CONSILIUL EUROPEAN
O zi care poate fi istorică pentru Europa: Cum vor liderii UE să relanseze proiectul european la Bratislava la prima reuniune fără Marea Britanie. România, reprezentată de președintele Klaus Iohannis
16 septembrie 2016 poate rămâne o zi marcantă în istoria Uniunii Europene și în procesul său de relansare și revigorare a integrării europene, iar epicentrul acestui moment este Bratislava, capitala unui stat care a aderat la UE acum 12 ani și care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.
Summitul UE-27 de la Bratislava va fi prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE în 27 după trei ani, dar și prima astfel de reuniune fără Marea Britanie. Reuniunea de la Bratislava este așteptată să contureze un punct de pornire european cu privire la subiectul unei apărări comune la nivelul Uniunii.
FOTO: Administrația Prezidențială
Summitul informal de la Bratislava al Uniunii Europene trebuie să reprezinte un punct de cotitură în ceea ce privește protecția frontierelor comune, mai ales că ”lipsa unei reacții rapide și a unei strategii europene uniforme au slăbit încrederea cetățenilor în guvernele lor, în instituțiile lor și în construcţia europeană”, a transmis președintele Consiliului European, Donald Tusk, în scrisoarea trimisă către liderii UE înaintea reuniunii.
O inițiativă franco-germană, proiectul unei apărări comune prin care Uniunea ar deveni mai capabilă în protejarea granițelor sale, ar fi primul proiect de anvergură al UE după referendumul de ieșire a Marii Britanii din Uniune. Apărarea europeană, tema politică a momentului în Europa, pare să constituie punctul de pornire al procesului de reflecție pe care UE și l-a propus și la finalul căruia dorește să elaboreze o strategie, una care să coincidă cu celebrarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, ”certificatul” de naștere al Comunității Economice Europene.
Franța, Germania și Italia – artizanii unui plan Bratislava?
Prioritățile în materie de protecție, securitate și apărare au reieșit imediat după reuniunea dintre Angela Merkel, Francois Hollande și Matteo Renzi, de luna trecută. La Napoli, cei trei lideri europeni au pus în discuție nevoia unei industrii de apărare europeană, subiect ce a primit în ultimele săptămâni o atenție sporită și a rămas atașat conceptelor de securitate internă și externă și protejare a frontierelor, pe fondul crizei migrației și a atacurilor teroriste care au zguduit Europa.
Foto: Administrația Prezidențială
”Germania şi Franţa doresc să-şi asume responsabilitatea în aceste zile şi vor să fie foarte clar că ne-am pregătit corespunzător, iar priorităţile sunt securitatea internă şi externă”, a declarat, în acest context, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, care a susținut recent că Brexit-ul nu va fi principala temă de discuție, UE având nevoie să își discute și alte priorități. Totodată, liderul german a participat în ultimele săptămâni la mai multe serii de reuniuni informale între liderii UE, având și cu președintele Klaus Iohannis o astfel de întrevedere, la Berlin, pe 9 septembrie.
Președintele Franței s-a transformat într-un lider foarte activ în ceea ce privește relansarea Uniunii Europene prin trei componente cheie: protecție, securitate și apărare. Liderul de la Elysee a susținut în dese rânduri revigorarea industriei europene de apărare, iar cu prilejul vizitei de la București din această săptămână a făcut apel la investiții în ceea ce privește apărarea și la demararea unui plan de acțiune.
”Trebuie să investim mai mult. Eforturile principalelor țări europene nu sunt suficiente. Franța oferă cel mai mare buget de apărare pentru Europa, dar trebuie să investim pentru a ne asigura că avem capacități și tehnologii. Un al doilea efort pe care trebuie să îl facem este proiectarea forțelor. Să stabilim, printr-un plan de urgență, dacă putem trimite forțe armate în afara Europei. Apărarea împotriva terorismului cere o pregătire a Europei care să fie diferită de cea trecută. Europa trebuie să intre într-o etapă nouă de finanțare și organizare a apărării ei”, a declarat Hollande.
Ulterior vizitei oficiale din România, președintele Franței a arătat că ”relansarea europeană trebuie să se bazeze pe apărare, protecție și securitate”, iar un prim cerc al țărilor dispuse să progreseze în acest sens ar trebui creat.
O viziune identică o are și Italia. ”Dezbaterea privind viitorul apărării europene este reimpulsionată. Uniunea Europeană trebuie să găsească răspunsuri eficiente la îngrijorările cetățenilor noștri legate de securitate”, a spus ministrul de Externe al Italiei, Paolo Gentiloni, în marja reuniunii UE de la Bratislava.
Șeful diplomației italiene a invocat ideea unui ”Schengen al Apărării”, în care clubul celor 28 de state ar trebui să conțină un nucleu mai mic de țări care au în comun moneda unică, tratatul Schengen privind libera circulație și o coordonare mai bună în materie de apărare. ”Potrivit acestei abordări, un grup de țări cu aceleași opinii ar urma să înceapă punerea în comun a capacităților și resurselor militare pe baza unui acord ad-hoc. Inițiativa va fi apoi deschisă tuturor statelor membre interesate, conform unor proceduri similare celor adoptate în Acordul Schengen inițial”, a explicat el.
FOTO: Administrația Prezidențială
Cum se poziționează România?
România își dorește o aprofundare a integrării europene, susține prioritățile strategice privind securitatea internă și externă a UE și va contribui activ la revigorarea industriei de apărare, este poziția cu care președintele Klaus Iohannis va reprezenta vineri România la summitul informal al Consiliului European de la Bratislava, prima reuniune în format de 27 de lideri și întâia întrevedere fără Marea Britanie.
”Trebuie să acordăm o atenție specială protecției cetățenilor europeni și protecției frontierelor externe ale Uniunii. Consolidarea controlului la frontiere trebuie să fie prioritară pentru noi toți. Cetățenii noștri, toți cetățenii noștri europeni trebuie să se simtă în siguranță acolo unde trăiesc. În acest scop avem nevoie, de exemplu, și de revigorarea industriei de apărare europeană. O Uniune care nu se poate apăra, care nu își poate asigura frontierele nu este o Uniune pe care ne-o dorim. România susține și va contribui activ la operaționalizarea acelor inițiative menite să contracareze amenințările la adresa securității, cu care ne confruntăm. Pe oricine întrebați, în Europa, o să vă spună că își dorește o Europă prosperă, asta trebuie să livrăm: securitate și prosperitate”, a expus Iohannis viziunea pe care o exprima în numele României cu privire la subiectul momentului și cel considerat un catalizator al relansării proiectului european.
Citiți și Apărarea europeană – tema politică a momentului în Europa
Un summit precedat de o Stare a Uniunii. Jean-Claude Juncker vrea crearea unui fond european pentru apărare
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, propune crearea unui fond european pentru apărare deoarece Europa trebuie să dispună de un cartier general militar și de resurse militare comune, oferind astfel o formulare concretă ideii revitalizate în ultimele săptămâni în ceea ce privește apărarea comună europeană.
”O Europă care se protejează este una care se apără. Am fost solidari în momente de doliu, trebuie să fim solidari și sub forma unui răspuns colectiv. Trebuie să dispunem de un cartier general și de resurse militare comune. Industria europeană a apărării trebuie să dea dovadă de creativitate. Înainte de finele anului, propun crearea unui fond european pentru apărare pentru a o susține”, a transmis Juncker eurodeputaților reuniți în Plenul Parlamentului European cu ocazia discursului privind Starea Uniunii.
Șeful Comisiei, aflat la al doilea său discurs privind Starea Uniunii, a subliniat că ”apărare europeană nu însemnă reducerea importanței NATO” și că UE ”chiar dacă este o putere de tip soft, ea nu poate neglija ceea ce se întâmplă în vecinătate”.
.
CONSILIUL EUROPEAN
20 de ani de la marea extindere a UE: “Orice proiect democratic este, prin natura sa, muritor”, atenționează șeful Consiliului European într-o reacție la discursul lui Macron
CONSILIUL EUROPEAN
Cancelarul german reacționează la discursul lui Macron de la Sorbona: Conține “impulsuri bune” pentru ca “Europa să rămână puternică”
COMISIA EUROPEANA
Bloomberg: Macron, care a jucat un rol cheie în ascensiunea Ursulei von der Leyen, caută susținere pentru a-l numi pe Mario Draghi la șefia Comisiei Europene
Președintele francez Emmanuel Macron, care a jucat un rol esențial în numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene în urmă cu cinci ani, este acum în discuții cu omologii săi din Consiliul European pentru a găsi un alt candidat – precum fostul premier italian Mario Draghi – pentru a ocupa postul de top.
Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, Macron a vorbit cu mai mulți premieri, inclusiv cu premierul italian Giorgia Meloni, despre posibilitatea de a avea un lider tehnocrat al brațului executiv al Uniunii Europene, cum ar fi fostul președinte al Băncii Centrale Europene, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Informația apare în ajunul unui discurs mult așteptat al președintelui francez, care joi va susține un al doilea “discurs de la Sorbona” privind viitorul Uniunii Europene, dar și pentru a prezenta realizările sale, ale Franței și ale UE, urmărind să dea un ton pro-european campaniei electorale pentru alegerile pentru Parlamentul European. Discursul este așteptat a fi o reeditare a celui din 2017, din același loc, când a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.
De asemenea, materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.
Macron este legat de o relație bună cu Draghi, în perioada în care acesta era prim-ministru al Italiei fiind negociat și semnat “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană franco-italian asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.
Actualmente, Mario Draghi a fost însărcinat chiar de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a redacta un raport privind competitivitatea economiei europene, document complementar raportului privind viitorul pieței unice publicat recent de un alt ex-premier italian Enrico Letta. De asemenea, Draghi a fost vehiculat ca opțiune și pentru a deveni următorul președinte al Consiliului European.
Ce i se reproșează lui von der Leyen?
Când Ursula von der Leyen a devenit în mod surprinzător președinte al Comisiei Europene în 2019, printr-un acord al lui Emmanuel Macron cu fostul cancelar german Angela Merkel, aceasta s-a angajat să transforme instituția într-o ”Comisie geopolitică”.
© European Union, 2023
Oficiali europeni care au vorbit pentru Bloomberg sub protecția anonimatului au subliniat faptul că von der Leyen și-a erodat șansele pentru că a politizat rolul său și pentru modul în care a acționat în diferite situații precum vizita în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie anul trecut, negocieri comerciale cu alte țări sau blocuri continentale, politici climate și relațiile transatlantice.
De altfel, Macron este unul dintre liderii care a lansat critici la adresa lui von der Leyen. ”Președinția Comisiei are rolul de a apăra interesele generale, de aceea nu trebuie politizată excesiv. Ceea ce nu s-a întâmplat de fiecare dată în cazul actualei echipe a Comisiei Europene”, a afirmat el, luna trecută.
În schimb, atunci când comisarul european din partea Franței, Thierry Breton, a criticat modul în care șefa sa, Ursula von der Leyen, a fost aleasă candidatul PPE pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, oficiali din anturajul lui Macron au precizat că liderul de la Elysee a fost “extrem de furios” pentru un gest pe care l-a considerat drept “o lipsă gravă de simț politic”.
Breton afirmase că Partidul Popular European pare să nu aibă încredere în Ursula von der Leyen după ce, la congresul de la București, aceasta a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă pentru a fi susținută pentru un al doilea mandat, dintr-un total de 801 delegați cu drept de vot, deși von der Leyen a fost unicul candidat.
Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.
Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.
Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.
Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.
Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace
Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei
Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene
Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice
NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților
Op-Ed | Marian Preda, University of Bucharest Rector’: On Managers, Leaders and the role of Universities in the formation of Elites
Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?
Nicolae Ciucă, de Ziua Națională a Tineretului: Generaţia tânără este cea care va decide România de mâine. Investind în tineri, investim în România
Ancheta privind subvențiile acordate de China pentru vehiculele electrice ”avansează”, anunță Dombrovskis, care lasă de înțeles că UE ar putea impune tarife provizorii ”înainte de vacanța de vară”
Luminița Odobescu și omologul croat, întâlnire în contextul reuniunii Consiliului Ministerial al OCDE. Cei doi miniștri vor menține coordonarea apropiată pe parcursul procesului de aderare a țărilor la organizație
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
NATO1 week agoȘeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- U.E.1 week ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- EDITORIALE4 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor
