Connect with us

U.E.

Pași concreți pentru crearea unui buget separat al zonei euro

Published

on

Inițiativa lui Emmanuel Macron privind crearea unui buget separat al zonei euro a devenit realitate, dar sub o formă mult mai timidă decât ambițiile inițiale ale președintelui francez. Miniștri finanțelor din statele membre ale zonei euro s-au reunit în format incluziv al Eurogrupului  unde au adoptat decizii cheie privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), iar crearea unui buget separat al zonei euro care să sprijine convergența și competitivitatea celor 19 state care au adoptat moneda unică, este, poate, cel mai important element în context.

©️ EU Council

,,Scopul nostru a fost de a progresa în trei domenii cheie înainte de Summit-ul euro: instrumentul bugetar, Tratatul Mecanismului European de Stabilitate (MES) și Uniunea Bancară. Sunt necesare mai multe eforturi, dar am făcut progrese reale”, a declarat Mário Centeno, președintele Eurogrupului, potrivit unui comunicat.

Astfel, miniștri de finanțe din zona euro au convenit asupra următoarelor:

  • o foaie de parcurs care descrie principalele caracteristici ale instrumentului bugetar pentru competitivitate și convergență.
  • un proiect revizuit al Tratatului privind MES, care acoperă aspecte cum ar fi soluția comună pentru soluționarea problemelor bancare, instrumentele de precauție, precum și aspectele instituționale și chestiunea cooperării dintre MES și Comisia Europeană în cadrul și în afara programelor.

Ambele documente, împreună cu o scrisoare de intenție a președintelui Eurogrupului, care sintetizează toate elementele principale ale dezbaterii Eurogrupului privind reforma UEM, au fost prezentate președintelui Consiliului European, Donald Tusk, în pregătirea summitului euro din 21 iunie.

Bugetul zonei euro – cel mai important element privind aprofundarea UEM

Așa-numitul instrument bugetar pentru competitivitate și convergență, asupra căruia miniștrii de finanțe din UE au convenit vineri, nu este altceva decât o versiune mai atenuată a reformei esențiale propusă de Președintele Franței, Emmanuel Macron, în iunie 2018, de a coagula un buget separat al zonei euro,  menit să reducă diferențele între economiile celor 19 state care au adoptat moneda unică. 

©️r omânia2019.eu

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut această inițiativă cu fermitate, considerată de mulți drept unul dintre elementele lipsă pentru aprofundarea UEM, la aproape un deceniu de la declanșarea crizei economice și a datoriilor suverane. 

Citiți și Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

Cu toate acestea, planul său inițial, care cuprindea referiri la sprijinul pentru ţările din zona euro care întâmpină dificultăţi economice, a fost combătut puternic de Olanda, pe fondul temerilor privind transferul bogăției către țările predispuse la crize, cum ar fi Italia, Grecia sau Spania. Astfel, pentru ca propunerea Franței să nu fie respinsă complet, s-au păstrat referirile, pentru moment, doar la finanțarea investițiilor. 

,,Am făcut în seara asta ceea ce ne-am propus: am creat un adevărat buget al zonei euro”, a declarat Bruno Le Maire, vineri după mai mult de 12 ore de discuții, citează France24.

© Facebook/ Bruno Le Maire

,,Pentru prima dată, am creat un buget operațional care va ajuta țările din zona euro să conveargă și să devină mai competitive. Este un progres”, a declarat ministrul francez de finanțe, adăugând: ,,Pentru prima dată, vom începe să ne gândim la viitor și la coordonarea politicilor noastre economice ca un bloc coerent”, a mai spus Le Maire potrivit sursei citate. 

De asemenea, purtătorul de cuvânt al președintelui Eurogrupului Mario Centeno, a salutat acordul, într-un tweet. 

Așa cum menționam anterior, acordul miniștrilor de finanțe din zona euro nu este denumit în mod oficial buget – care ar fi prea sensibil din punct de vedere politic în țările mai bogate -, ci Instrumentul bugetar pentru competitivitate și convergență sau BICC, un fond cu extindere operațională limitată care va fi folosit pentru a sprijini reformele din statele membre ale zone euro.

Această denumire complexă a fost agreată la cererea olandezilor, care au acceptat instrumentul numai cu condiția de a rămâne o inițiativă modestă, mai relatează France24.

În acest sens, toate părțile au convenit că suma finală va fi mult mai mică decât sperase inițial Emmanuel Macron, care avea în vedere câteva sute de miliarde de euro pentru finanțarea acestui buget separat. De altfel, potrivit unor surse europene, bugetul zonei euro s-ar limita deocamdată la 17 miliarde de euro repartizate pe parcursul a șapte ani între cele 19 țări care utilizează moneda unică și care ar urma să fie legat de bugetul general al UE.

Dezbaterea ar rămâne, de asemenea, deschisă asupra provenienței banilor, fie numai din bugetul UE, fie să se adauge și contribuții naționale din partea statelor membre, potrivit surselor europene. Totuși, în comunicatul de presă ulterior reuniunii eurogrupului, se specifică că Instrumentul va fi finanțat din bugetul general al UE, iar suma alocată va fi gândită în contextul Cadrului Financiar Multianual, la propunerea Comisiei Europene. Bugetul zonei euro ar fi stabilit conform aceleiași proceduri care se aplică și în cazul bugetului general al UE.

În orice caz, potrivit acordului dintre miniștri de finanțe din zona euro, implementarea Instrumentului se va limita deocamdată la sprijinirea atât a reformelor structurale, cât și a investițiilor publice, printr-un pachet coerent, care să reflecte obiectivul-cheie de creștere a gradului de convergență și a competitivității în zona euro. 

România și aderarea la zona euro

În vreme ce în zona euro se fac pași pentru consolidarea gradului de convergență și competitivitate, ne putem întreba ce pași face România pentru a-și îndeplini obiectivele sale de convergență în vederea adoptării monedei unice. 

În acest sens, Banca Națională a României are o abordare de ,,maratonist mai degrabă decât de sprinter” în ceea ce privește abordarea pentru adoptarea monedei euro, potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, menţiona, la începutul lui iunie, că este nevoie de un nivel ridicat al convergenţei reale şi de păstrarea cadenţei după ce vom intra în Zona Euro. 

Citiți și Mugur Isărescu, guvernator BNR, rezumă abordarea României privind aderarea la zona euro: Pentru a avea succes în adoptarea euro trebuie să fii un maratonist mai degrabă decât un sprinter. Proverbul latin “festina lente” se potriveşte perfect abordării noastre

Amintim faptul că raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate prezentat Guvernului României în decembrie 2018 indica că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

În acest sens, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

Citiți și Guvernul a decis când vom adera la zona euro. Care sunt cele trei scenarii prin care România va adopta moneda unică europeană în anii 2024-2026

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

În acest context, guvernatorul BNR este de părere că abordarea României privind aderarea la zona euro treburie să fie una realistă, consecventă și care să prioritizeze atingerea și menținerea unui PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare  la ,,cel puțin 70-75% din media zonei euro”. De asemenea, Mugur Isărescu sublinia faptul că, în cazul României, adoptarea monedei euro trebuie să fie precedată de un proces mai lent, dar stabil de convergență care să asigure stabilitatea economiei pe termen mediu și lung. Astfel, aderarea la zona euro ar fi mai degrabă un proces ,,de sedimentare” în cazul țării noastre care să devină, în timp, ireversibil. 

© Corina Crețu/Facebook

Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, declara, la rândul său, în aprilie, că, deși aderarea României la zona euro ar însemna ,,un pas enorm înainte”, ,,Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită înainte de a avansa termene”. Potrivit oficialului european, o abordare de consolidare lentă a parcursului României pentru aderarea monedei unice ar fi de preferat în contextul în care există precedentul unor state membre  a cărore ,,intrare prematură și nepregătită a fost ca un bumerang pentru economiile respective”. Astfel, comisarul Corina Crețu avertiza în legătură cu maturitatea economiei românești, astfel încât ,,să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie”.

Citiți și Comisarul european Corina Crețu: aderarea României la zona euro ar însemna „un pas enorm înainte”, dar „Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Românii și bulgarii, cetățenii Uniunii Europene care realizează cele mai puține rezervări online pentru vacanțe

Published

on

© European Commission/ Facebook

În anul 2017,  50% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au declarat că și-au rezervat cazarea pentru vacanță sau călătoria online, potrivit datelor Eurostat.

Trei state membre au înregistrat cea mai mare cotă în acest sens: Luxemburg (73%), Finlanda (65%) și Germania (64%), iar cetățenii români și bulgari se află la coada clasamentului, fiind cei mai puțini cetățeni ai Uniunii Europene care și-au rezervat vacanțele prin intermediul internetului, și anume România deține un procent de 18% și Bulgaria de 17%.

© Eurostat

Totodată, rezervările pe internet au fost cele mai populare în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (55%).  Acest obicei a fost mai puțin obișnuit cetățenilor cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani (47%) sau 16 și 24 de ani (41%).

Reamintim că România este statul cu cel mai mare procent de cetăţeni care nu-şi permit o vacanţă de o săptămână (58,9%), fiind urmată de Croaţia (51,3%), Grecia (51%) şi Cipru (51%), arată datele unui studiu Eurostat publicat în această săptămână.

Citiți și: Eurostat: Peste jumătate dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână pe an

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi, după întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Donald Trump: Președintele României a reușit să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE

Published

on

Klaus Iohannis a reușit în acești cinci ani de mandat să țină România acolo unde îi este locul, ca parteneră a marilor democrații consolidate, reușind să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE, a menționat europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe pagina sa de Facebook, în urma vizitei pe care președintele României a întreprins-o la Washington, unde s-a întâlnit cu liderul american Donald Trump, fiind cea de-a doua vizită a șeful statului român în SUA în mai puțin de doi ani, lucru ce reprezintă o premieră în România.

”A doua întâlnire, în acest mandat, dintre președintele Iohannis și președintele Trump este un semnal puternic de apreciere și încredere față de România și față de Klaus Iohannis. Vizita de ieri a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Casa Albă precum și semnarea Declarației Comune a celor doi președinți dovedesc faptul că relațiile dintre SUA și România au evoluat pozitiv, ajungând acum la cel mai înalt nivel”, a precizat eurodeputatul român.

Cristian Bușoi a subliniat că ”cea mai bună garanție de securitate nu poate fi oferită de altcineva decât de SUA”, exprimându-și speranța ca ”relațiile economice să evolueze din ce în ce mai mult, ca investițiile americane să pătrundă în număr cât mai mare pe teritoriul României”.

”Țara noastră a ajuns în acest moment la cel mai înalt nivel de siguranță din istorie, fiind în alianța Nord Atlantică și având un parteneriat strategic cu SUA”, a completat europarlamentarul român.

”Putem afirma că succesul președintelui este succesul tuturor românilor care în toți acești ani au stat alături de șeful statului în lupta pentru păstrarea țării pe direcția pro-vest, pentru apărarea angajamentelor pe care ni le-am luat față de partenerii externi, fie că vorbim de cei americani, fie că vorbim de cei europeni”, a mai spus eurodeputatul Cristian Bușoi.

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat la 20 august a doua vizită de lucru la Washignton, unde a avut o întrevedere în Biroul Oval al Casei Albe cu liderul american Donald Trump, după ce în luna iunie a anului 2017 șeful statului român a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump după ce a preluat, în ianuarie 2017, mandatul de președinte al Statelor Unite.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI. 

Continue Reading

NEWS

Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat demisia: “Acest guvern se termină aici”

Published

on

Premierul Italiei Giuseppe Conte și-a anunțat astăzi demisia: “Acest guvern se termină aici”, realtează Politico.

În mod normal, senatul italian, reunit în formulă completă, trebuia să stabilească astăzi data la care se poate vota asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului său, după ce liderii politici nu au reușit să convină în unanimitate cu privire la un program, relatează POLITICO și The Guardian

Partidul de extremă dreaptă Liga, al vicepremierului și ministrului de interne, Matteo Salvini, a lansat o moțiune împotriva premierului Giuseppe Conte săptămâna trecută, după ce și-a retras sprijinul pentru coaliția guvernamentală cu Mișcarea Cinci Stele (M5S),  și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Salvini,  a amenințat, de asemenea, să-și retragă cei șapte miniștri pentru a răsturna o administrație despre care spune că nu mai este viabilă.

Înainte de a-și anunța demisia, Giuseppe Conte a spus că decizia lui Mateo Salvini “are consecințe majore asupra țării și economiei”.

Demisia premierului nu va declanșa automat alte alegeri. Președintele Italiei Sergio Mattarella va decide în privința aceasta.  Mateo Salvini solicită noi alegeri, această cerință fiind susținută și de partidul Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi și de partidul de extremă dreaptă – Frații din Italia.

Între timp, este cunoscut faptul că cei din Mișcarea Cinci Stele – actualii parteneri de coaliție ai Ligii – discută cu Partidul Democrat de centru-stânga pentru a forma un nou guvern. O astfel de legătură ar elimina partidul Salvini de la guvernare. 

Dacă o majoritate parlamentară alternativă devine o posibilitate, președintele Sergio Mattarella ar putea decide să instaleze un nou guvern fără alegeri noi.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending