Planurile Naționale de Redresare și Reziliență ale Estoniei și Finlandei au primit joi, 28 octombrie, avizul pozitiv al Consiliului UE, alături de planul României, încheiând, astfel, ultima etapă oficială din circuitul instituțional de aprobare de la Bruxelles, care permite demararea procedurilor de accesare a prefinanțării de 13% din Mecanismul de Redresare și Reziliență aferente fiecărui plan.
Planul Estoniei, în valoare de 969,3 milioane EUR, include eforturi pentru decarbonizarea economiei și vizează dezvoltarea de tehnologii ecologice inovatoare, cum ar fi hidrogenul verde. De asemenea, planul facilitează tranziția ecologică pentru întreprinderi și îmbunătățește accesul IMM-urilor la finanțare ecologică. În ceea ce privește transformarea digitală, planul se axează pe competitivitatea întreprinderilor estoniene și include sprijin financiar pentru IMM-uri și microîntreprinderi din toate sectoarele, pentru a le ajuta pe calea digitală.
Cele 2,1 miliarde de euro alocate Finlandei vor contribui la obiectivul acesteia de a atinge neutralitatea în materie de carbon până în 2035. Măsurile pe care Finlanda le-a prezentat în planul său de redresare cuprind creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în mixul energetic, decarbonizarea industriei, reducerea emisiilor din clădiri și promovarea sistemelor de transport cu emisii reduse. Componenta digitală a planului include investiții în rețele de bandă largă de mare viteză și sprijină digitalizarea întreprinderilor și a sectorului public.
Fondul de redresare al UE pune la dispoziție 672,5 miliarde EUR (în prețurile din 2018) pentru a sprijini reformele și investițiile pe care statele membre le fac pentru a-și stimula economiile, acordând în același timp prioritate cheltuielilor ecologice și digitale.
Măsurile aprobate în planurile naționale se concentrează pe șase domenii de politică esențiale (“piloni”) și abordează recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019 și 2020. Atingerea etapelor și a obiectivelor stabilite pentru măsurile planificate este condiția prealabilă pentru plata contribuțiilor financiare ale UE.
Citiți și
PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro
INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare
Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg, Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.
Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.
Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie. CID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, pentru Malta, la 6 octombrie, iar pentru Estonia, Finlanda și România, la 28 octombrie.
Până la 28 septembrie, 17 state membre au primit prefinanțarea solicitată, care se ridică la 52,4 miliarde de euro: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.