UE intenţionează să lanseze o misiune de sprijin în Republica Moldova în luna mai pentru a contracara “activităţile destabilizatoare” ale Rusiei, relatează publicația EU Observer, citând un document intern al Uniunii Europene.
Cunoscută sub numele de Misiunea de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova), o echipă de consilieri civili va fi înfiinţată utilizând un proces “fast-track” pe o perioadă iniţială de doi ani, “cu scopul de a lansa misiunea la Consiliul Afacerilor Externe din 22 mai 2023”, potrivit unui document intern al UE.
Misiunea va avea ca sarcini “îmbunătăţirea rezilienţei sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor, precum şi consolidarea rezilienţei la ameninţările hibride, inclusiv la nivelul spaţiului cibernetic şi contracararea manipulării şi interferenţei informaţionale străine”, se arată în documentul datat 29 martie şi consultat de EU Observer.
Luna trecută, EU Observer cita un memorandum intern al UE care preciza că Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău. Cea mai mare parte a banilor ar urma să fie cheltuită pe un “radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol”, pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian.
La reuniunea din februarie a miniștrilor de externe din UE, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a propus crearea unei misiuni civile a UE pentru R. Moldova, crearea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și declanșarea procesului privind crearea unui regim de sancțiuni la adresa Rusiei pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.
De altfel, România este hotărâtă și dispusă să se implice cu experți, cu tehnică și cu finanțare suplimentară pentru pachetul de sprijin al UE pentru Republica Moldova, care cuprinde și înființarea unei misiuni civile de securitate a Uniunii Europene în Republica Moldova.
Acest anunț a fost făcut luni de președintele Klaus Iohannis la finalul unei întrevederi trilaterale cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu cancelarul german Olaf Scholz, pe care șeful statului român a găzduit-o la Palatul Cotroceni.
