Pentagonul a anunțat acordarea unei asistențe militare suplimentare Ucrainei, pentru a răspunde nevoilor critice și de apărare ale acestei țări invadate de Rusia.

Potrivit unui comunicat al instituției americane, această aprobare reprezintă cea de-a 39-a retragere de echipamente din stocurile Departamentului Apărării pentru Ucraina, începând cu august 2021.

Aceasta include capacități-cheie pentru a sprijini apărătorii aerieni ai Ucrainei, care protejează cu curaj soldații, civilii și infrastructura critică a Ucrainei, în contextul în care Rusia continuă să efectueze atacuri aeriene care ucid civili în întreaga Ucraină.

Acest pachet de asistență pentru securitate conține, de asemenea, artilerie, capacități anti-tanc și muniție pentru sistemele Patriot, inclusiv zeci de milioane de cartușe de arme de calibru mic, evaluate la până la 300 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina să continue să-și apere teritoriul suveran.

Citiți și: SUA au aprobat vânzarea către Ucraina a unui sistem de rachete sol-aer la un cost estimat de 285 milioane de dolari

Șeful Statului Major al SUA: O victorie militară a Rusiei în războiul din Ucraina este imposibilă

Statele Unite se angajează să continue colaborarea cu aliații și partenerii lor pentru a oferi Ucrainei capacități care să răspundă nevoilor sale imediate pe câmpul de luptă și cerințelor de asistență în materie de securitate pe termen mai lung.

Zborurile de supraveghere al aeronavelor AWACS ale NATO vor contribui la protecția Summit-ului Comunității Politice Europene desfășurat în Republica Moldova în perioada 31 mai – 2 iunie, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Aeronavele AWACS ale NATO pot detecta avioane, rachete și drone la sute de kilometri distanță, ceea ce le face o importantă capacitate de avertizare timpurie”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, adăugând că “Moldova este un partener apropiat și de lungă durată al NATO”.

Ca răspuns la războiul Rusiei din Ucraina, NATO și-a sporit prezența aeriană în Europa de Est cu avioane de luptă, avioane de supraveghere și avioane cisternă suplimentare. Aeronavele AWACS efectuează în mod regulat patrule deasupra Europei de Est și a regiunii Mării Baltice pentru a urmări avioanele de război rusești în apropierea granițelor NATO. NATO dispune de 14 aeronave AWACS, care sunt aeronave Boeing 707 modificate. Zburând la o altitudine de aproximativ 10 km, o singură aeronavă AWACS poate monitoriza spațiul aerian pe o rază de 400 km.

De asemenea, aeronavele AWACS ale NATO patrulează în mod obișnuit spațiul aerian în timpul evenimentelor internaționale majore, inclusiv în timpul reuniunilor la nivel înalt ale NATO, cea mai recentă fiind cea de la Madrid, din iunie anul trecut, și a altor evenimente de profil înalt, cum ar fi turneele internaționale de fotbal sau Jocurile Olimpice.

Corespondență din Bulboaca

Dacă Ciprul a devenit stat membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială, atunci și Republica Moldova poate face acest lucru, a afirmat joi șeful diplomației europene Josep Borrell, sosind la summitul Comunității Politice Europene de la Castelul Mimi din Bulboaca, la aproximativ 35 de kilometri de Chișinău.

“Voința europeană a acestui guvern și a acestui popor și calea lor europeană sunt clare. Moldova este un stat candidat și acum trebuie să implementeze reformele“, a spus Borrell, după ce a fost întâmpinat de președinta Maia Sandu.

Întrebat despre blocajul care poate apărea în calea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană în contextul problemei teritoriale legate de regiunea separatistă Transnistria, Înaltul Reprezentant al UE a precizat că nu vede un blocaj.

“Calea Moldovei este independentă de ceea ce se întâmplă cu Transnistria. Cipru a devenit membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială. Și Moldova o poate face“, a spus Borrell.

Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).

47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.

Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.

Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Summitul are loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.

Sub deviza “Moldova nu este singură“, mai mulți lideri europeni, între care președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierii Estoniei, Belgiei, Cehiei, Slovaciei și Maltei, președintele Consiliului European Charles Michel, președinta Parlamentului European Roberta Metsola și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, au transmis mesaje de susținere. 

Summitul CPE se desfășoară la 10 zile distanță de la ampla manifestare intitulată Adunarea Națională “Moldova Europeană”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, la 21 mai. La această manifestare, peste 75.000 de cetățeni au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție.