Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Oficial: Comisia Europeană propune acordarea statutului de țări candidate la UE pentru Ucraina și R. Moldova, la o zi după vizita liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României la Kiev

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană s-a pronunțat vineri, la o zi distanță după vizita la Kiev a liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României, în favoarea acordării statutului de candidat la Uniunii Europene atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova, într-o recomandare istorică pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei către liderii tuturor statelor membre care se vor confrunta cu presiunea unei decizii la fel de istorice la Consiliul European din 23-24 iunie.

O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE a fost aprobată în cadrul unei reuniuni a Colegiului Comisiei Europene, prezidat de șefa instituției, Ursula von der Leyen.

“Recomandăm Consiliului să acorde Ucrainei (…) și Republicii Moldova o perspectivă europeană și statut de țări candidate la UE”, a spus von der Leyen, într-o conferință de presă, îmbrăcată într-un sacou și o cămașă în culorile drapelului Ucrainei.

În ceea ce privește cererea de aderarea depusă de Georgia, Comisia Europeană îndeamnă Tbilisi să continue reformele și recomandă Consiliului UE să ofere o perspectivă europeană Georgiei, dar nu și statut de țară candidată.


Comunicatul integral al Comisiei Europene este disponibil aici.


 

Cum arată evaluarea Comisiei Europene pentru fiecare dintre cele trei țări estice

Comisia Europeană a constatat că, în general, Ucraina a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectul și protecția minorităților; a continuat să înregistreze rezultate macroeconomice solide, demonstrând o rezistență remarcabilă în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică și financiară, deși trebuie să continue reformele economice structurale ambițioase; și s-a apropiat treptat de elemente importante ale acquis-ului UE în multe domenii.

Pe această bază, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene. Ucrainei ar trebui să i se acorde statutul de țară candidată, cu condiția să se ia măsuri într-o serie de domenii.

În ceea ce privește Moldova, Comisia Europeană concluzionează că țara dispune de o bază solidă pentru a ajunge la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectul și protecția minorităților; politicile macroeconomice au fost rezonabil de solide și s-au înregistrat progrese în consolidarea sectorului financiar și a mediului de afaceri, dar mai trebuie întreprinse reforme economice esențiale; țara a creat o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE.

Pe această bază, Comisia recomandă ca Moldovei să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene. Ar trebui să i se acorde statutul de țară candidată, cu condiția să se ia măsuri într-o serie de domenii.

Comisia Europeană apreciază că Georgia dispune de o bază pentru a ajunge la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectul și protecția minorităților, chiar dacă evoluțiile recente au subminat progresele țării; a atins un grad bun de stabilitate macroeconomică și are un bilanț solid în materie de politică economică și un mediu de afaceri favorabil, dar sunt necesare reforme suplimentare pentru a îmbunătăți funcționarea economiei sale de piață; și, în general, Georgia a stabilit o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE.

Pe această bază, Comisia recomandă ca Georgiei să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene. Ar trebui să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități.

Avizele Comisiei Europene, publicate după o vizită istorică la Kiev a liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României

Avizele Comisiei Europene pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia vin la o zi distanță după ce președintele francez Emmanuel Macron, președintele român Klaus Iohannis, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi au efectuat joi o vizită la Kiev unde au declarat că “noi toți patru susținem statutul imediat de candidat la UE”.

“Ne aflăm într-un punct de cotitură în istoria Europei. Vremuri extraordinare cer răspunsuri extraordinare, strategice și vizionare. Acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, la Consiliul European de săptămâna viitoare, este esențială în construirea unui scut puternic și durabil în jurul valorilor noastre comune“, a spus, la Kiev, președintele Klaus Iohannis.

Susținere pentru candidatura Republicii Moldova a fost intens exprimată de România, dar și de președintele francez Emmanuel Macron care, anterior vizitei la Kiev, s-a aflat în România și în Republica Moldova. În România, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Klaus Iohannis și Emmanuel Macron au discutat despre soluții pentru statutul de candidat la UE pentru R. Moldova, Ucraina și Georgia, cu șeful statului român afirmând că aceasta este soluția corectă moral, economic și securitar. La Chișinău, Macron a promis un “răspuns însoțit de condiții pentru a putea avansa”.

Și liderii grupurilor politice din Parlamentul European au emis săptămâna trecută o declarație politică în care fac un apel puternic la șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană, care se vor reuni la Bruxelles în perioada 23-24 iunie, să acorde statutul de țări candidate la UE Ucrainei și Republicii Moldova.

Scurt istoric al unor demersuri istorice, sub tirul rachetelor Rusiei

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Ucraina, Republica Moldova și Georgia au trimis răspunsurile lor la chestionarele de aderare pe parcursul lunilor aprilie și mai.

O decizie din partea statelor membre este așteptată la Consiliul European de vară din 23-24 iunie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

SOTEU | 14 septembrie 2022, ziua în care Ursula von der Leyen va susține în ”casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii

Published

on

Source: EC - Audiovisual Service & Zaim Diana-CaleaEuropeană

A început numărătoarea inversă până când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține în „casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii (SOTEU). Astfel, au mai rămas 27 de zile până când se va auzi în hemiciclul european, în cele 24 de limbi oficiale ale UE, cunoscutul discurs al șefului Executivului European, SOTEUL.

Mai exact, la 14 septembrie, Ursula von der Leyen va trece în revistă realizările anului precedent și va prezenta prioritățile pentru anul următor. De asemenea, înaltul oficial va expune soluțiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și idei pentru conturarea viitorului UE. Cu siguranță, războiul de la granițele Uniunii Europene va reprezenta laitmotivul discursului Ursulei von der Leyen din acest an. 

În decembrie 2019, Comisia von der Leyen a stabilit un parcurs nou și ambițios către o Uniune Europeană mai verde, mai digitală și mai echitabilă. Comisia a menținut acest parcurs și și-a îndeplinit angajamentele legate de principalele șase obiective ambițioase, gestionând în același timp două crize fără precedent – pandemia de COVID-19 și războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană a susținut ferm Ucraina și a introdus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, pentru a-i reduce capacitatea de a-și continua agresiunea asupra Ucrainei.  

Pentru a garanta securitatea aprovizionării Europei, Comisia a prezentat un plan de eliminare treptată a combustibililor fosili din Rusia, denumit REPowerEU. Acesta contribuie și mai mult la accelerarea tranziției verzi, prin investiții masive în energia din surse regenerabile.

Comisia a prezentat măsuri ambițioase menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, să stimuleze investițiile în tehnologii ecologice și să protejeze mediul natural.

Pentru a înregistra progrese legate de deceniul digital al Europei, Comisia contribuie la elaborarea de norme care vor modela era digitală dincolo de frontierele noastre, pe bază de tehnologii sigure și de încredere.

Comisia a coordonat răspunsul UE la pandemia de COVID-19, asigurând accesul tuturor europenilor la vaccinuri sigure și eficace, menținând libera circulație și facilitând o mai bună pregătire pentru eventuale noi pandemii.

NextGenerationEU, planul de redresare al Europei, le-a insuflat o nouă încredere în viitor familiilor, întreprinderilor și investitorilor din UE, acesta urmând să genereze investiții fără precedent care ne vor ajuta să ne modernizăm economiile după pandemie.

Pe 16 septembrie 2020, în discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a prezentat viziunea: o Europă care iese mai puternică din pandemie și deschide calea către un viitor mai vital. Datorită NextGenerationEU, avem acum o șansă unică de a pune lucrurile în mișcare în direcția pe care ne-o dorim. Avem tot ce ne trebuie: viziunea, planul și investițiile. Pentru a ajuta Europa să devină verde, digitală și mai rezilientă, prioritățile Comisiei Europene au fost:

  • să protejeze sănătatea, viețile și sursele de venit ale cetățenilor, și în același timp, economia Europei;
  • să consolideze componentele Pactului verde european și să urmărească obiective mai ambițioase;
  • să fie motorul transformării digitale, vizând în special datele, tehnologia și infrastructura;
  • să se asigure că potențialul pieței unice este valorificat pe deplin;
  • să continue să promoveze unitatea de acțiune la nivel global, în condițiile în care întreaga lume așteaptă un vaccin sigur și accesibil împotriva COVID-19;
  • să fie mai asertivă în reacția la evenimentele din lume și să strângă relațiile cu vecinii apropiați ai UE și cu partenerii săi globali;
  • să regândească soluțiile la problema migrației; să urmărească atent respectarea statului de drept; să susțină o Uniune în care nu este loc pentru rasism și discriminare.

Principalele știri din timpul primului SOTEU:

În discursul său privind starea Uniunii, din 15 septembrie 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat inițiative emblematice pe care Comisia intenționează să le întreprindă în anul următor. Acestea au inclus, printre altele:

  • Continuarea eforturilor de vaccinare în Europa și accelerarea vaccinării la nivel mondial, precum și consolidarea pregătirii în caz de pandemie
  • Derularea de eforturi pentru eliminarea deficitului de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, împreună cu partenerii noștri mondiali
  • Ghidarea transformării digitale care va crea locuri de muncă și va stimula competitivitatea, garantând, în același timp, excelența tehnică și securitatea aprovizionării
  • Asigurarea unor condiții de muncă mai echitabile și a unei asistențe medicale mai bune, precum și crearea mai multor oportunități pentru ca tinerii europeni să beneficieze de economia socială de piață a Europei
  • Intensificarea cooperării noastre în materie de securitate și apărare și aprofundarea parteneriatului UE cu aliații cei mai apropiați
  • Apărarea valorilor și libertăților europene și protejarea statului de drept

Principalele știri din timpul celui de-al doilea SOTEU:

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL19 mins ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE2 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE3 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA4 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO4 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.4 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA5 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending