U.E.
Pași concreți pentru crearea unui buget separat al zonei euro
Published
6 years agoon

Inițiativa lui Emmanuel Macron privind crearea unui buget separat al zonei euro a devenit realitate, dar sub o formă mult mai timidă decât ambițiile inițiale ale președintelui francez. Miniștri finanțelor din statele membre ale zonei euro s-au reunit în format incluziv al Eurogrupului unde au adoptat decizii cheie privind aprofundarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), iar crearea unui buget separat al zonei euro care să sprijine convergența și competitivitatea celor 19 state care au adoptat moneda unică, este, poate, cel mai important element în context.

©️ EU Council
,,Scopul nostru a fost de a progresa în trei domenii cheie înainte de Summit-ul euro: instrumentul bugetar, Tratatul Mecanismului European de Stabilitate (MES) și Uniunea Bancară. Sunt necesare mai multe eforturi, dar am făcut progrese reale”, a declarat Mário Centeno, președintele Eurogrupului, potrivit unui comunicat.
Astfel, miniștri de finanțe din zona euro au convenit asupra următoarelor:
- o foaie de parcurs care descrie principalele caracteristici ale instrumentului bugetar pentru competitivitate și convergență.
- un proiect revizuit al Tratatului privind MES, care acoperă aspecte cum ar fi soluția comună pentru soluționarea problemelor bancare, instrumentele de precauție, precum și aspectele instituționale și chestiunea cooperării dintre MES și Comisia Europeană în cadrul și în afara programelor.
Ambele documente, împreună cu o scrisoare de intenție a președintelui Eurogrupului, care sintetizează toate elementele principale ale dezbaterii Eurogrupului privind reforma UEM, au fost prezentate președintelui Consiliului European, Donald Tusk, în pregătirea summitului euro din 21 iunie.
Bugetul zonei euro – cel mai important element privind aprofundarea UEM
Așa-numitul instrument bugetar pentru competitivitate și convergență, asupra căruia miniștrii de finanțe din UE au convenit vineri, nu este altceva decât o versiune mai atenuată a reformei esențiale propusă de Președintele Franței, Emmanuel Macron, în iunie 2018, de a coagula un buget separat al zonei euro, menit să reducă diferențele între economiile celor 19 state care au adoptat moneda unică.

©️r omânia2019.eu
Președintele francez Emmanuel Macron a susținut această inițiativă cu fermitate, considerată de mulți drept unul dintre elementele lipsă pentru aprofundarea UEM, la aproape un deceniu de la declanșarea crizei economice și a datoriilor suverane.
Cu toate acestea, planul său inițial, care cuprindea referiri la sprijinul pentru ţările din zona euro care întâmpină dificultăţi economice, a fost combătut puternic de Olanda, pe fondul temerilor privind transferul bogăției către țările predispuse la crize, cum ar fi Italia, Grecia sau Spania. Astfel, pentru ca propunerea Franței să nu fie respinsă complet, s-au păstrat referirile, pentru moment, doar la finanțarea investițiilor.
,,Am făcut în seara asta ceea ce ne-am propus: am creat un adevărat buget al zonei euro”, a declarat Bruno Le Maire, vineri după mai mult de 12 ore de discuții, citează France24.

© Facebook/ Bruno Le Maire
,,Pentru prima dată, am creat un buget operațional care va ajuta țările din zona euro să conveargă și să devină mai competitive. Este un progres”, a declarat ministrul francez de finanțe, adăugând: ,,Pentru prima dată, vom începe să ne gândim la viitor și la coordonarea politicilor noastre economice ca un bloc coerent”, a mai spus Le Maire potrivit sursei citate.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al președintelui Eurogrupului Mario Centeno, a salutat acordul, într-un tweet.
Așa cum menționam anterior, acordul miniștrilor de finanțe din zona euro nu este denumit în mod oficial buget – care ar fi prea sensibil din punct de vedere politic în țările mai bogate -, ci Instrumentul bugetar pentru competitivitate și convergență sau BICC, un fond cu extindere operațională limitată care va fi folosit pentru a sprijini reformele din statele membre ale zone euro.
Această denumire complexă a fost agreată la cererea olandezilor, care au acceptat instrumentul numai cu condiția de a rămâne o inițiativă modestă, mai relatează France24.
În acest sens, toate părțile au convenit că suma finală va fi mult mai mică decât sperase inițial Emmanuel Macron, care avea în vedere câteva sute de miliarde de euro pentru finanțarea acestui buget separat. De altfel, potrivit unor surse europene, bugetul zonei euro s-ar limita deocamdată la 17 miliarde de euro repartizate pe parcursul a șapte ani între cele 19 țări care utilizează moneda unică și care ar urma să fie legat de bugetul general al UE.
Dezbaterea ar rămâne, de asemenea, deschisă asupra provenienței banilor, fie numai din bugetul UE, fie să se adauge și contribuții naționale din partea statelor membre, potrivit surselor europene. Totuși, în comunicatul de presă ulterior reuniunii eurogrupului, se specifică că Instrumentul va fi finanțat din bugetul general al UE, iar suma alocată va fi gândită în contextul Cadrului Financiar Multianual, la propunerea Comisiei Europene. Bugetul zonei euro ar fi stabilit conform aceleiași proceduri care se aplică și în cazul bugetului general al UE.
În orice caz, potrivit acordului dintre miniștri de finanțe din zona euro, implementarea Instrumentului se va limita deocamdată la sprijinirea atât a reformelor structurale, cât și a investițiilor publice, printr-un pachet coerent, care să reflecte obiectivul-cheie de creștere a gradului de convergență și a competitivității în zona euro.
România și aderarea la zona euro
În vreme ce în zona euro se fac pași pentru consolidarea gradului de convergență și competitivitate, ne putem întreba ce pași face România pentru a-și îndeplini obiectivele sale de convergență în vederea adoptării monedei unice.
În acest sens, Banca Națională a României are o abordare de ,,maratonist mai degrabă decât de sprinter” în ceea ce privește abordarea pentru adoptarea monedei euro, potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, menţiona, la începutul lui iunie, că este nevoie de un nivel ridicat al convergenţei reale şi de păstrarea cadenţei după ce vom intra în Zona Euro.
Amintim faptul că raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate prezentat Guvernului României în decembrie 2018 indica că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026.
Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare.
În acest sens, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.
România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.
În acest context, guvernatorul BNR este de părere că abordarea României privind aderarea la zona euro treburie să fie una realistă, consecventă și care să prioritizeze atingerea și menținerea unui PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare la ,,cel puțin 70-75% din media zonei euro”. De asemenea, Mugur Isărescu sublinia faptul că, în cazul României, adoptarea monedei euro trebuie să fie precedată de un proces mai lent, dar stabil de convergență care să asigure stabilitatea economiei pe termen mediu și lung. Astfel, aderarea la zona euro ar fi mai degrabă un proces ,,de sedimentare” în cazul țării noastre care să devină, în timp, ireversibil.

© Corina Crețu/Facebook
Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, declara, la rândul său, în aprilie, că, deși aderarea României la zona euro ar însemna ,,un pas enorm înainte”, ,,Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită înainte de a avansa termene”. Potrivit oficialului european, o abordare de consolidare lentă a parcursului României pentru aderarea monedei unice ar fi de preferat în contextul în care există precedentul unor state membre a cărore ,,intrare prematură și nepregătită a fost ca un bumerang pentru economiile respective”. Astfel, comisarul Corina Crețu avertiza în legătură cu maturitatea economiei românești, astfel încât ,,să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie”.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Macron îi reunește de urgență la Paris pe liderii europeni după ce SUA vrea să excludă Europa de la masa tratativelor Rusia – Ucraina: “Un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră”
Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă
Emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, interpelat de un oficial român la München: Cum abordează administrația Trump susținerea pentru extrema-dreaptă din Europa care se opune investițiilor în apărare?
INTERVIU Ministrul apărării, la München: România are toate garanțiile că prezența militară americană va rămâne la același nivel și va fi consolidată. Peste 30% din bugetul de apărare este pentru achiziții
Emil Hurezeanu a discutat, la München, cu membri ai Congresului SUA despre avantajele Parteneriatului Strategic România – SUA în menținerea unității transatlantice și gestionarea provocărilor
MSC 2025 | Emisarul lui Trump anunță că Europa va fi consultată, dar exclusă de la discuțiile de pace între SUA, Rusia și Ucraina
INTERNAȚIONAL
Macron îi reunește de urgență la Paris pe liderii europeni după ce SUA vrea să excludă Europa de la masa tratativelor Rusia – Ucraina: “Un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră”
Published
11 hours agoon
February 16, 2025
Liderii europeni se vor întâlni luni la Paris pentru un summit de urgență privind războiul Rusiei în Ucraina, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la intervențiile președintelui Donald Trump asupra procesului de pace și excluderii Europei de la o viitoare masă a tratativelor.
Liderii se vor întruni invitația președintelui francez Emmanuel Macron, a declarat sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski.
Palatul Élysée nu a putut confirma imediat discuțiile, dar a declarat că “discuțiile” au fost în curs de desfășurare între liderii europeni “cu privire la o posibilă întâlnire informală”, deși nu a avansat o dată sau posibili participanți. Însă, tot la Paris s-au reunit la începutul săptămânii miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Poloniei, Italiei, Spaniei și Marii Britanii, precum și Înaltul Reprezentant al UE, în așa-numitul format “Weimar +”.
Președintele francez și-a luat vineri seară angajamentul, într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, că Europa și Franța vor ajuta Ucraina la negocierile pentru o pace solidă și durabilă dacă președintele american Donald Trump îl va convinge pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei.
Sikorski a declarat ulterior pe X că premierul polonez Donald Tusk va participa luni la reuniunea de la Paris, care a fost necesară “pentru a ne arăta puterea și unitatea”.
BBC a relatat că premierul Keir Starmer, care este așteptat să participe la summitul de la Paris, a declarat că este “un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră națională” și că este clar că Europa trebuie să-și asume un rol mai important în cadrul NATO.
Și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a convocat o reuniune informală a miniștrilor de externe – pentru cei prezenți la München – pentru duminică dimineața.
Discuțiile vor avea loc înaintea unei vizite anticipate a emisarului lui Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, la Bruxelles, pentru discuții cu Uniunea Europeană și cu NATO. Generalul Kellogg se va întâlni săptămâna viitoare cu reprezentanții României, Poloniei și țărilor baltice înainte de o întâlnire la Bruxelles cu ambasadorii tuturor statelor membre NATO și UE. Ulterior, Kellogg se va deplasa în Ucraina.
Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.
Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el.
NATO
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
Published
23 hours agoon
February 15, 2025
Cancelarul german Olaf Scholz a prezis sâmbătă că un nou guvern va crea o scutire pentru cheltuielile cu apărarea și securitatea atunci când se va face referire la limita constituțională a națiunii privind datoria publică.
Scholz s-a declarat convins că viitoarea conducere a țării, care va fi stabilită la alegerile din 23 februarie, va introduce scutiri suplimentare pentru a slăbi așa-numita “frână a datoriei”, în timp ce Germania și alte națiuni europene se luptă cu răspunsul lor la atacul Rusiei asupra Ucrainei.
“Prezic acest lucru astăzi, va exista un sprijin majoritar pentru acest lucru după alegeri”, a declarat el într-un discurs la Conferința de securitate de la München.
“Frâna datoriei care este consacrată în constituția germană include excepții pentru situații de urgență. Un război în mijlocul Europei este o urgență, ce altceva ar putea fi?”, a spus Scholz, la o zi după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.
Săptămâna trecută, la summitul apărării europene, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că țara sa intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.
La scurt timp după ce a ajuns cancelar al Germaniei și Rusia a invadat Ucraina, Scholz a rostit în Parlamentul german celebrul discurs “Zeitenwende” prin a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru ca Berlinul să ajungă la 2% din PIB pentru apărare.
Alianța conservatoare CDU/CSU condusă de Friedrich Merz, care conduce în sondaje cu un sprijin de aproximativ 30%, a semnalat că este deschisă la ajustări ale limitei de îndatorare, dar în general dorește să o mențină în vigoare.
Rolul Germaniei și al aliaților săi europeni în sprijinirea Ucrainei a intrat în centrul atenției după convorbirea telefonică de miercuri dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin cu privire la modalitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.
Legat de creșterea bugetelor militare, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.
Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.
O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.
U.E.
MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei
Published
1 day agoon
February 15, 2025
Cancelarul german Olaf Scholz a ripostat puternic în apărarea poziției sale împotriva extremei drepte și a declarat că țara sa nu va accepta persoane care “intervin în democrația noastră”, la o zi după ce vicepreședintele american JD Vance a lansat diatribe puternice la adresa liderilor europeni cu privire la abordarea lor față de democrație, afirmând că aceasta este în regres pe bătrânul continent.
El i-a deschis discursul la Conferința de Securitate de la München cu o mustrare dură la adresa forțelor de extremă dreaptă și antidemocratice, transmițând un mesaj puternic de opoziție față de partidul AfD din Germania și față de oricine din străinătate care îl susține. A fost un mesaj clar la adresa SUA și a administrației lui Donald Trump, al cărui principal consilier, miliardul Elon Musk, și-a declarat deschis sprijinul pentru AfD.
Liderul german a vorbit cu doar opt zile înainte de alegerile cruciale din Germania, cu sondaje care arată că partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania se află în prezent pe locul al doilea.
Vance a declarat vineri, la Conferința de Securitate de la München, că se teme că libertatea de exprimare este “în retragere” pe întregul continent, în timp ce s-a întâlnit bilateral cu președintele german Frank-Walter Steinmeier, a refuzat o întâlnire cu cancelarul Olaf Scholz, dar a provocat iritare pentru că a avut o reuniune cu Alice Weidel, șefa extremei-drepte, susținută puternică de miliardul american Elon Musk.
“Germania este o democrație foarte puternică și, în calitate de democrație puternică, suntem absolut clari că extrema dreaptă ar trebui să fie în afara controlului politic și a proceselor de luare a deciziilor politice și că nu va exista nicio cooperare cu ei. Respingem cu adevărat orice idee de cooperare între partide, alte partide și aceste partide de extremă dreaptă”, a declarat Scholz.
“Defending freedom and democracy against their enemies has always brought us together as members of the Transatlantic community.”
— 🇩🇪 @Bundeskanzler Olaf Scholz at #MSC2025— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025
Cancelarul german, aflat pe locul trei în sondaje, a lansat un atac indirect la adresa lui Elon Musk. “Nu vom accepta ca oameni care privesc Germania din exterior să intervină în democrația noastră, în alegerile noastre și în procesul democratic de formare a opiniei în interesul [AfD]”, a spus el.
Scholz a declarat la München că Germania nu va accepta intervenția externă în alegerile sale. “Acest lucru nu este adecvat – mai ales nu între prieteni și aliați”, a adăugat el.
Olaf Scholz și-a început discursul evocând “misiunea istorică pe care Germania trebuie să o îndeplinească și dorește să o îndeplinească”: Niciodată fascismul. Niciodată din nou rasismul. Niciodată din nou un război de agresiune“.
Cu toate acestea, cancelarul german a afișat și o doză de optimism cu privire la relația dintre Europa și SUA. El a spus că apărarea democrației împotriva fascismului și autoritarismului a fost fundamentul relației transatlantice și a făcut apel la menținerea acestui principiu.
“Apărarea libertății și a democrației împotriva dușmanilor lor ne-a adus întotdeauna împreună ca membri ai comunității transatlantice”, a mai adăugat el.
“Defending freedom and democracy against their enemies has always brought us together as members of the Transatlantic community.”
— 🇩🇪 @Bundeskanzler Olaf Scholz at #MSC2025— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025
Președintele german Frank-Walter Steinmeier a ținut vineri discursul de deschidere la Conferința de Securitate de la München, făcând un apel la “o Europă puternică care să apere și afirme democrația în fața vânturilor neprielnice”.
Steinmeier l-a acuzat pe Trump și pe baronii tehnologiei că doresc să distrugă democrația. “Este clar că noua administrație americană are o viziune asupra lumii care este foarte diferită de a noastră. Una care nu arată niciun respect pentru regulile stabilite, pentru parteneriate sau pentru încrederea care a fost construită de-a lungul timpului. Dar sunt convins că nu este în interesul comunității internaționale ca această viziune asupra lumii să devină paradigma dominantă”, a spus el.
După ce președintele german a deschis lucrările Conferinței, noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Ulterior discursului de pe podiumul Conferinței, vicepreședintele SUA s-a întâlnit în capitala Bavariei cu liderul extremei-drepte germane, el criticând în cadrul alocuțiunii sale și faptul că partidele populiste de stânga și de dreapta din această țară nu au fost invitate la MSC, pe care o denumit-o o politică “firewall” (a zidurilor de protecție) care trebuie abandonată.
Discursul lui Vance, prin care a afirmat că guvernele europene aplică politici anti-democratice și suprimă vocile critice, a provocat iritare și pentru ministrul german al apărării Boris Pistorius.
“Vance vorbește despre anihilarea democrației și, dacă am înțeles corect, compară situația din unele părți ale Europei cu cea din regimurile autoritare. Doamnelor și domnilor, acest lucru nu este acceptabil”, a spus Pistorius.
Și liderul creștin-democraților germani Friedrich Merz, favorit pentru poziția de cancelar, a declarat că miliardarul american Elon Musk ar trebui să se pregătească să facă față consecințelor pentru amestecul în campania electorală germană.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Macron îi reunește de urgență la Paris pe liderii europeni după ce SUA vrea să excludă Europa de la masa tratativelor Rusia – Ucraina: “Un moment unic într-o generație pentru securitatea noastră”

Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă

Emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, interpelat de un oficial român la München: Cum abordează administrația Trump susținerea pentru extrema-dreaptă din Europa care se opune investițiilor în apărare?

Senatoarea Nicoleta Pauliuc cere un parteneriat strâns România-SUA în combaterea interferențelor externe: Inamicul nostru comun este haosul creat de regimurile autoritare, nu regulile care asigură alegeri libere și corecte

INTERVIU Ministrul apărării, la München: România are toate garanțiile că prezența militară americană va rămâne la același nivel și va fi consolidată. Peste 30% din bugetul de apărare este pentru achiziții

Ilie Bolojan, prima întâlnire oficială ca președinte interimar: Dialog cu liderii mediului de afaceri despre stabilitate economică, investiții și parcursul pro-occidental al României

Emil Hurezeanu a discutat, la München, cu membri ai Congresului SUA despre avantajele Parteneriatului Strategic România – SUA în menținerea unității transatlantice și gestionarea provocărilor

MSC 2025 | Emisarul lui Trump anunță că Europa va fi consultată, dar exclusă de la discuțiile de pace între SUA, Rusia și Ucraina

MSC 2025 | Donald Tusk iese la rampă și cere un plan european de acțiune pentru Ucraina și securitatea Europei: Altfel viitorul nostru va fi decis de alte puteri

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ6 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO2 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- ROMÂNIA2 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE6 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA3 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA