului în cadrul negocierilor care au loc pentru salvarea acordului nuclear din 2015 este „un pas înapoi”

Conform noii propuneri, Iranul va beneficia de o diminuare a sancţiunilor şi ar putea să vândă din nou petrolul în schimbul unor restricţii stricte asupra programului său nuclear. Iranul şi Statele Unite au răspuns propunând o serie de modificări.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, susține că un acord nuclear restabilit va consolida securitatea regională și globală și va arăta că acordurile internaționale echilibrate sunt posibile în vremuri turbulente.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Marea Britanie a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a referendumurilor fictive desfășurate în patru regiuni ucrainene cu obiectivul de a alipi aceste teritorii la Rusia, fapt ce reprezintă o încălcare clară a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU.

Potrivit unui comunicat al MAE britanic, ”regimul rus a organizat aceste referendumuri fictive într-o încercare disperată de a acapara teritorii și de a-și justifica războiul ilegal. Procesul reflectă aceeași abordare întâlnită în cazul Peninsulei Crimeea, în 2014, combinând dezinformarea, intimidarea și rezultatele fictive. Aceste referendumuri nu reprezintă voința demonstrată a poporului ucrainean și reprezintă o încălcare gravă a integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei”.

”Referendumurile de fațadă, organizate cu arma în mână, nu pot fi considerate libere sau corecte, iar rezultat lor nu va fi niciodată recunoscut. Acestea urmează un model clar de violență, intimidare, tortură și deportări forțate în zonele din Ucraina pe care Rusia le-a ocupat. Sancțiunile de astăzi îi vor viza pe cei care se află în spatele acestor voturi fictive, precum și persoanele care continuă să susțină războiul de agresiune al regimului rus. Suntem alături de poporul ucrainean și sprijinul nostru va continua atât timp cât va fi nevoie pentru a le restabili suveranitatea”, a subliniat ministrul de externe, James Cleverly.

Pentru a pune în aplicare aceste referendumuri false, regimul rus a desfășurat funcționari și colaboratori în fiecare dintre aceste regiuni controlate temporar – 33 dintre aceste persoane sunt sancționate astăzi. Printre acestea se numără:

  • Serghei Eliseev: șeful guvernului din Kherson, recent instalat de guvernul rus și viceamiral în marina rusă. De când a dezertat din marina ucraineană în 2014, Eliseev a continuat să submineze independența Ucrainei;
  • Ivan Kusov: ministrul Educației și Științei din așa-numita Republică Populară Lugansk și însărcinat de Pasechnik – liderul RPL – cu sarcina de a ”ajuta instituțiile noastre de învățământ să se integreze fără probleme în sistemul educațional al Rusiei”;
  • Evhen Balitskyi: șeful instalat de ruși al așa-numitului guvern din Zaporojie, care a susținut invazia rusă din martie prin declarații publice de susținere. În august, Balitskyi ar fi semnat un decret pentru a permite organizarea unui referendum privind aderarea regiunii la Rusia;
  • Evgheni Solntsev: vicepreședintele așa-numitei Republici Populare Donețk.

IMA Consulting, supranumită ”agenția de PR favorită a lui Putin”, a fost, de asemenea, sancționată. Se pare că IMA ar fi fost desemnată să gestioneze campaniile publice pentru aceste referendumuri false – atât pentru a sprijini punerea lor în aplicare în cele patru teritorii controlate temporar, cât și pentru a le conferi o falsă legitimitate în Rusia.

Goznak, o companie producătoare de documente cunoscută pentru monopolul pe care îl deține asupra producției a ”zeci de milioane” de documente de stat, inclusiv pașapoarte eliberate rapid în teritoriile controlate temporar, a fost, de asemenea, sancționată.

Putin continuă să se bazeze pe camarila sa de oligarhi și elite pentru a-și finanța războiul.

Astfel, alți patru oligarhi, cu o avere netă globală combinată estimată la 6,3 miliarde de lire sterline, au fost, de asemenea, sancționați pentru că au sprijinit sau au obținut beneficii de la guvernul Rusiei și au operat în sectoare de importanță strategică. Printre aceștia se numără:

  • God Nisanov și Zarah Iliev: cunoscuți ca ”regii imobiliarelor” din Rusia și cu o avere netă comună de 2 miliarde de lire sterline, cei doi dețin și controlează grupul Kievskaya Ploshchad, o importantă companie de construcții care operează pe întreg teritoriul Rusiei;
  • Iskander Makhmudov: președinte și fondator al Ural Mining and Metallurgic Company. Un mare magnat al industriei siderurgice, Makhmudov are o avere netă globală estimată la 2,7 miliarde de lire sterline.
  • Igor Makarov: președinte și proprietar al ARETI International Group, un investitor important în sectorul petrolului și al gazelor și fondator al Itera, prima companie de gaze independentă din Rusia înainte de a fi cumpărată de compania de stat Rosneft. Makarov are o avere estimată la 1,6 miliarde de lire sterline.

Pachetul include, de asemenea, 55 de membri ai consiliului de administrație din organizații de stat care continuă să finanțeze mașina de război rusă. Printre cei sancționați se numără:

  • 23 de persoane din Consiliul de administrație și Consiliul de management al Gazprombank;
  • 16 membri ai Consiliului de supraveghere, ai Consiliului executiv și director ai Sberbank;
  • 10 persoane din cadrul Sovcombank, inclusiv vicepreședintele și membrii Consiliului de supraveghere și ai Consiliului de administrație.

Regatul Unit a sancționat peste 1 200 de persoane fizice și peste 120 de entități, inclusiv peste 120 de oligarhi cu o avere netă globală combinată estimată la peste 130 de miliarde de lire sterline.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

Published

on

©mfe.gov.ro

Republica Moldova se pregătește pentru aprovizionarea livrărilor de gaz pentru luna septembrie, urmând ca autoritățile să facă o plată către Gazprom pentru a reduce temerile potrivit cărora concernul rus ar putea reduce sau tăia livrările de la 1 octombrie, a anunţat luni vicepremierul moldovean Andrei Spînu, transmit Reuters și Agerpres

„În următoarele câteva zile, Moldovagaz va plăti grupului Gazprom un avans în valoare de 33,89 milioane de dolari pentru luna septembrie”, a declarat Spînu pentru postul Pro TV Chişinău.

Compania de stat din sectorul gazului moldovenească a plătit către Gazprom pentru livrările pentru luna august, dar o sursă din companie declarase pentru Reuters că Moldovagaz face eforturi pentru a efectua o plată în avans de 50% pentru septembrie, în sumă de 33,89 milioane de dolari.

Citiți și: Directorul Transgaz: Dacă R. Moldova rămâne fără gaze, România o va ajuta. Într-o oră, gazele ajung la Chișinău

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL32 seconds ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE7 mins ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA9 mins ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA23 mins ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA12 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA17 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA17 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE19 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA19 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

ROMÂNIA23 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending