Connect with us

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă s-a alăturat duminică președintelui Klaus Iohannis în a saluta decizia SUA de a finanţa cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România, precizând că aceasta confirmă soliditatea parteneriatului strategic dintre cele două ţări, iar dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creşterea economică.

“Vestea excelentă a preşedintelui SUA, Joe Biden, confirmă succesul eforturilor de cooperare dedicate dezvoltării programului nuclear civil naţional, pas esenţial pentru atingerea ţintelor de decarbonizare şi asigurarea independenţei energetice a României. Anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, în cadrul Summit-ului G7, este o confirmare a solidităţii parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite, care, devine tot mai aprofundat şi în dimensiunea sa dedicată cooperării energetice. Decizia SUA de a finanţa cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România este componentă esenţială a dezvoltării programului nuclear civil naţional”, precizează Ciucă într-o declaraţie de presă publicată pe Facebook.

Potrivit premierului, utilizarea noului tip de tehnologie SMR va contribui, alături de construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, la întărirea profilului energetic al României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului şi cu ţintele de decarbonizare asumate.

“Mai mult, dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creşterea economică, atât prin revitalizarea lanţului de furnizori, cât şi prin poziţionarea României ca lider regional al acestei industrii. Tehnologia reactoarelor modulare mici, dezvoltată de compania americană NuScale, respectă cele mai înalte standarde de siguranţă nucleară. Acest factor este vital în contextul în care energia nucleară este pilon fundamental prin care putem obţine energie curată, la costuri accesibile pentru cetăţenii români şi pentru economia naţională. Încurajez industria nucleară românească şi experţii români să contribuie la dezvoltarea acestor etape preliminare, cu respectarea celor mai înalte standarde de siguranţă nucleară”, a mai spus prim-ministrul.

Nicolae Ciucă punctează că producerea energiei nepoluante, ieftine şi stabile reprezintă viitorul, iar prin tehnologia SMR “viitorul este acum şi în România”.

“Guvernul va continua să susţină proiectele dezvoltate de Nuclearelectrica, de companiile energetice strategice Transgaz şi Romgaz, care, alături de cele implementate de mediul privat vor transforma România într-un stat independent energetic, furnizor de securitate energetică la nivel regional. Valorificarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, cele deblocate prin noua lege off-shore, investiţiile în energie regenerabilă, cu finanţări disponibile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Fondul pentru Modernizare, înseamnă stabilitate energetică pentru cetăţenii români şi mediul economic naţional”, a adăugat premierul Ciucă.

Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat oficial, la summitul care se desfășoară în Germania, Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing. Acordul a fost anunțat cu mare fast de liderii G7, inclusiv gazda – cancelarul german Olaf Scholz -, și liderii instituțiilor UE. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular cu mici dimensiuni, prima de acest fel din Europa construită cu tehnologie americană în urma unui acord agreat între Washington și București la Summitul COP26 de la Glasgow.

La summitul G7 din 2021, președintele Biden și liderii G7 și-au anunțat intenția de a dezvolta un parteneriat pentru infrastructură bazat pe valori, cu impact ridicat și transparent, pentru a răspunde nevoilor enorme de infrastructură ale țărilor cu venituri mici și mijlocii și pentru a sprijini interesele economice și de securitate națională ale Statelor Unite și ale aliaților lor. La Carbis Bay, în Marea Britanie, Biden și liderii celorlalte țări G7 au anunțat Parteneriatul Build Back Better World (B3W), o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală.

Prin intermediul acestui parteneriat, Biden anunță că Statele Unite își propun să mobilizeze 200 de miliarde de dolari pentru PGII în următorii 5 ani prin granturi, finanțare federală și prin stimularea investițiilor din sectorul privat. În total, SUA și partenerii G7 își propun să mobilizeze 600 de miliarde de dolari până în 2027 în investiții în infrastructura globală.

PGII: 14 milioane de dolari pentru studiul de inginerie și proiectare privind implementarea tehnologiei SMR în România

Printre proiectele emblematice ale acestui Parteneriat se numără și inițiativa de a construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni, în baza unui acord anunțat la summitul COP26 de la Glasgow din noiembrie 2021.

Guvernul Statelor Unite împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, OR) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susținerea studiului de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România în vederea implementării de către România a unei centrale de tip SMR (Small Modular Reactor), prima de acest fel. Bazându-se pe eforturile guvernului SUA, inclusiv pe sprijinul de susținere din partea Comerțului și pe asistența tehnică din partea statului și a USTDA, această investiție este menită să mobilizeze un efort de mai multe miliarde de dolari și să pună în valoare ingeniozitatea SUA în sectorul nuclear avansat, să accelereze tranziția către o energie curată, să creeze mii de locuri de muncă și să consolideze securitatea energetică europeană, respectând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță, securitate și neproliferare nucleară” a precizat Casa Albă.

Într-un semnal clar și al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României. La o zi distanță, la 4 noiembrie 2021, companiile Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni

Acordul din noiembrie 2021 între Washington și București a venit să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Incendiile din Europa au devastat mii de hectare de teren în Franța, Portugalia, Spania, Italia și Grecia, punând la încercare pompierii din țările afectate.

În 2021, aproximativ 365.000 de persoane erau angajate ca pompieri profesioniști, reprezentând 0,2% din totalul locurilor de muncă din UE, relevă cele mai recente date publicate de Eurostat.

Estonia, Cipru, România și Slovacia (toate în jur de 0,4% din totalul locurilor de muncă) au înregistrat cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forțelor de muncă. Astfel, anul trecut, țara noastră avea anul trecut 28.296 de pompieri. 

În ceea ce privește vârsta, majoritatea pompierilor sunt relativ tineri, mare parte dintre aceștia  regăsindu-se în grupele de vârstă 35 – 39 de ani și 40 – 44 de ani (61.000 de persoane în fiecare categorie de vârstă). În egală măsură, peste 55.000 de pompieri aveau în 2021 peste 55 de ani.

În 2020, guvernele din Uniunea Europeană au cheltuit 32,9 miliarde de euro pentru protecția împotriva incendiilor

În 2020, cheltuielile publice generale din cele 27 de state membre ale UE pentru ”servicii de protecție împotriva incendiilor” s-au ridicat la 32,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 6,4% față de 2019, când cheltuielile au fost de aproximativ 30,9 miliarde de euro.

Ponderea în cheltuielile guvernamentale a fost de 0,5 %. În general, în UE, cheltuielile guvernamentale pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor au rămas stabile la aproximativ 0,4 – 0,5 % din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.

Ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecția împotriva incendiilor în raport cu cheltuielile totale variază de la un stat membru la altul.

În 2020, Danemarca a raportat cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor în totalul cheltuielilor, de 0,1 %, urmată de Islanda, cu 0,2 %, și de Belgia, Malta, Austria, Portugalia și Slovenia, cu 0,3 % din totalul cheltuielilor guvernamentale.

În schimb, România a alocat în 2020 suma de 690,7 milioane de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale, fapt ce o poziționează pe primul loc în rândul statelor membre.

© Eurostat

Țara noastră este urmată de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Lituania și Luxemburg, cu 0,6 %.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Deficitul balanței comerciale a urcat la 15,44 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, valoare mai mare cu 4,74 miliarde de euro față de valoarea înregistrată în perioada similară a anului trecut, arată cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică date publicității marți.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile au crescut cu 23,9%, ajungând la 44,78 de miliarde de euro, în vreme ce importurile au crescut cu 28,5%, la 60,22 milliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021. 

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 32,6% la import) şi alte produse manufacturate (31,1% la export şi 29,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele șase luni a fost de 32,56 miliarde de euro la expedieri şi de 42,64 miliarde de euro la intrari, reprezentând 72,7% din total exporturi şi 70,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 12,23 miliarde de euro la exporturi şi de 17,58 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi şi 29,2% din total importuri.

În luna iunie 2022, exporturile FOB s-au ridicat la 7,86 miliarde de euro, în vreme ce importurile CIF au însumat 10,55 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,69 miliarde de euro.

Comparativ cu luna iunie a anului 2021, exporturile din luna iunie a acestui an au crescut cu 25,9%, iar importurile au fost mai mari cu 30,4%.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Continue Reading

Facebook

U.E.37 mins ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA1 hour ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda3 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA4 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA5 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski, recunoscător SUA pentru ajutorul militar: Fiecare dolar primit reprezintă un pas spre înfrângerea adversarului

U.E.6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz, sub lupa anchetatorilor în cadrul unei anchete privind un uriaș scandal fiscal

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending