Connect with us

U.E.

Ministrul german de Interne, Horst Seehofer: Germania a finalizat un acord cu Italia privind returnarea migranților

Published

on

Ministrul german de Interne, Horst Seehofer, a anunțat joi că Germania a finalizat un acord cu Italia privind returnarea migranților care sunt interceptați la granița germană, informează DPA, citat de Agerpres.

Foto: Horst Seehofer/ Facebook

”Acordul cu Italia este finalizat. Mai este nevoie de două semnături, din partea colegului italian şi a mea”, a declarat Seehofer în parlament.

Anunțul său survine în contextul în care, pe data de 8 august, Guvernul de la Berlin anunța că a finalizat un acord cu Spania prin care aceasta s-a angajat să preia migranții care sosesc în Germania, dar sunt deja înregistrați deja pe teritoriul spaniol. Acordul, care a intrat în vigoare pe 11 august, se referă la toţi migranţii care sosesc în Germania şi sunt deja înregistraţi în Spania în bazele de date europene.

Acorduri similare au fost stabilite și cu Portugalia și Grecia.

Problema migrației s-a aflat în miezul conflictului dintre Merkel și Seehofer, o dispută care ameninţa să arunce în aer şubreda coaliţie guvernamentală germană CDU-CSU-SPD, instalată cu greutate la putere în luna martie, la șase luni după alegerile din septembrie 2017.

Compromisul la care cei doi lideri germani au ajuns prevede: 1) un nou regim de trecere la frontieră pentru a combate migrația la granița Austria – Germania; 2) centre de tranzit și acorduri bilaterale pentru returnarea migranților; 3) un acord cu Austria pentru a returna migranții înregistrați în țările cu care nu există acorduri bilaterale.

Cancelarul Angela Merkel a transmis, vineri, că a încheiat acorduri bilaterale cu Spania și Grecia privind migranții. „Ce am obținut aici astăzi a fost mai mult decât aș fi sperat”, a declarat Angela Merkel la încheierea Consiliului European.

Citiți și:

Cancelarul german, Angela Merkel, avertizează: Modul în care va fi gestionată problema migrației va decide dacă Uniunea Europeană va mai exista în viitor

Criza migrației. Comisia Europeană oferă 6.000 de euro pentru fiecare refugiat acceptat pentru a convinge statele membre să-și deschidă porturile

În baza acestei înţelegeri, la care s-a ajuns în marja summit-ului european de la Bruxelles, Grecia şi Spania anunțaseră că lua înapoi migranţii înregistraţi pe teritoriul lor, dar care ajung în Germania trecând frontiera de sud cu Austria.

Liderii UE au convenit, după negocieri intense, să aibă o nouă abordare pentru a rezolva criza migrației și de a institui „platforme regionale de debarcare în strânsă cooperare cu statele terțe relevante și cui UNHCR și OIM”. Conform concluziilor, „aceste platforme ar trebui să funcționeze în funcție de situațiile individuale, în respectarea deplină a dreptului internațional și fără crearea unui factor de atracție.” Mai mult s-a stabilit să se facă trierea rapidă a persoanelor care sosesc în UE și să se facă diferențierea între cei care au cu adevărat nevoie de protecție și de migranți economici.

În ce privește Regulamentul Dublin nu s-au făcut progrese, dar s-a subliniat necesitatea unui consens pe viitor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Premierul Mateusz Morawiecki reia solicitările ca Berlinul să plătească despăgubiri de război: Polonia nu a primit compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial

Published

on

Prim-minsitrul polonez Mateusz Morawiecki s-a alăturat solicitărilor ca Germania să plătească despăgubiri de război țării sale pentru pierderile suferite în timpul ocupației naziste, anunță presa germană miercuri, preluată de DPA, citată de Agerpres.

”Polonia nu a primit până astăzi compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Morawiecki pentru grupul de presă german Funke Media Gruppe.

”Noi am pierdut şase milioane de oameni în Al Doilea Război Mondial, cu mult mai mulţi decât alte state care au primit plăţi reparatorii substanţiale. Nu e corect. Nu poate rămâne aşa”, a adăugat premierul polonez.

”Sunt multe de analizat. Peste 1.000 de sate poloneze au fost distruse de germani. Vom evalua cu seriozitate suma pe care o vom solicita”, a afirmat el.

Subiectul reparaţiilor de război din partea Germaniei a fost repus pe agendă odată cu venirea la putere a partidului Lege şi Justiţie (PiS) în 2015. O comisie parlamentară poloneză lucrează în prezent la evaluarea pierderilor suferite de această ţară în timpul războiului.

Potrivit unor informaţii anterioare, suma s-ar ridica la peste 800 miliarde de dolari, pe baza unei estimări poloneze datând din perioada imediat următoare încheierii conflictului în 1945.

Afirmațiile șefului Guvernului polonez vin după ce Jacek Czaputowicz, ministerul polonez de externe, a declarat într-un interviu pentru agenția de presă germană că există o lipsă de ”obiectivitate fundamentală cu privire la compensaţiile plătite de Germania după Al Doilea Război Mondial. Polonia a fost discriminată în acest proces”.

Poziția sa este în antiteză cu precizările făcute de ministrul german de externe, Heiko Maas, care a menționat la începutul lunii august, cu ocazia unei vizite la Varșovia, că Germania se simte responsabilă din punct de vedere moral pentru Al Doilea Război Mondial, dar chestiunea reparaţiilor pentru Polonia este închisă.

”Acest subiect este închis pentru Germania”, a spus Maas într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez, Jacek Czaputowicz, reiterând poziţia guvernului german.

Potrivit prevederilor Conferinței de la Potsdam din 1945, Polonia urma să primească o parte din reparaţiile de război alocate Uniunii Sovietice, însă Varşovia susţine că a fost forţată de Stalin să furnizeze cărbune URSS la un preţ mult inferior preţului pieţei.

”Comparaţi pierderile suferite de alte ţări cu cele suferite de Polonia. Există ţări cu pierderi de câteva ori mai mici, dar care au primit compensaţii mai mari. Este corect? Principala chestiune este dacă Polonia a fost tratată corect în comparaţie cu alte ţări”, a continuat Jacek Czaputowicz.

În luna martie a anului trecut, deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, anunța că victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale.

Continue Reading

U.E.

Brexit: Europenii sunt invitați pe o plajă din vestul Olandei să își ia ”rămas bun” de la Marea Britanie, în ziua în care aceasta va părăsi Uniunea Europeană

Published

on

© Event Facebook: Gezellig op het strand de Brexit kijken

Un cetățean olandez, pe nume Ron Toekook, a realizat un eveniment pe Facebook prin care invită toți europenii pe o plajă din vestul Olandei să spună ”la revedere” Regatului Unit, chiar în ziua în care este prevăzut ”divorțul” dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, și anume 31 octombrie.

Potrivit evenimentului, luarea de rămas bun de la Regatul Unit se va face „cu chipsuri olandeze, vin franţuzesc şi bere germană pe un șezlong”. 

În materie de muzică, se va ascult melodia ”We’ll Meet Again”- un cântec britanic despre al Doilea Război Mondial ce vorbeşte despre un loc nedeterminat, cu soare, cu un cer albastru, dar organizatorul britanic este deschis și alte propuneri.

Într-un interval de câteva zile, 10.000 de persoane și-au confirmat participarea și peste 64.000 sunt interesate de eveniment.

Olandezul, activ în lumea reţelelor de socializare, nu se aştepta la un asemenea succes.

„Trebuie să fie un rămas bun frumos pentru un amic bun care se lansează într-o aventură captivantă, dar poate că nu foarte inteligentă”, a declarat el pentru agenţia de presă ANP, potrivit Agerpres, relatează Digi24.

Cultura britanică este importantă în Olanda, mi se pare normal să organizăm o petrecere prietenoasă şi distractivă cu ocazia ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a explicat Ron Toekook pentru aceeaşi agenţie de presă.

Continue Reading

U.E.

52% dintre britanici susțin că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus unui referendum (sondaj)

Published

on

52% dintre britanici sunt de părere că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus referendumului, arată un sondaj de opinie dat publicității miercuri, cu numai 10 săptămâni înainte ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Sondajul, realizat de Kantar, arată că 52% dintre britanici sprijină organizarea unui referendum cu privire la acord, în vreme ce 29% sunt împotriva acestei idei. 19% dintre cetățenii Regatului Unit au răspuns că ”nu știu”.

În ceea ce privește proferințele electorale, Partidul Conservator, aflat la guvernare, ar fi votat de 42% dintre britanici, în vreme ce Partidul Laburist se află printre preferințele electorale a 28% dintre britanici.

Premierul britanic, Boris Johnson, este pregătit să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord.

Cu doar 72 de zile înainte de data producerii Brexit-ului, The Sunday Times a publicat un raport al guvernului care dezvăluie efectele dezastruoase ale unei ieșiri dezordonate din UE.

Astfel, Regatul Unit s-ar confrunta cu o penurie de alimente, combustibil şi medicamente, dar şi cu blocaje în porturi şi cu reintroducerea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, potrivit documentului guvernamental cu numele de cod ”Operaţiunea Yellowhammer”.

Printre primele consecințe ale unui Brexit dur pe care consumatorii britanici și europeni le vor resimți sun cele legate de roaming, posibilitatea de a folosi reţeaua unui operator de telefonie mobilă în străinătate. În cazul lipsei unui acord, serviciul de roaming, în prezent gratuit pentru consumatorii din interiorul Uniunii Europene, ar implica taxe pentru călătorii care vor trece Canalul Mânecii sau frontiera irlandeză.

Același lucru s-a putea întâmpla și cu utilizarea cardurilor de plată, ce ar urma să implice taxe suplimentare, în vreme ce procedurile bancare ar deveni ”mai lente”, conform Londrei.

În privinţa serviciilor, au fost încheiate diverse acorduri cu UE, printre care un acord pe un an pentru protejarea pieţei produselor financiare derivate de la Londra.

Confrom CBI, aproximativ 3.000 de avocați sunt înregistrați în Irlanda, țară membră a Uniunii Europene, pentru a le permite să continue să-ș exercite profesia în blocul comunitar.

Blocul comunitar european a subliniat că ar pune imediat în aplicare controale vamale, inspecţii privind securitatea alimentară şi verificarea normelor europene la frontiera sa cu Regatul Unit. De teama unor perioada lungi de aşteptare la cele mai frecventate puncte de trecere a frontierei, în special în portul Dover, britanicii au deschis noi puncte de trecere a graniţei şi au suplimentat personalul administrativ în mai multe porturi.

Uniunea Europeană a acceptat să prelungească dreptul automat al companiilor britanice de a opera zboruri către cele 27 de ţări membre, însă numai până în martie 2020.

Serviciile feroviare prin tunelul de sub Canalul Mânecii (Eurostar) ar putea de asemenea continua să funcţioneze neschimbat, timp de trei luni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending