Connect with us

U.E.

Pași concreți pentru crearea unui buget separat al zonei euro

Published

on

Inițiativa lui Emmanuel Macron privind crearea unui buget separat al zonei euro a devenit realitate, dar sub o formă mult mai timidă decât ambițiile inițiale ale președintelui francez. Miniștri finanțelor din statele membre ale zonei euro s-au reunit în format incluziv al Eurogrupului  unde au adoptat decizii cheie privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), iar crearea unui buget separat al zonei euro care să sprijine convergența și competitivitatea celor 19 state care au adoptat moneda unică, este, poate, cel mai important element în context.

©️ EU Council

,,Scopul nostru a fost de a progresa în trei domenii cheie înainte de Summit-ul euro: instrumentul bugetar, Tratatul Mecanismului European de Stabilitate (MES) și Uniunea Bancară. Sunt necesare mai multe eforturi, dar am făcut progrese reale”, a declarat Mário Centeno, președintele Eurogrupului, potrivit unui comunicat.

Astfel, miniștri de finanțe din zona euro au convenit asupra următoarelor:

  • o foaie de parcurs care descrie principalele caracteristici ale instrumentului bugetar pentru competitivitate și convergență.
  • un proiect revizuit al Tratatului privind MES, care acoperă aspecte cum ar fi soluția comună pentru soluționarea problemelor bancare, instrumentele de precauție, precum și aspectele instituționale și chestiunea cooperării dintre MES și Comisia Europeană în cadrul și în afara programelor.

Ambele documente, împreună cu o scrisoare de intenție a președintelui Eurogrupului, care sintetizează toate elementele principale ale dezbaterii Eurogrupului privind reforma UEM, au fost prezentate președintelui Consiliului European, Donald Tusk, în pregătirea summitului euro din 21 iunie.

Bugetul zonei euro – cel mai important element privind aprofundarea UEM

Așa-numitul instrument bugetar pentru competitivitate și convergență, asupra căruia miniștrii de finanțe din UE au convenit vineri, nu este altceva decât o versiune mai atenuată a reformei esențiale propusă de Președintele Franței, Emmanuel Macron, în iunie 2018, de a coagula un buget separat al zonei euro,  menit să reducă diferențele între economiile celor 19 state care au adoptat moneda unică. 

©️r omânia2019.eu

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut această inițiativă cu fermitate, considerată de mulți drept unul dintre elementele lipsă pentru aprofundarea UEM, la aproape un deceniu de la declanșarea crizei economice și a datoriilor suverane. 

Citiți și Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

Cu toate acestea, planul său inițial, care cuprindea referiri la sprijinul pentru ţările din zona euro care întâmpină dificultăţi economice, a fost combătut puternic de Olanda, pe fondul temerilor privind transferul bogăției către țările predispuse la crize, cum ar fi Italia, Grecia sau Spania. Astfel, pentru ca propunerea Franței să nu fie respinsă complet, s-au păstrat referirile, pentru moment, doar la finanțarea investițiilor. 

,,Am făcut în seara asta ceea ce ne-am propus: am creat un adevărat buget al zonei euro”, a declarat Bruno Le Maire, vineri după mai mult de 12 ore de discuții, citează France24.

© Facebook/ Bruno Le Maire

,,Pentru prima dată, am creat un buget operațional care va ajuta țările din zona euro să conveargă și să devină mai competitive. Este un progres”, a declarat ministrul francez de finanțe, adăugând: ,,Pentru prima dată, vom începe să ne gândim la viitor și la coordonarea politicilor noastre economice ca un bloc coerent”, a mai spus Le Maire potrivit sursei citate. 

De asemenea, purtătorul de cuvânt al președintelui Eurogrupului Mario Centeno, a salutat acordul, într-un tweet. 

Așa cum menționam anterior, acordul miniștrilor de finanțe din zona euro nu este denumit în mod oficial buget – care ar fi prea sensibil din punct de vedere politic în țările mai bogate -, ci Instrumentul bugetar pentru competitivitate și convergență sau BICC, un fond cu extindere operațională limitată care va fi folosit pentru a sprijini reformele din statele membre ale zone euro.

Această denumire complexă a fost agreată la cererea olandezilor, care au acceptat instrumentul numai cu condiția de a rămâne o inițiativă modestă, mai relatează France24.

În acest sens, toate părțile au convenit că suma finală va fi mult mai mică decât sperase inițial Emmanuel Macron, care avea în vedere câteva sute de miliarde de euro pentru finanțarea acestui buget separat. De altfel, potrivit unor surse europene, bugetul zonei euro s-ar limita deocamdată la 17 miliarde de euro repartizate pe parcursul a șapte ani între cele 19 țări care utilizează moneda unică și care ar urma să fie legat de bugetul general al UE.

Dezbaterea ar rămâne, de asemenea, deschisă asupra provenienței banilor, fie numai din bugetul UE, fie să se adauge și contribuții naționale din partea statelor membre, potrivit surselor europene. Totuși, în comunicatul de presă ulterior reuniunii eurogrupului, se specifică că Instrumentul va fi finanțat din bugetul general al UE, iar suma alocată va fi gândită în contextul Cadrului Financiar Multianual, la propunerea Comisiei Europene. Bugetul zonei euro ar fi stabilit conform aceleiași proceduri care se aplică și în cazul bugetului general al UE.

În orice caz, potrivit acordului dintre miniștri de finanțe din zona euro, implementarea Instrumentului se va limita deocamdată la sprijinirea atât a reformelor structurale, cât și a investițiilor publice, printr-un pachet coerent, care să reflecte obiectivul-cheie de creștere a gradului de convergență și a competitivității în zona euro. 

România și aderarea la zona euro

În vreme ce în zona euro se fac pași pentru consolidarea gradului de convergență și competitivitate, ne putem întreba ce pași face România pentru a-și îndeplini obiectivele sale de convergență în vederea adoptării monedei unice. 

În acest sens, Banca Națională a României are o abordare de ,,maratonist mai degrabă decât de sprinter” în ceea ce privește abordarea pentru adoptarea monedei euro, potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, menţiona, la începutul lui iunie, că este nevoie de un nivel ridicat al convergenţei reale şi de păstrarea cadenţei după ce vom intra în Zona Euro. 

Citiți și Mugur Isărescu, guvernator BNR, rezumă abordarea României privind aderarea la zona euro: Pentru a avea succes în adoptarea euro trebuie să fii un maratonist mai degrabă decât un sprinter. Proverbul latin “festina lente” se potriveşte perfect abordării noastre

Amintim faptul că raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate prezentat Guvernului României în decembrie 2018 indica că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

În acest sens, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

Citiți și Guvernul a decis când vom adera la zona euro. Care sunt cele trei scenarii prin care România va adopta moneda unică europeană în anii 2024-2026

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

În acest context, guvernatorul BNR este de părere că abordarea României privind aderarea la zona euro treburie să fie una realistă, consecventă și care să prioritizeze atingerea și menținerea unui PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare  la ,,cel puțin 70-75% din media zonei euro”. De asemenea, Mugur Isărescu sublinia faptul că, în cazul României, adoptarea monedei euro trebuie să fie precedată de un proces mai lent, dar stabil de convergență care să asigure stabilitatea economiei pe termen mediu și lung. Astfel, aderarea la zona euro ar fi mai degrabă un proces ,,de sedimentare” în cazul țării noastre care să devină, în timp, ireversibil. 

© Corina Crețu/Facebook

Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, declara, la rândul său, în aprilie, că, deși aderarea României la zona euro ar însemna ,,un pas enorm înainte”, ,,Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită înainte de a avansa termene”. Potrivit oficialului european, o abordare de consolidare lentă a parcursului României pentru aderarea monedei unice ar fi de preferat în contextul în care există precedentul unor state membre  a cărore ,,intrare prematură și nepregătită a fost ca un bumerang pentru economiile respective”. Astfel, comisarul Corina Crețu avertiza în legătură cu maturitatea economiei românești, astfel încât ,,să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie”.

Citiți și Comisarul european Corina Crețu: aderarea României la zona euro ar însemna „un pas enorm înainte”, dar „Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Conferința privind Viitorul Europei: Statele membre doresc reprezentarea echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea procesului de reflecție

Published

on

© Council of the European Union

Miniștrii afacerilor europene din statele membre doresc o reprezentare echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea deplină a parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea Conferinței privind Viitorul Europei, se arată într-un comunicat ulterior întrunirii Consiliului Afaceri Generale. 

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, miniștrii au făcut schimb de opinii cu privire la propunerea legată de Conferința privind Viitorul Europei, care va începe în 2020 și se va încheia în 2022.

Consiliul European a luat în considerare ideea unei astfel de conferințe în cadrul reuniunii sale din 12 decembrie 2019 și a solicitat președinției croate a Consiliului să lucreze pentru definirea unei poziții privind conținutul, sfera de aplicare, compoziția și funcționarea conferinței și să coopereze, pe această bază, cu Parlamentul European și cu Comisia.

În cadrul discuției, miniștrii au subliniat importanța punerii cetățenilor în centrul conferinței și concentrarea pe probleme care contează cu adevărat pentru ei.

După cum s-a subliniat în concluziile Consiliului European din decembrie, ar trebui să se acorde prioritate implementării Agendei strategice pentru anii 2019-2024 și furnizării de rezultate concrete. Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor UE pe termen mediu și lung pentru a aborda mai bine provocările cu care se confruntă Europa. Astfel, bazat pe succesul dialogurilor cetățenești care au avut loc în ultimii doi ani, procesul ar trebui să implice o gamă largă de părți interesate și organizații pentru a se asigura că diversitatea de opinie este bine reprezentată.

„Cetățenii trebuie să fie în centrul discuțiilor despre viitorul Europei – despre modul în care putem aborda provocările actuale și viitoare și tipul de de Europă pe care ne-o dorim. Conferința despre viitorul Europei va oferi o oportunitate valoroasă de a reflecta asupra acestor probleme. Este important să ascultăm opinii diferite într-un mod care să creeze încredere și să asigure de faptul că UE îndeplinește în mod eficient așteptările cetățenilor”, a declarat Andreja Metelko-Zgombić, secretar de stat croat pentru afaceri europene

Miniștrii și-au exprimat, de asemenea, opiniile cu privire la organizarea în detaliu a conferinței. Majoritatea acestora au subliniat necesitatea de a asigura o reprezentare echilibrată a celor trei instituții ale UE și de a implica pe deplin parlamentele naționale. Mai mulți miniștri și-au exprimat preferința pentru o guvernanță relaxată și simplă a procesului conferinței.

Președinția a concluzionat că discuțiile vor continua după ședința Consiliului în vederea definirii poziției Consiliului cu privire la eveniment și la colaborarea cu celelalte instituții ale UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

U.E.

Epidemia de coronavirus: Uniunea Europeană a activat mecanismul de alertă rapidă

Published

on

Uniunea Europeană a activat marți sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania, anunță DPA, citat de Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt al Comisiei Europene a anunțat că discuții pe această temă urmează să aibă loc miercuri între comisarii europeni. Aceasta a precizat că Centrul Uniunii Europene de coordonare a reacției la situații de urgență dialoghează cu statele membre.

În China, epidemia de coronavirus a făcut peste o sută de morți iar autoritățile au confirmat aproape două mii de noi infecții. Oficial, numărul total al celor infectați se ridică acum la 4.500.

Între timp, țările vecine Mongolia, Coreea de Nord și Kirghistan-ul și-au închis granițele cu China în timp ce Hong Kong și Malaysia au anunțat că nu mai permit intrarea în țară a persoanelor care vin din provincia Hubei, considerată epicentrul epidemiei.

Germania a anunțat luni primul caz de coronavirus, potrivit Politico Europe. 

Autoritățile bavareze au precizat că un bărbat de 33 de ani a fost infectat de o colegă chineză din Shanghai, când cei doi au participat la un workshop organizat săptămâna trecută de compania unde lucrează.

Femeia a fost vizitată de părinții săi care trăiesc în regiunea Wuhan înainte de a participa la workshop. Aceasta a începtul să se simtă rău pe 23 ianuarie, iar testele pentru coronavirus au ieșit pozitive.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending