Connect with us

U.E.

Pași concreți pentru crearea unui buget separat al zonei euro

Published

on

Inițiativa lui Emmanuel Macron privind crearea unui buget separat al zonei euro a devenit realitate, dar sub o formă mult mai timidă decât ambițiile inițiale ale președintelui francez. Miniștri finanțelor din statele membre ale zonei euro s-au reunit în format incluziv al Eurogrupului  unde au adoptat decizii cheie privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), iar crearea unui buget separat al zonei euro care să sprijine convergența și competitivitatea celor 19 state care au adoptat moneda unică, este, poate, cel mai important element în context.

©️ EU Council

,,Scopul nostru a fost de a progresa în trei domenii cheie înainte de Summit-ul euro: instrumentul bugetar, Tratatul Mecanismului European de Stabilitate (MES) și Uniunea Bancară. Sunt necesare mai multe eforturi, dar am făcut progrese reale”, a declarat Mário Centeno, președintele Eurogrupului, potrivit unui comunicat.

Astfel, miniștri de finanțe din zona euro au convenit asupra următoarelor:

  • o foaie de parcurs care descrie principalele caracteristici ale instrumentului bugetar pentru competitivitate și convergență.
  • un proiect revizuit al Tratatului privind MES, care acoperă aspecte cum ar fi soluția comună pentru soluționarea problemelor bancare, instrumentele de precauție, precum și aspectele instituționale și chestiunea cooperării dintre MES și Comisia Europeană în cadrul și în afara programelor.

Ambele documente, împreună cu o scrisoare de intenție a președintelui Eurogrupului, care sintetizează toate elementele principale ale dezbaterii Eurogrupului privind reforma UEM, au fost prezentate președintelui Consiliului European, Donald Tusk, în pregătirea summitului euro din 21 iunie.

Bugetul zonei euro – cel mai important element privind aprofundarea UEM

Așa-numitul instrument bugetar pentru competitivitate și convergență, asupra căruia miniștrii de finanțe din UE au convenit vineri, nu este altceva decât o versiune mai atenuată a reformei esențiale propusă de Președintele Franței, Emmanuel Macron, în iunie 2018, de a coagula un buget separat al zonei euro,  menit să reducă diferențele între economiile celor 19 state care au adoptat moneda unică. 

©️r omânia2019.eu

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut această inițiativă cu fermitate, considerată de mulți drept unul dintre elementele lipsă pentru aprofundarea UEM, la aproape un deceniu de la declanșarea crizei economice și a datoriilor suverane. 

Citiți și Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

Cu toate acestea, planul său inițial, care cuprindea referiri la sprijinul pentru ţările din zona euro care întâmpină dificultăţi economice, a fost combătut puternic de Olanda, pe fondul temerilor privind transferul bogăției către țările predispuse la crize, cum ar fi Italia, Grecia sau Spania. Astfel, pentru ca propunerea Franței să nu fie respinsă complet, s-au păstrat referirile, pentru moment, doar la finanțarea investițiilor. 

,,Am făcut în seara asta ceea ce ne-am propus: am creat un adevărat buget al zonei euro”, a declarat Bruno Le Maire, vineri după mai mult de 12 ore de discuții, citează France24.

© Facebook/ Bruno Le Maire

,,Pentru prima dată, am creat un buget operațional care va ajuta țările din zona euro să conveargă și să devină mai competitive. Este un progres”, a declarat ministrul francez de finanțe, adăugând: ,,Pentru prima dată, vom începe să ne gândim la viitor și la coordonarea politicilor noastre economice ca un bloc coerent”, a mai spus Le Maire potrivit sursei citate. 

De asemenea, purtătorul de cuvânt al președintelui Eurogrupului Mario Centeno, a salutat acordul, într-un tweet. 

Așa cum menționam anterior, acordul miniștrilor de finanțe din zona euro nu este denumit în mod oficial buget – care ar fi prea sensibil din punct de vedere politic în țările mai bogate -, ci Instrumentul bugetar pentru competitivitate și convergență sau BICC, un fond cu extindere operațională limitată care va fi folosit pentru a sprijini reformele din statele membre ale zone euro.

Această denumire complexă a fost agreată la cererea olandezilor, care au acceptat instrumentul numai cu condiția de a rămâne o inițiativă modestă, mai relatează France24.

În acest sens, toate părțile au convenit că suma finală va fi mult mai mică decât sperase inițial Emmanuel Macron, care avea în vedere câteva sute de miliarde de euro pentru finanțarea acestui buget separat. De altfel, potrivit unor surse europene, bugetul zonei euro s-ar limita deocamdată la 17 miliarde de euro repartizate pe parcursul a șapte ani între cele 19 țări care utilizează moneda unică și care ar urma să fie legat de bugetul general al UE.

Dezbaterea ar rămâne, de asemenea, deschisă asupra provenienței banilor, fie numai din bugetul UE, fie să se adauge și contribuții naționale din partea statelor membre, potrivit surselor europene. Totuși, în comunicatul de presă ulterior reuniunii eurogrupului, se specifică că Instrumentul va fi finanțat din bugetul general al UE, iar suma alocată va fi gândită în contextul Cadrului Financiar Multianual, la propunerea Comisiei Europene. Bugetul zonei euro ar fi stabilit conform aceleiași proceduri care se aplică și în cazul bugetului general al UE.

În orice caz, potrivit acordului dintre miniștri de finanțe din zona euro, implementarea Instrumentului se va limita deocamdată la sprijinirea atât a reformelor structurale, cât și a investițiilor publice, printr-un pachet coerent, care să reflecte obiectivul-cheie de creștere a gradului de convergență și a competitivității în zona euro. 

România și aderarea la zona euro

În vreme ce în zona euro se fac pași pentru consolidarea gradului de convergență și competitivitate, ne putem întreba ce pași face România pentru a-și îndeplini obiectivele sale de convergență în vederea adoptării monedei unice. 

În acest sens, Banca Națională a României are o abordare de ,,maratonist mai degrabă decât de sprinter” în ceea ce privește abordarea pentru adoptarea monedei euro, potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, menţiona, la începutul lui iunie, că este nevoie de un nivel ridicat al convergenţei reale şi de păstrarea cadenţei după ce vom intra în Zona Euro. 

Citiți și Mugur Isărescu, guvernator BNR, rezumă abordarea României privind aderarea la zona euro: Pentru a avea succes în adoptarea euro trebuie să fii un maratonist mai degrabă decât un sprinter. Proverbul latin “festina lente” se potriveşte perfect abordării noastre

Amintim faptul că raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate prezentat Guvernului României în decembrie 2018 indica că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

În acest sens, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

Citiți și Guvernul a decis când vom adera la zona euro. Care sunt cele trei scenarii prin care România va adopta moneda unică europeană în anii 2024-2026

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

În acest context, guvernatorul BNR este de părere că abordarea României privind aderarea la zona euro treburie să fie una realistă, consecventă și care să prioritizeze atingerea și menținerea unui PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare  la ,,cel puțin 70-75% din media zonei euro”. De asemenea, Mugur Isărescu sublinia faptul că, în cazul României, adoptarea monedei euro trebuie să fie precedată de un proces mai lent, dar stabil de convergență care să asigure stabilitatea economiei pe termen mediu și lung. Astfel, aderarea la zona euro ar fi mai degrabă un proces ,,de sedimentare” în cazul țării noastre care să devină, în timp, ireversibil. 

© Corina Crețu/Facebook

Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, declara, la rândul său, în aprilie, că, deși aderarea României la zona euro ar însemna ,,un pas enorm înainte”, ,,Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită înainte de a avansa termene”. Potrivit oficialului european, o abordare de consolidare lentă a parcursului României pentru aderarea monedei unice ar fi de preferat în contextul în care există precedentul unor state membre  a cărore ,,intrare prematură și nepregătită a fost ca un bumerang pentru economiile respective”. Astfel, comisarul Corina Crețu avertiza în legătură cu maturitatea economiei românești, astfel încât ,,să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie”.

Citiți și Comisarul european Corina Crețu: aderarea României la zona euro ar însemna „un pas enorm înainte”, dar „Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

Published

on

© Boris Johnson/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și prim-ministrul britanic Boris Johnson au convenit sâmbătă, într-o discuție telefonică, ca echipele de negociere ale Uniunii Europene și Regatului Unit pentru un acord post-Brexit să revină duminică, la Bruxelles, la masa tratativelor după ce la runda de negocieri ce avut loc până vineri la Londra nu s-au întrunit condițiile pentru un acord.

“Îi însărcinăm pe negociatorii noștri principali să se reunească mâine la Bruxelles. Vom vorbi din nou luni seara”, a spus von der Leyen, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Șefa executivului european a spus că ea și Boris Johnson au salutat faptul că s-au realizat progrese în multe domenii, însă cei doi au recunoscut că rămân diferențe semnificative în ceea ce privește trei aspecte critice: condiții de concurență echitabile, guvernanță și pescuit.

“Ambele părți au subliniat că niciun acord nu este fezabil dacă aceste probleme nu sunt rezolvate. Deși am recunoscut gravitatea acestor diferențe, am convenit că ar trebui întreprins un efort suplimentar de către echipele noastre de negociere pentru a evalua dacă acestea pot fi rezolvate”, a spus ea, anunțând revenirea la masa discuțiilor.

Condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Regatul Unit “nu sunt întrunite” din cauza unor “divergenţe semnificative”, în pofida unei săptămâni de discuţii intense la Londra, au transmis vineri seară negociatorii șefi ai Uniunii Europene și Marii Britanii, Michel Barnier și David Frost într-un comunicat de presă comun, prelungind incertitudinea cu privire la finalizarea unei înțelegeri între cele două țări înainte de expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie. Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Germania cere Bruxellesului și Londrei să depășească liniile roșii. Franța avertizează cu blocarea unui acord nesatisfăcător

Perspectiva unui dezacord între cele două părți a determinat Berlinul și Parisul să pună presiuni.

Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit pentru a îndemna ambele părți să negocieze la Londra să treacă peste liniile lor roșii și să găsească un compromis pentru a încheia un acord comercial și de securitate, în timp ce guvernul francez a spus că își poate exercita veto-ul dacă acordul nu va corespunde așteptărilor, informează sursa citată.

“Pentru cancelar, iar acest lucru nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, dorința de a face compromisuri este necesară de ambele părți. Dacă doriți să aveți o înțelegere, ambele părți trebuie să se deplaseze una către cealaltă. Toată lumea are principiile lor, există linii roșii, este clar, dar există întotdeauna loc pentru compromisuri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, țara care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Deși Merkel susține Comisia Europeană și pe Ursula von der Leyen în obținerea unui acord, Franța a avertizat că ar putea acționa unilateral, respingând o potențială neînțelegere pe care ar găsi-o nefavorabilă.

“Cred că este cazul și pentru partenerii noștri că, dacă ar exista un acord care nu este bun, ceea ce în evaluarea noastră nu corespunde acestor interese, ne vom opune. Franța, ca toți partenerii săi, are dreptul de veto”, a spus Clement Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

Președintele Consiliului European dă asigurări că UE va rămâne unită până în ultima secundă

În schimb, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, pentru a marca un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European a dat asigurări că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre vor rămâne unite ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului și pe fondul anunțului de la Paris, care ar putea exercita un veto asupra unui potențial acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

Published

on

© Marian Jean-Marinescu/ Facebook

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a organizat în această săptămână prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia, cărora le-a vorbit despre dosarele legislative pe care le negociat în numele legislativului european în tratativele cu Consiliul Uniunii Europene

Le-am vorbit tinerilor despre dosarele mele, triloguri și despre adaptarea la condițiile de pandemie, între care negocierea unor dosare legislative foarte importante, prin Webex. Tocmai de aceea, sper că pe 11 decembrie, când voi avea un nou trilog (în dosarul OLAF – EPPO, în care reprezint, ca raportor, poziția PE), să fie posibil să mă deplasez la Bruxelles“, a spus Marinescu.

De altfel, negocierile cu Consiliul UE privind regulamentul OLAF – EPPO vor avea loc după ce Consiliul Uniunii Europene, prezidat de către Germania, a adoptat vineri poziția sa în primă lectură cu privire la amendamentele la regulamentul privind investigațiile efectuate de Oficiul European Antifraudă (OLAF), scopul noilor norme fiind acela de a asigura o cooperare fără probleme între OLAF și Parchetul European (EPPO).

În continuare, Marinescu a mai subliniat că discuția cu elevii are loc într-o perioadă extrem de importantă pentru UE, când se decide bugetul pentru următorii 7 ani, precum și pentru toate politicile sectoriale: agricolă, coeziune, cercetare și transport.

El a amintit că este raportorul Parlamentului European în dosarul privind domeniul transporturilor, precum și faptul că procesul de adoptare a bugetului UE este blocat de Polonia și Ungaria.

“Și de această dată, dialogul cu elevii a fost unul viu și interesant, în ciuda distanței. Le-am explicat tinerilor ce înseamnă Pactul ecologic pentru noi, românii, mai ales că vorbim despre o schimbare pe termen lung, care le va afecta mai ales lor, tinerilor, viața. De beneficiile decarbonizării și digitalizării, ale căror baze le punem noi astăzi, vor beneficia pe deplin generațiile viitoare. Iar pentru asta, va trebui să folosim înțelept banii europeni, dar și să contribuim, fiecare, în comunitatea în care trăiește, la această schimbare de paradigmă”, a conchis Marinescu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Consiliul Uniunii Europene, prezidat de către Germania, a adoptat vineri poziția sa în primă lectură cu privire la amendamentele la regulamentul privind investigațiile efectuate de Oficiul European Antifraudă (OLAF), scopul noilor norme fiind acela de a asigura o cooperare fără probleme între OLAF și Parchetul European (EPPO), care se așteaptă să devină operațional la începutul anului 2021, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acestea vor consolida, de asemenea, cadrul pentru investigațiile efectuate de OLAF.

Poziția Consiliului în primă lectură se bazează pe acordul la care s-a ajuns în negocierile cu Parlamentul European în această vară și se așteaptă să fie aprobat de Parlament fără amendamente în plenul din decembrie.

OLAF a fost înființat în 1999 pentru a efectua investigații administrative referitoare la protecția intereselor financiare ale UE. Atunci când întâmpină posibile infracțiuni, poate face o recomandare autorităților judiciare naționale. Începând cu 2021, în statele membre care participă la EPPO, OLAF va raporta astfel de infracțiuni suspectate către EPPO și va sprijini investigațiile EPPO la cererea EPPO. În alte state membre, OLAF își va continua investigațiile ca și până acum.

Regulamentul EPPO, instituție condusă de Laura Codruța Kövesi include deja dispoziții pentru reglementarea relației dintre EPPO și OLAF. Ele se bazează pe principiile cooperării strânse, schimbului de informații, complementarității și non-duplicării.


Citiți și 

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

UE a demarat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Directivei privind lupta anti-fraudă, fundamentală în stabilirea competenței materiale a Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi


Noile norme adoptate vineri de Consiliu specifică detalii suplimentare ale relației, în special în ceea ce privește desfășurarea investigațiilor administrative complementare la inițiativa OLAF. Astfel de investigații vor fi posibile sub rezerva anumitor condiții, cu excepția cazului în care EPPO se opune.

Modificările sporesc, de asemenea, eficiența investigațiilor OLAF și clarifică și simplifică unele dispoziții ale regulamentului OLAF, fără a modifica mandatul sau competențele OLAF.

Unele dintre principalele îmbunătățiri se referă la efectuarea verificărilor și inspecțiilor la fața locului și la admisibilitatea rapoartelor de caz ale OLAF ca probe în procedurile administrative sau judiciare. OLAF va primi, de asemenea, drepturi îmbunătățite de acces la informațiile despre conturile bancare în cooperare cu autoritățile naționale competente, care pot fi esențiale pentru descoperirea cazurilor de fraudă sau neregularitate atunci când sunt implicate fluxuri de bani complexe.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA10 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO10 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO11 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO11 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu14 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE15 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ16 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending