Președintele ales al României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj clar de continuitate pro-occidentală într-un interviu acordat Financial Times, promițând că țara va susține creșterea cheltuielilor pentru apărare în cadrul NATO, chiar dacă se confruntă cu un deficit bugetar record, și va continua să sprijine Ucraina.

“Vom rămâne parte a eforturilor europene de a ajuta Ucraina să obțină cea mai rezonabilă pace”, a afirmat Dan, subliniind angajamentul României de a susține securitatea regională.

În acest context, el a anunțat că România este pregătită să susțină noul obiectiv NATO de 3,5% din PIB pentru apărare, cu un supliment de 1,5% pentru infrastructură și securitate cibernetică.

“Da, este ceva ce susțin”, a declarat el, precizând că ritmul implementării va fi negociat cu aliații. “Vom fi aliniați”, a insistat el.

Anterior, Nicușor Dan a declarat pentru presa de la București că își dorește să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea summitului NATO de la Haga și după summitul formatului București 9 de la Vilnius, formatul care reunește aliații de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Citiți și România se bazează pe “securitatea de neclintit” din partea NATO, îi transmite Nicușor Dan lui Mark Rutte în prima discuția telefonică după câștigarea alegerilor

Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care România se află sub presiunea Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar, ajuns la 9,3% din PIB anul trecut – cel mai mare din UE. Dan a afirmat că un obiectiv realist pentru acest an ar fi un deficit de 7,5% și a promis tăieri de 6 miliarde de euro.

“Cred că putem face asta… Vreau să particip la discuții”, a continuat el, referindu-se la discuții cu guvernul și forțele politice. Președintele ales a avut deja o întrevedere cu ministrul finanțelor Tanczos Barna și cu ministrul fondurilor europene Marcel Boloș.

Pentru a convinge Bruxelles-ul și investitorii, noul președinte mizează pe experiența sa de primar al Bucureștiului. “Să aibă încredere în noul plan”, a spus Dan. El a amintit cum a readus orașul la un bilanț stabil și un rating de credit premium, de la o situație în care 75% din buget mergea pe plata datoriilor.

Financial Times notează că victoria lui Dan în turul al doilea al alegerilor a încheiat o perioadă de instabilitate politică, după anularea controversată a scrutinului prezidențial din noiembrie. Rivalul său, George Simion, a câștigat primul tur, dar mesajul său eurosceptic și antiucrainean a fost respins în final de alegători.

Noua provocare a lui Dan este formarea unui guvern stabil. “Vreau să echilibrez bugetul de stat și să acord libertate inițiativei private, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide în guvern”, a spus acesta.

Deși președintele interimar Ilie Bolojan este văzut drept favorit pentru funcția de premier, componența noii coaliții pro-europene (PSD-PNL-USR-UDMR) rămâne incertă.

Dan a subliniat că țara “nu își poate permite jocuri politice” în acest moment.

Referindu-se la riscurile politice viitoare, Dan a admis că rezultatele guvernării sale vor fi cruciale pentru a preveni o ascensiune a extremei drepte în alegerile din 2028.

“Îi înțeleg pe cei 5 milioane de alegători” care l-au susținut pe Simion. “Motivele lor nu sunt ideologice, ci economice și sociale”, a explicat Nicușor Dan.

Leul s-a depreciat după primul tur, iar agențiile de rating au avertizat că România este aproape de statutul “junk”, context în care Dan a recunoscut eșecurile statului: „Trebuie să recunoaștem că statul român a promis multe lucruri pe care nu le-a îndeplinit.”

El a cerut și clarificări în legătură cu interferență rusă în anularea alegerilor din noiembrie 2024. “Una dintre motivele pentru care 5 milioane de oameni au votat pentru extrema dreaptă a fost lipsa de explicații cu privire la alegerile din noiembrie”, a conchis Nicușor Dan.

Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat Rusia că amenință ”securitatea Europei”, în timpul unei vizite în Lituania pentru a marca inaugurarea oficială a unei brigăzi blindate germane în această țară care are drept obiectiv să consolideze flancul estic al NATO, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Rusia, așa cum se prezintă ea astăzi, este o amenințare pentru noi toți. Tocmai împotriva acestei amenințări noi ne protejăm astăzi și de aceea noi suntem astăzi aici”, a declarat Friedrich Merz la Vilnius, alături de președintele lituanian Gitanas Nauseda.

Oficialul german a recunoscut ”circumstanțele excepțional de dificile” și situația ”foarte tensionată” din țările baltice în fața ”revizionismului agresiv al Rusiei” car ”amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, arată The Guardian.

El a declarat că Germania rămâne ”hotărâtă să apere teritoriul alianței împotriva oricărei agresiuni” și i-a asigurat pe lituanieni că ”se pot baza pe Germania”.

https://t.co/aY7AW6XmUI

— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) May 22, 2025

Merz a lăudat Cartea albă a UE privind reînarmarea Europei și a afirmat că blocul ”trebuie să producă mai mult pentru Europa, în Europa”, salutând astfel noile investiții ale companiei germane Rheinmetall în Lituania.

Cancelarul german a insistat asupra unității între aliați pentru a împiedica Rusia să ”creeze o prăpastie între noi”, punând accentul și pe cooperarea cu SUA.

În egală măsură, Friedrich Merz a mai evidențiat nevoia continuării apelurilor la o încetare a focului în Ucraina, punând în același timp presiune pe Moscova.  

De cealaltă parte, președintele lituanian Gitanas Nauseda i-a mulțumit lui Merz pentru vizită, gest care arată ”un angajament clar și puternic” din partea Germaniei de a ajuta la descurajarea Rusiei din Lituania și, in extenso, din flancul estic al NATO.

El a salutat inaugurarea unității militare germane din Lituania drept ”o zi a responsabilității și a acțiunii”, pe baza desfășurării temporare anterioare a trupelor germane în țară.

Nauseda a menționat, de asemenea, Ucraina, reiterând apelurile pentru ”o încetare a focului cuprinzătoare și necondiționată” și i-a îndemnat pe parteneri să adopte sancțiuni pentru a ”opri mașina de război rusă”.

În 2023, înainte de summitul NATO de la Vilnius, Germania a anunțat că va staționa permanent 4000 de soldați în Lituania pentru a contribui la securizarea flancului estic al NATO, iar ministrul apărării Boris Pistorius a subliniat că brigada germană din Lituania va deveni oficial operațională în 2025.

Citiți și: “O zi importantă pentru Armata Germaniei”, care va staționa permanent o brigadă în afara țării: Primii soldați își încep deja misiunea în Lituania

Desfășurarea acestor militari germani are drept scop să susțină securitatea Lituaniei, țară NATO și UE aflată în proximitatea Rusiei invadatoare.

Germania conduce încă din 2017 un grup de luptă al NATO în Lituania, ca parte a deciziilor luate la summitul aliat de la Varșovia privind înființarea primelor patru grupuri de luptă pe flancul estic, în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania.

Invazia rusă din Ucraina, din februarie 2022, a determinat Alianța să ia decizia de a consolida sudul flacului estic al NATO prin înființarea a patru astfel de grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.

Președintele ales, Nicușor Dan, a transmis joi că viziunea sa pentru România este aceea a unei țări consolidate intern și mai implicate și active în Uniunea Europeană și NATO.

Aflat la cea de-a IX-a ediție a forumului “Black Sea and Balkans Security Forum” organizat de think tank-ul New Strategy Center, Nicușor Dan a fost întrebat despre poziționarea României față de principalele structuri euroatlantice.

“În primul rând, e cert, am spus-o, și este cert că România va păstra direcția pro-occidentală, însemnând participarea în NATO, prezența în Uniunea Europeană, de asemenea Parteneriatul strategic cu Statele Unite. E o direcție pe care România a definit-o foarte bine. În opinia mea, nu a fost suficient de activă în niciuna din aceste structuri. Să fii activ trebuie să ai și o oarecare credibilitate, vorbim de deficit zilele acestea și de promisiunile repetate ale României de a reduce deficitul. Deci ce pot să spun este că îmi doresc ca România să se întărească în interiorul ei și să fie mai activă în interiorul acestor două structuri”, a declarat Nicușor Dan.

În cadrul aceluiași eveniment, președintele ales a reafirmat importanța Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, exprimându-și dorința ca acesta să fie aprofundat.

“Așa cum am spus, noi avem un parteneriat strategic pe care dorim să îl continuăm și să îl extindem. Cred că este și dorința părții americane. Noi am avut niște alegeri anulate în noiembrie, după care un oarecare dubiu cu privire la acest fapt și în interiorul societății românești și în interiorul administrațiilor, partenerilor noștri. Acum, în sfârșit, vom avea un președinte legitim începând de luni care va putea să discute în mod legitim cu administrația americană. Am avut deja niște schimburi de mesaje cu administrația americană. Trebuie să lămurim mult mai bine fenomenul anulării alegerilor din noiembrie anul trecut. Dar am văzut o deschidere din partea americană și sunt absolut convins că parteneriatul va fi continuat și îmbunătățit”, a spus Nicușor Dan.

În perioada 22-23 mai 2025, New Strategy Center organizează cea de-a noua ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.

Forumul este organizat în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, având ca partener instituțional Ministerul Afacerilor Externe, iar ca partener academic Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterină din București Evenimentul va avea loc în București, la InterContinental Athénée Palace.

Cu o agendă ambițioasă și invitați de prestigiu, “Black Sea and Balkans Security Forum” se afirmă ca cel mai important eveniment dedicat securității în regiunea Mării Negre. CaleaEuropeană.ro este partener media al evenimentului.

Forumul include 50 de paneluri și 198 de vorbitori, reunind oficiali, diplomați, militari și analiști de renume din statele membre ale Uniunii Europene și NATO, precum și din țări partenere.

Evenimentul se concentrează pe patru mari teme: relația transatlantică și recalibrarea prezenței militare americane în Europa și în regiunea Mării Negre; negocierile pentru un acord de pace în Ucraina și necesitatea de a împiedica un nou atac al Rusiei care poate să o aducă la Gurile Dunării și la granița cu România;  intențiile reale ale Rusiei în negocierile unei păci în Ucraina și ce fel de Rusie vom avea lângă noi, agresivă sau dispusă la concesii; sprijinul pe mai departe al Republicii Moldova, astfel încât drumul ei spre Uniunea Europeană să nu fie oprit de războiul hibrid al Rusiei. 

Ediția din acest an are drept invitați experți de renume precum foștii Comandanți ai Forțelor NATO în Europa, Generalul (rez) Phillip Breedlove și Generalul (rez.) Mike Scaparrotti, liderii opoziției ruse Mihail Kasyanov și Vladimir Kara-Murza, dar și eroi ai rezistenței Ucrainei împotriva agresiunii ruse, care ne vor împărtăși cu cei prezenți drama suferită în timpul ocupației ruse sau în prizonierat.