Premierul Ludovic Orban a transmis că blocajul ungar și polonez cu privire la bugetul multianual al UE și fondului de redresare economică ”afectează negativ întreaga Uniune Europeană”.
Într-un interviu acordat AFP cu cânteva ore înainte de reuniunea șefilor de stat sau de guvern, prim-ministrul României a precizat că ”este în interesul tuturor ca planul de relansare să fie adoptat cât mai repede posibil, deoarece fiecare cetăţean ungar va beneficia, la fel ca fiecare cetăţean din oricare altă ţară”, potrivit Agerpres.
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a precizat miercuri că țara sa va bloca și la votul final bugetul multianual al Uniunii Europene, cum a procedat luni alături de Ungaria la un vot preliminar, cele două țări fiind împotriva mecanismului prin care accesul la fondurilor europene este condiționat de respectarea statului de drept.
”O Uniune Europeană în care există o oligarhie europeană care pedepseşte (statele membre) cele mai slabe nu este Uniunea Europeană în care noi am intrat”, a menționat Morawiecki în faţa parlamentului de la Varşovia. ”Am spus <<da>> Uniunii Europene, dar <<nu>> pedepsirii noastre ca pe nişte copii”, a adăugat şeful guvernului polonez, avertizând că dorinţa Bruxellesului de a impune condiţii politice pentru accesarea fondurilor europene ar putea conduce în final la ”dezintegrarea UE”.
”Astăzi, acest instrument poate fi îndreptat împotriva noastră, împotriva Ungariei, probabil împotriva Sloveniei, probabil împotriva vreunei alte ţări din Europa Centrală. Dar în câţiva ani, în doi ani sau trei ani, ar putea fi îndreptat împotriva altcuiva”, crede Morawiecki.
Menționarea Sloveniei apare în contextul în care prim-ministrul acestei țări, Janez Jansa, și-a arătat sprijinul față de Ungaria și Polonia, țări împotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a încălcării valorilor europene, în disputa cu UE, adresându-i președintelui Consiliului European, Charles Michel, o scrisoare în care a precizat că ”numai o instanţă judiciară independentă poate spune ce este statul de drept, nu o majoritate politică”.
Într-o primă reacție la aceste repetare amenințări, Parlamentul European, prin vocea președintelui David Sassoli, și cea a liderilor grupurilor politice, a transmis că nu va face ”nicio concesie” în privința condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept în faţa Ungariei şi Poloniei, potrivit AFP, citat de Agerpres.
”Nicio concesie nu va fi făcută din partea noastră”, au afirmat ei într-un comunicat. ”Liderii Parlamentului European regretă profund acest blocaj şi reafirmă că acordurile încheiate asupra bugetului multianual, cât şi a asupra condiţionalităţii cu statul de drept) (…) nu pot fi în niciun caz redeschise”, au completat aceștia.
În timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE care a avut loc luni, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.
În încercarea de a atenționa Budapesta și Varșovia că acțiunile lor au consecințe, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, prin ministrul pentru Europa, Michael Roth, a precizat în cadrul unei videoconferințe cu omologii săi din UE că țările membre care resping mecanismul statului de drept trebuie să fie conștienți că cetățenii lor vor trebui să plătească un preț pentru această poziție.
Opoziția din Ungaria s-a distanțat de politicile promovate de Guvernul Orban. Printr-o scrisoare înaintată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii, ”opoziţia democrată din Ungaria, având în vedere situaţia gravă creată de practicile distructive ale guvernului ungar” a simțit nevoia ”să declare în faţa tuturor statelor membre şi cetăţenilor UE, precum şi a conducerii acesteia, că (premierul) Viktor Orban şi guvernul său nu sunt sinonime cu Ungaria”.
”Finanţarea ar trebui să ajungă la poporul ungar în loc de guvernul Orban, care şi-a pus propriile interese de putere înaintea intereselor economice ale ţării. Facem apel la instituţiile şi guvernele naţionale din UE să împiedice guvernul Orban să mai blocheze demersurile europene şi ungare de gestionare a crizei şi să-i ajute pe cetăţenii ungari să obţină acces la finanţare din partea Uniunii cât mai curând posibil”, conchid semnatarii scrisorii.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, Uniunea Europeană analizează ”soluţii practice” pentru a rezolva conflictul, însă va avansa fără cele două state în cazul în care nu va exista o soluţie.
Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.
Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.
Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.
În plus, în urma negocierilor, a fost menținut un puternic caracter preventiv al mecanismului privind statul de drept. Mai precis, acesta poate fi declanșat atunci când se constată o încălcare flagrantă care aduce o atingere profundă bugetului, dar și atunci când există riscul apariției unei astfel de situații, astfel că se garantează în acest context prevenirea unor situații în care fondurile europene ar putea ajunge să fie folosite de către state ale căror acțiuni intră în conflict cu valorile europene.
Mai mult, prin acordul obținut în urma tratativelor, Uniunea Europeană se asigură că beneficiarii finali care depind de sprijinul european, precum stundenți, fermieri sau organizații non-guvernamentale (ONG) nu vor fi afectați.
Așadar, pentru a evita situațiile în care cei mai sus enunțați riscă să cadă victime ale guvernelor pedepsite pentru derapajele lor de la valorile funademntale, eurodepuții au insistat ca beneficiarii direcți să poată semnala direct Comisiei Europene astfel de situații, printr-o plângere înaintată printr-o platformă online prin intermediul cărora să primească asistență în vederea obținerii sumelor datorate.