Connect with us

U.E.

Pași concreți pentru crearea unui buget separat al zonei euro

Published

on

Inițiativa lui Emmanuel Macron privind crearea unui buget separat al zonei euro a devenit realitate, dar sub o formă mult mai timidă decât ambițiile inițiale ale președintelui francez. Miniștri finanțelor din statele membre ale zonei euro s-au reunit în format incluziv al Eurogrupului  unde au adoptat decizii cheie privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), iar crearea unui buget separat al zonei euro care să sprijine convergența și competitivitatea celor 19 state care au adoptat moneda unică, este, poate, cel mai important element în context.

©️ EU Council

,,Scopul nostru a fost de a progresa în trei domenii cheie înainte de Summit-ul euro: instrumentul bugetar, Tratatul Mecanismului European de Stabilitate (MES) și Uniunea Bancară. Sunt necesare mai multe eforturi, dar am făcut progrese reale”, a declarat Mário Centeno, președintele Eurogrupului, potrivit unui comunicat.

Astfel, miniștri de finanțe din zona euro au convenit asupra următoarelor:

  • o foaie de parcurs care descrie principalele caracteristici ale instrumentului bugetar pentru competitivitate și convergență.
  • un proiect revizuit al Tratatului privind MES, care acoperă aspecte cum ar fi soluția comună pentru soluționarea problemelor bancare, instrumentele de precauție, precum și aspectele instituționale și chestiunea cooperării dintre MES și Comisia Europeană în cadrul și în afara programelor.

Ambele documente, împreună cu o scrisoare de intenție a președintelui Eurogrupului, care sintetizează toate elementele principale ale dezbaterii Eurogrupului privind reforma UEM, au fost prezentate președintelui Consiliului European, Donald Tusk, în pregătirea summitului euro din 21 iunie.

Bugetul zonei euro – cel mai important element privind aprofundarea UEM

Așa-numitul instrument bugetar pentru competitivitate și convergență, asupra căruia miniștrii de finanțe din UE au convenit vineri, nu este altceva decât o versiune mai atenuată a reformei esențiale propusă de Președintele Franței, Emmanuel Macron, în iunie 2018, de a coagula un buget separat al zonei euro,  menit să reducă diferențele între economiile celor 19 state care au adoptat moneda unică. 

©️r omânia2019.eu

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut această inițiativă cu fermitate, considerată de mulți drept unul dintre elementele lipsă pentru aprofundarea UEM, la aproape un deceniu de la declanșarea crizei economice și a datoriilor suverane. 

Citiți și Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

Cu toate acestea, planul său inițial, care cuprindea referiri la sprijinul pentru ţările din zona euro care întâmpină dificultăţi economice, a fost combătut puternic de Olanda, pe fondul temerilor privind transferul bogăției către țările predispuse la crize, cum ar fi Italia, Grecia sau Spania. Astfel, pentru ca propunerea Franței să nu fie respinsă complet, s-au păstrat referirile, pentru moment, doar la finanțarea investițiilor. 

,,Am făcut în seara asta ceea ce ne-am propus: am creat un adevărat buget al zonei euro”, a declarat Bruno Le Maire, vineri după mai mult de 12 ore de discuții, citează France24.

© Facebook/ Bruno Le Maire

,,Pentru prima dată, am creat un buget operațional care va ajuta țările din zona euro să conveargă și să devină mai competitive. Este un progres”, a declarat ministrul francez de finanțe, adăugând: ,,Pentru prima dată, vom începe să ne gândim la viitor și la coordonarea politicilor noastre economice ca un bloc coerent”, a mai spus Le Maire potrivit sursei citate. 

De asemenea, purtătorul de cuvânt al președintelui Eurogrupului Mario Centeno, a salutat acordul, într-un tweet. 

Așa cum menționam anterior, acordul miniștrilor de finanțe din zona euro nu este denumit în mod oficial buget – care ar fi prea sensibil din punct de vedere politic în țările mai bogate -, ci Instrumentul bugetar pentru competitivitate și convergență sau BICC, un fond cu extindere operațională limitată care va fi folosit pentru a sprijini reformele din statele membre ale zone euro.

Această denumire complexă a fost agreată la cererea olandezilor, care au acceptat instrumentul numai cu condiția de a rămâne o inițiativă modestă, mai relatează France24.

În acest sens, toate părțile au convenit că suma finală va fi mult mai mică decât sperase inițial Emmanuel Macron, care avea în vedere câteva sute de miliarde de euro pentru finanțarea acestui buget separat. De altfel, potrivit unor surse europene, bugetul zonei euro s-ar limita deocamdată la 17 miliarde de euro repartizate pe parcursul a șapte ani între cele 19 țări care utilizează moneda unică și care ar urma să fie legat de bugetul general al UE.

Dezbaterea ar rămâne, de asemenea, deschisă asupra provenienței banilor, fie numai din bugetul UE, fie să se adauge și contribuții naționale din partea statelor membre, potrivit surselor europene. Totuși, în comunicatul de presă ulterior reuniunii eurogrupului, se specifică că Instrumentul va fi finanțat din bugetul general al UE, iar suma alocată va fi gândită în contextul Cadrului Financiar Multianual, la propunerea Comisiei Europene. Bugetul zonei euro ar fi stabilit conform aceleiași proceduri care se aplică și în cazul bugetului general al UE.

În orice caz, potrivit acordului dintre miniștri de finanțe din zona euro, implementarea Instrumentului se va limita deocamdată la sprijinirea atât a reformelor structurale, cât și a investițiilor publice, printr-un pachet coerent, care să reflecte obiectivul-cheie de creștere a gradului de convergență și a competitivității în zona euro. 

România și aderarea la zona euro

În vreme ce în zona euro se fac pași pentru consolidarea gradului de convergență și competitivitate, ne putem întreba ce pași face România pentru a-și îndeplini obiectivele sale de convergență în vederea adoptării monedei unice. 

În acest sens, Banca Națională a României are o abordare de ,,maratonist mai degrabă decât de sprinter” în ceea ce privește abordarea pentru adoptarea monedei euro, potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, menţiona, la începutul lui iunie, că este nevoie de un nivel ridicat al convergenţei reale şi de păstrarea cadenţei după ce vom intra în Zona Euro. 

Citiți și Mugur Isărescu, guvernator BNR, rezumă abordarea României privind aderarea la zona euro: Pentru a avea succes în adoptarea euro trebuie să fii un maratonist mai degrabă decât un sprinter. Proverbul latin “festina lente” se potriveşte perfect abordării noastre

Amintim faptul că raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate prezentat Guvernului României în decembrie 2018 indica că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

În acest sens, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

Citiți și Guvernul a decis când vom adera la zona euro. Care sunt cele trei scenarii prin care România va adopta moneda unică europeană în anii 2024-2026

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

În acest context, guvernatorul BNR este de părere că abordarea României privind aderarea la zona euro treburie să fie una realistă, consecventă și care să prioritizeze atingerea și menținerea unui PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare  la ,,cel puțin 70-75% din media zonei euro”. De asemenea, Mugur Isărescu sublinia faptul că, în cazul României, adoptarea monedei euro trebuie să fie precedată de un proces mai lent, dar stabil de convergență care să asigure stabilitatea economiei pe termen mediu și lung. Astfel, aderarea la zona euro ar fi mai degrabă un proces ,,de sedimentare” în cazul țării noastre care să devină, în timp, ireversibil. 

© Corina Crețu/Facebook

Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, declara, la rândul său, în aprilie, că, deși aderarea României la zona euro ar însemna ,,un pas enorm înainte”, ,,Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită înainte de a avansa termene”. Potrivit oficialului european, o abordare de consolidare lentă a parcursului României pentru aderarea monedei unice ar fi de preferat în contextul în care există precedentul unor state membre  a cărore ,,intrare prematură și nepregătită a fost ca un bumerang pentru economiile respective”. Astfel, comisarul Corina Crețu avertiza în legătură cu maturitatea economiei românești, astfel încât ,,să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie”.

Citiți și Comisarul european Corina Crețu: aderarea României la zona euro ar însemna „un pas enorm înainte”, dar „Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan dezminte acuzațiile Vioricăi Dăncilă: România este în continuare în cărți pentru înființarea unei fabrici Volkswagen. Guvernul PNL va îmbunătăți oferta și va avea credibilitate

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, o critică dur pe Viorica Dăncilă, premierul interimar al României, după ce aceasta a declarat că Partidul Național Liberal nu susține înființarea unei fabrici Volkswagen în România.

Premierul se joacă periculos cu 4000 de locuri de muncă, cu o investiție de 1,6 miliarde de euro. Acum a mai inventat ceva: faptul că PNL nu ar dori o fabrică Volkswagen în România și că PPE ar face lobby pentru Bulgaria. Nimic mai fals!! Vă spun eu care este adevărul: adevărul este că România este în continuare în cărți. Dar negocierea trebuie să o facă Guvernul României, care nu are credibilitate”, a scris Rareș Bogdan, pe Facebook.

 

Vorbind într-un cadrul unei emisiuni la DC News, premierul Viorica Dăncilă a afirmat că europarlamentarii PNL nu susțin înființarea unui sediu Volkswagen în România și că liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a trimis o scrisoare companiei în care arată susținerea unei fabrici în Bulgaria, arată B1.ro.

”Guvernul PNL va îmbunătăți oferta către Volkswagen și – extrem de important pentru un investitor serios, cum e VW – va avea credibilitate!”, a asigurat Rareș Bogdan.

Săptămâna trecută, compania Volkswagen a amânat decizia finală privind noua sa fabrică din Europa de Est, care urma să fie situată în Turcia, ca urmare a ofensivei declanșate de Ankara în nord-estul Siriei, față de care comunitatea internațională și-a arătat opoziția.

Amintim că inițial Volkswagen a analizat mai multe posibile locații pentru a deschide o nouă uzină în Europa de Est, în această cursă fiind înscrisă și România, alături de Bulgaria, dar, în final grupul german a luat decizia de a construi noua fabrică în Turcia.

După recentă decizie a companiei, europarlamentarul PNL Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro că a participat la începutul anului, din calitatea de edil al orașului Arad, la negocierile oficiale cu compania Volkswagen care a evaluat ofertele prezentate de mai multe țări.

Continue Reading

U.E.

Premierul britanic Boris Johnson, avertizează că nu va mai supune votului acordul de retragere negociat cu UE dacă Parlamentul aduce amendamente

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Prim-ministrul britanic Boris Johnson intenționează să-și aducă luni acordul negociat cu UE în fața Camerei Comunelor pentru un nou „vot semnificativ”, în timp ce Guvernul intenționează să organizeze un vot, marți, asupra proiectului de lege privind transpunerea acordului de retragere în lege, relatează CNN.

Însă Johnson se confruntă cu o serie de obstacole în ceea ce privește suspunerea la vot a acordului din nou luni, după ce sâmbătă Parlamentul a decis amânarea acestuia și i-a solicitat, în schimb, să obțină o nouă  prelungire de la UE.

Chiar dacă John Bercow, președintele Camerei Comunelor ar putea aproba un nou vot asupra acordului, acesta ar putea, de asemenea, selecta amendamente la moțiunea Guvernului din partea parlamentarilor, așa cum s-a întâmplat cu amendamentul lui Sir Oliver Letwin la sfârșitul săptămânii trecute. 

Dacă se întâmplă acest lucru, Johnson ar putea retrage moțiunea cu totul. 

Purtătorul de cuvânt al prim-ministrului a declarat: „Votul va continua dacă va permite președintele Camerei. Iar dacă nu, și sunt selectate amendamente care ar face ca votul să fie inutil, atunci nu ar avea sens să aibă loc. Guvernul ar retrage moțiunea”, a declarat acesta, adăugând că parlamentarii trebuie să voteze ,,o alegere curată”. 

De asemenea, acesta a spus că votul de sâmbătă a fost lipsit de importanță având în vedere că s-a decis amânarea unei decizii asupra acordului, confirmând, totodată că premierul ar putea retrage moțiunea dacă Bercow ar alege să dezbată vreun amendament la acordul de retragere:  „Este de datoria Guvernului să propună propria moțiune.”

Între timp, Laburiștii pregătesc amendamente pentru votul de marți privind proiectul de lege pentru implementarea acordului de retragere, prin care ar solicita aderarea permanentă la uniunea vamală a UE și sprijinirea unui al doilea referendum pentru Brexit. 

Guvernul  a avertizat însă, că orice porpunere de adăugare a unor astfel de clauze ar putea pune la îndoială procesul de ratificare a acordului cu UE și a arătat că proiectul de lege ar putea fi retras.

Purtătorul de cuvânt al premierului a susținut că, deși nu a fost încă depus niciun amendament la acordul de retragere, întrucât legislația nu este încă publică, acestea ar putea să o afecteze iremediabil: „Dacă în esenţă legislaţia din Camera Comunelor se abate prea mult de la ceea ce s-a convenit în acordul de retragere şi în declaraţia politică, ar fi pusă sub semnul întrebării ratificarea”, a explicat reprezentantul prim-ministrului”. 

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joi, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi pentru a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

 

Continue Reading

U.E.

Ministrul britanic pentru Brexit: Riscul ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană fără un acord la finalul lunii octombrie este încă real

Published

on

© European Commision

Riscul ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană fără un acord la finalul lunii octombrie este încă real, a declarat luni ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, transmit Reuters și Agerpres.

Ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, a declarat că riscul ca Regatul Uniut să părăsească Uniunea Europeană fără un acord la finalul lunii octombrie este încă real, transmite Reuters și Agerpres.

”Riscul absenţei unui acord încă rămâne. Cei 27 pot să nu fie de acord cu o amânare şi parlamentul nu a convenit până acum un acord, riscul rămâne pertinent şi este important să ne pregătim”, a spus Barclay într-o audiere din comisia pentru afaceri externe a parlamentului de la Londra.

Această declarație a ministrului britanic a fost făcută la puțin timp după ce Guvernul britanic a dat duminică asigurări că Brexit-ul va avea loc pe 31 octombrie, în ciuda faptului că premierul Boris Johnson a fost obligat de Camera Comunelor să trimită Uniunii Europene o scrisoare prin care a solicitat o amânare a procesului de retragere din UE.

“Vom ieşi până la 31 octombrie. Avem mijloacele şi capacitatea de a face asta”, a declarat televiziunii Sky News ministrul Michael Gove, potrivit The Guardian.

Totodată, Însărcinat cu pregătirile în vederea unui Brexit fără acord, Gove a anunțat declanșarea oficială a planului de contingență denumit ”Operațiunea Yellowhammer”, punând presiune pe parlamentarii britanici să susțină acordul pentru Brexit și invocând amenințarea că Uniunea Europeană ar putea să refuze acordarea unei noi prelungiri.

Obligat de legea Benn adoptată la 4 septembrie de Parlament, premierul Marii Britanii Boris Johnson a solicitat o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020, în condițiile în care Camera Comunelor a votat sâmbătă, cu 322 voturi pentru și 306 împotrivă, să nu supună unei aprobări Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Citiți și:”Operațiunea Yellowhammer”: Guvernul britanic declanșează planul pentru un Brexit fără acord și dă asigurări că ieșirea din UE va avea loc la 31 octombrie 2019 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending