Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru AFP: Blocarea bugetului de către Ungaria și Polonia ”afectează negativ întreaga Uniune Europeană”

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban a transmis că blocajul ungar și polonez cu privire la bugetul multianual al UE și fondului de redresare economică ”afectează negativ întreaga Uniune Europeană”.

Într-un interviu acordat AFP cu cânteva ore înainte de reuniunea șefilor de stat sau de guvern, prim-ministrul României a precizat că ”este în interesul tuturor ca planul de relansare să fie adoptat cât mai repede posibil, deoarece fiecare cetăţean ungar va beneficia, la fel ca fiecare cetăţean din oricare altă ţară”, potrivit Agerpres.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a precizat miercuri că țara sa va bloca și la votul final bugetul multianual al Uniunii Europene, cum a procedat luni alături de Ungaria la un vot preliminar, cele două țări fiind împotriva mecanismului prin care accesul la fondurilor europene este condiționat de respectarea statului de drept

”O Uniune Europeană în care există o oligarhie europeană care pedepseşte (statele membre) cele mai slabe nu este Uniunea Europeană în care noi am intrat”, a menționat Morawiecki în faţa parlamentului de la Varşovia. ”Am spus <<da>> Uniunii Europene, dar <<nu>> pedepsirii noastre ca pe nişte copii”, a adăugat şeful guvernului polonez, avertizând că dorinţa Bruxellesului de a impune condiţii politice pentru accesarea fondurilor europene ar putea conduce în final la ”dezintegrarea UE”.

”Astăzi, acest instrument poate fi îndreptat împotriva noastră, împotriva Ungariei, probabil împotriva Sloveniei, probabil împotriva vreunei alte ţări din Europa Centrală. Dar în câţiva ani, în doi ani sau trei ani, ar putea fi îndreptat împotriva altcuiva”, crede Morawiecki.

Menționarea Sloveniei apare în contextul în care prim-ministrul acestei țări, Janez Jansa, și-a arătat sprijinul față de Ungaria și Polonia, țări împotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a încălcării valorilor europene, în disputa cu UE, adresându-i președintelui Consiliului European, Charles Michel, o scrisoare în care a precizat că ”numai o instanţă judiciară independentă poate spune ce este statul de drept, nu o majoritate politică”.

Într-o primă reacție la aceste repetare amenințări, Parlamentul European, prin vocea președintelui David Sassoli, și cea a liderilor grupurilor politice, a transmis că nu va face ”nicio concesie” în privința condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept în faţa Ungariei şi Poloniei, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Nicio concesie nu va fi făcută din partea noastră”, au afirmat ei într-un comunicat. ”Liderii Parlamentului European regretă profund acest blocaj şi reafirmă că acordurile încheiate asupra bugetului multianual, cât şi a asupra condiţionalităţii cu statul de drept) (…) nu pot fi în niciun caz redeschise”, au completat aceștia.

În timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE care a avut loc luni, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.

În încercarea de a atenționa Budapesta și Varșovia că acțiunile lor au consecințe, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, prin ministrul pentru Europa, Michael Roth, a precizat în cadrul unei videoconferințe cu omologii săi din UE că țările membre care resping mecanismul statului de drept trebuie să fie conștienți că cetățenii lor vor trebui să plătească un preț pentru această poziție.

Opoziția din Ungaria s-a distanțat de politicile promovate de Guvernul Orban. Printr-o scrisoare înaintată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii, ”opoziţia democrată din Ungaria, având în vedere situaţia gravă creată de practicile distructive ale guvernului ungar” a simțit nevoia ”să declare în faţa tuturor statelor membre şi cetăţenilor UE, precum şi a conducerii acesteia, că (premierul) Viktor Orban şi guvernul său nu sunt sinonime cu Ungaria”.

”Finanţarea ar trebui să ajungă la poporul ungar în loc de guvernul Orban, care şi-a pus propriile interese de putere înaintea intereselor economice ale ţării. Facem apel la instituţiile şi guvernele naţionale din UE să împiedice guvernul Orban să mai blocheze demersurile europene şi ungare de gestionare a crizei şi să-i ajute pe cetăţenii ungari să obţină acces la finanţare din partea Uniunii cât mai curând posibil”, conchid semnatarii scrisorii.

Potrivit declarațiilor secretarului de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, Uniunea Europeană analizează ”soluţii practice” pentru a rezolva conflictul, însă va avansa fără cele două state în cazul în care nu va exista o soluţie.

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

În plus, în urma negocierilor, a fost menținut un puternic caracter preventiv al mecanismului privind statul de drept. Mai precis, acesta poate fi declanșat atunci când se constată o încălcare flagrantă care aduce o atingere profundă bugetului, dar și atunci când există riscul apariției unei astfel de situații, astfel că se garantează în acest context prevenirea unor situații în care fondurile europene ar putea ajunge să fie folosite de către state ale căror acțiuni intră în conflict cu valorile europene.

Mai mult, prin acordul obținut în urma tratativelor, Uniunea Europeană se asigură că beneficiarii finali care depind de sprijinul european, precum stundenți, fermieri sau organizații non-guvernamentale (ONG) nu vor fi afectați.

Așadar, pentru a evita situațiile în care cei mai sus enunțați riscă să cadă victime ale guvernelor pedepsite pentru derapajele lor de la valorile funademntale, eurodepuții au insistat ca beneficiarii direcți să poată semnala direct Comisiei Europene astfel de situații, printr-o plângere înaintată printr-o platformă online prin intermediul cărora să primească asistență în vederea obținerii sumelor datorate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

Published

on

@ Sorin Cîmpeanu - Facebook

Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a participat la videoconferința informală a miniștrilor educației din UE, organizată de președinția portugheză a Consiliului UE. Reuniunea se desfășoară sub tema „Drumul către Summitul social de la Porto: contribuția educației și formării profesionale”, în cadrul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.

Cu această ocazie, ministrul educației din România, a reiterat faptul că educația și formarea sunt sectoare cruciale pentru redresarea economică, pentru tranzițiile digitale și ecologice, pentru dezvoltarea unei Europe mai incluzive, precum și pentru realizarea potențialului și aspirațiilor fiecărui individ.

„Investițiile în educație și formare reprezintă un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie, pentru a asigura accesul egal la oportunități și medii de învățare”, a transmis ministrul în discursul său, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a menționat că până în 2025, ministerul educației și-a propus să generalize învățământul preșcolar, începând cu vârsta de 3 ani: „Este angajamentul nostru permanent de a atrage și ține tinerii în sistemul de învățământ. În acest sens, implementăm un proiect care vizează îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și creșterea participării la învățământul superior.”

Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat în mesajul său rolul semnificati al instituțiilor de învățământ superior în găsirea de soluții pentru provocările actuale: „Contextul actual a arătat mai mult decât oricând importanța instituțiilor de învățământ superior în generarea de soluții la provocările globale. Rețelele universitare europene promovează strategii inovatoare de cercetare și contribuie la implementarea unor soluții realiste pentru dezvoltare durabilă. Nu în ultimul rând, investițiile eficiente, crearea și implementarea sinergiilor între fondurile și instrumentele europene și naționale trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi.”

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

Published

on

© Ambasada Franței în România

Ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer, a salutat vineri sprijinul oferit de România în includerea mecanismului privind statul de drept ca elemente cheie al noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, subliniind că statul de drept va fi o prioritate a viitoarei președinții franceze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie 2022.

“Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României”, a afirmat Auer într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omologul său german, Cord Meier-Klodt, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

“Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă”, a întărit ea mesajul său.

În interviul menționat, și ambasadorul german a făcut trimitere la statul de drept și a salutat anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Potrivit lui Auer, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale, dar și dimensiunea agendei sociale, cu accent pe inovație și incluziune.

Amintim că în cadrul ultimului summit din timpul președinției germane a Consiliului Uniunii, liderii statelor UE au deblocat veto-ul Poloniei și al Ungariei asupra bugetului UE, planului de relansare și condiționalității privind statul de drept. Compromisul cu Budapesta și cu Varșovia a fost mediat de președinția germană a Consiliului Uniunii Europene. Acesta a implicat o declaraţie suplimentară de înţelegere asupra modului în care va funcţiona noul instrument de condiţionare a acordării fondurilor europene. Potrivit unui proiect al declaraţiei, consultat de DPA, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a susținut în repetate rânduri că va accepta o astfel de condiționare a fondurilor UE de criteriul statului de drept.

Mai mult, în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, Comisia Europeană a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

Published

on

© Ambasada Germaniei în România

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a declarat vineri că țara sa și Franța s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro atunci când Bucureștiul va îndeplini toate criteriile.

Ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape”, a afirmat Meier-Klodt într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omoloaga sa franceză, Laurence Auer, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

Diplomatul german a explicat că  Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă.

“Pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice”, a spus el.

“Această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE”, a subliniat acesta.

Cord Meier-Klodt a mai arătat că apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări.

“Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică”, a adăugat acesta.

România este singurul stat membru dintre țările UE aflate în afara zonei euro care nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene, relevă datele raportului de convergență din anul 2020 publicat la 10 iunie anul trecut de Comisia Europeană. Raportul analizează progresele făcute de cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.

Raportul se bazează pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de “criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele Uniunii Economice și Monetare.

În ce privește dimensiunea integrării economice europene, în cadrul Summitului zonei euro în format extins care a avut loc la 11 decembrie anul trecut și care i-a reunit pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, a fost adoptată o Declarație a liderilor prin care este reafirmată importanța unui răspuns economic coordonat și rapid la provocările generate de pandemia de COVID-19, inclusiv pe baza progreselor deja obținute privind Uniunea Economică și Monetară și Uniunea Bancară.

Continue Reading

Facebook

U.E.41 mins ago

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

U.E.55 mins ago

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

PPE1 hour ago

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

RUSIA1 hour ago

Președintele Consiliului European l-a informat pe Vladimir Putin că UE pregătește revizuirea relațiilor cu Rusia în martie și i-a solicitat eliberarea lui Aleksei Navalnîi

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH2 hours ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE3 hours ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending