România este un hub major de asistență oferită Ucrainei de NATO, Uniunea Europeană și țările partenere și sprijină această țară prin toate mijloacele, a evidențiat marți președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, informează Agerpres.
”Din postura de aliat cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România joacă un rol geostrategic major şi face toate eforturile să sprijine această ţară vecină în războiul provocat de Rusia. Ne exprimăm aprecierea faţă de eroismul Ucrainei în lupta cu Rusia”, a afirmat liderul social-democraţilor în cadrul unei întrevederi cu o delegaţie a Comisiei pentru democraţie şi securitate a Adunării Parlamentare NATO.
Acesta a reliefat că România a fost și este pe deplin solidară cu Ucraina, amintind în acest caz de eforturile întreprinse de țara noastră, de la sprijinirea refugiaților ucraineni, la contribuțiile semnificative în soluționarea crizei alimentare prin facilitarea tranzitării cerealelor ucrainene.
Președintele Camerei Deputaților a atras atenția și asupra nevoii de a-i sprijini pe partenerii afectați de războiul rus din Ucraina, făcând trimitere la Republica Moldova și Georgia.
”În acest context dificil, România a acordat sprijin substanţial Republicii Moldova pentru a putea să facă faţă multiplelor provocări, cum ar fi criza energetică, numărul crescut de refugiaţi ucraineni, riscurile de securitate şi rezilienţă. Flancul de Est este esenţial pentru securitatea euroatlantică, mai ales în acest moment, ceea ce face cu atât mai importantă implementarea în totalitate şi la termenele stabilite a deciziilor Summitului NATO de la Madrid. Dincolo de acest tablou complicat, avem şi evenimente pe care să le sărbătorim şi, în acest sens, aş dori să salut aderarea Finlandei, care devine oficial stat membru al NATO chiar astăzi. În acelaşi timp, îmi exprim speranţa că Suedia va avea acelaşi parcurs pozitiv”, a arătat Marcel Ciolacu.
Recent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat că alianța încearcă în mod constant să facă mai mult pentru Republica Moldova, conform Agerpres.
Prezentă la București pentru discuții cu președintele Klaus Iohannis și cancelarul german, Olaf Scholz, aflat în vizită în țara noastră, Maia Sandu a transmis că mizează pe ghidarea și sprijinul României și Germaniei pentru a începe negocierile de aderare la UE.
Citiți și
Klaus Iohannis: Reuniunea trilaterală România – R. Moldova – Germania arată că R. Moldova nu este singură. Vom continua să fim ferm și neabătut alături de Chișinău
Revenind la ajutorul acordat Ucrainei, spitalele din țara noastră au primit pacienți ucraineni pentru a le oferi îngrijirea necesară.
Citiți și
România, între cele 18 state care participă la programul UE de achiziții comune de muniții pentru Ucraina: “Este o decizie istorică”
Întâlnire Ciucă-Stoltenberg: România va contribui cu 1,3 milioane de dolari la Fondurile Voluntare NATO dedicate Georgiei, R. Moldova și Ucrainei
Privind către viitor, dar și în vederea contracarării încercărilor Federației Ruse de a submina securitatea energetică în regiunea extinsă a Mării Negre, la inițiativa ministrului afacerilor externe al României Bogdan Aurescu, a fost lansat, la 15 septembrie 2022, la Odesa, formatul trilateral România – Republica Moldova – Ucraina, cu participarea miniștrilor energiei din cele trei state. Discuțiile în formatul menționat au reconfirmat angajamentul ferm al României de a continua să ofere sprijin concret pentru Republica Moldova și Ucraina, pe fondul repercusiunilor generate de criza energetică în regiune. O nouă reuniune în acest format trilateral este preconizată să aibă loc în perioada următoare.
România a întreprins demersuri sistematice și cuprinzătoare pentru identificarea de soluții practice în privința facilitării transporturilor de cereale către piețele internaționale, inclusiv către regiunile cele mai vulnerabile, în special din „Sudul Global”. Printre măsurile concrete ale României, menționăm creșterea capacității de tranzit la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, reabilitarea și redeschiderea segmentelor de cale ferată cu ecartament larg de pe teritoriul României, extinderea capacităților de preluare în portul Constanța și în porturile de la Dunărea Maritimă, creșterea capacității de tranzit pe Canalul Sulina, precum și deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.




