Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Republica Moldova își are locul în familia europeană, iar Europa nu poate să își dezamăgească vecinii care privesc spre ea, a fost mesajul pe care i l-a transmis președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, ”prietenei sale,” președinta Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă susținute după un discurs istoric al liderului moldovean în plenul reunit al instituției legislative europene.

Dați-mi voie să fac două observații scurte înainte de a-i da cuvântul prietenei mele, Maia Sandu. Maia, dă-mi voie, să îți mulțumesc ție și țării tale pentru curajul și generozitatea voastră când vine vorba de a acorda sprijin Ucrainei și refugiaților ucraineni. Moldova găzduiește mai mulți refugiați ucraineni decât orice altă țară raportat la populația sa. Știm care sunt provocările cu care vă confruntați și vă asigur că Parlamentul European va face tot ce îi stă în putință pentru a vă sprijini aceste eforturi. Moldova își are locul în familia europeană. Fiecare cale este diferită. Există un parcurs individual, însă priviți înspre noi cu un scop și trebuie să fim deschiși. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa. Trebuie să ne apărăm ideile și valorile noastre comune”, a fost mesajul ferm punctat de oficialul european, folosind prenumele de ”Maia” pentru a i se adresa președintei Republicii Moldova, semn de apropiere și apreciere față de ”angajamentul personal” al acesteia de a ”sprijini o viziune pro-europeană a țării sale, în pofida condițiilor neprielnice”.

De altfel, Metsola a ținut să-i mulțumească Maiei Sandu înainte ca aceasta din urmă să susțină discursul în fața europarlamentarilor reuniți într-o mini-sesiune plenară în cadrul căreia vor dezbate și vota ulterior, între altele, raportul anul de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, pentru ”curajul” de care a dat dovadă, mai ales în contextul urmelor lăsate de pandemia de COVID-19, dar și în cel al războiului și folosirii, de către Rusia, a ”energiei pe post de armă”.

Citiți și:
În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

”Vrem să găsim o cale prin care Moldova să nu se simtă de una singură în ceea ce privește viitorul. Suntem gata să arătăm același nivel de solidaritate. Suntem gata să vă sprijinim când începeți acest proces de solicitare a statutului de țară candidată. Știm că Moldova privește spre UE și fiecare țară trebuie să-și urmeze propria cale în funcție de propriul calendar. UE trebuie să transmită un mesaj politic clar în ceea privește aspirațiile politice ale R. Moldova și ale eforturilor de a implementa reformele esențiale pentru a apropia țara dumneavoastră de UE”, a completat președinta Parlamentului European în intervenția sa de deschidere a sesiunii. 

La rândul său, Maia Sandu a reamintit că Republica Moldova este ”o țară europeană, cu istorie europeană și care va avea un viitor european. Vorbim una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, iar cetățenii noștri și-au demonstrat de multe ori atașamentul față de valorile libertății și democrației atunci când s-au opus abuzurilor anti-democratice”. 

UE, principalul partener economic și de dezvoltare al Republicii Moldova 

În egală măsură, aceasta a dat asigurări că dorește să construiască o țară ”pentru oameni și în care cetățenii își văd viitorul”, UE ”principalul partener economic și de dezvoltare al Republicii Moldova”.

”Am demarat un proces amplu de reforme care țintește consolidarea instituțiilor statului, creșterea și întărirea economiei, transformarea justiției, consolidarea capacității instituțiilor care combat corupția. Vrem să construim o țară pentru oameni în care cetățenii își văd viitorul. În acest proces, UE este principalul partener economic și de dezvoltare al Republicii Moldova. Războiul din Ucraina a adus instabilitate în regiune, dar și o șansă de reclădire a raportului de forțe pe continent, după reguli noi, mai drepte. Noua realitate ne-a arătat că trebuie să acționăm hotărât dacă dorim să ancorăm Moldova într-o comunitate ce poate oferi stabilitate și dezvoltare. Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace”, a explicar Sandu. 

Aderarea Republicii Moldova la UE, șansa de a ”rămâne parte a lumii libere”. Chișinău, ”pregătit să își facă temele și să fie apreciat după rezultat”

Președinta Maia Sandu a apreciat că aderarea țării sale la Uniunea Europeană este singura ”șansă de a rămâne parte a lumii libere” și că țara sa ”nu caută concesii sau scurtături”, ci este pregătită ”să își facă temele”, fiind conștientă că procesul este unul ”foarte lung și complex care cere mult efort și muncă”.

”Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă R. Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere. Nu suntem naivi. Înțelegem că integrarea europeană a R. Moldova va fi un proces foarte lung și complex care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim preciați după rezultat. Moldova și-a dovedit atașamentul pentru valorile europene și în contextul vitreg al războiului din Ucraina. Țara noastră a condamnat ferm războiului din prima zi, am pledat pentru restabilirea păcii, iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. Vom continua să îi primim pe toți cei care au nevoie de adăpost. Moldova are o agendă ambițioasă de dezvoltare, în cooperare cu UE, dar pentru dezvoltare este nevoie de pace. Acum trebuie să ne îndreptăm toate eforturile pentru restabilirea păcii”,  a explicat Sandu.

Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu premierul Belgiei, Alexandar De Croo, dar și cu reprezentanții mai multor grupuri politice din Parlamentul European.

De altfel, avizul Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre cu privire la acordarea de țări candidate la UE  Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei sunt așteptate la summitul Consiliului European ce va avea loc în 23-24 iunie, înainte ca Franța să predea Cehiei ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova a trimis Bruxelles-ului cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, parcurgând de atunci câteva etape ale laboriosului proces de obținere a statului de stat candidat la UE, precum completarea primei și a celei de-a doua părți a chestionarului de aderare.

Acesta reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.

El cuprinde numeroase întrebări de complexitate diferită menite să ofere informații precise despre statul în cauză, de la respectarea criteriilor politice și economice, până la gradul de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, precum și informații referitoare la capacitățile instituționale și administrative de a pune în aplicare legislația europeană din fiecare cele 33 de domenii de politică ale acquis-ului UE distribuite pe șase clustere tematice, așa cum sunt menționate în metodologia privind negocierile de aderare, revizuită în februarie 2020:  1. Elemente fundamentale, 2. Piața internă, 3. Competitivitate și creștere economică incluzivă, 4. Agenda verde și conectivitatea durabilă, 5. Resurse, agricultură și coeziune, 6. Relații externe.

De obicei, țării aspirante i se oferă un termen orientativ de trei luni pentru a completa chestionarul.

Cu toate acestea, procesul nu este un sprint, astfel că are o mai mare importanță calitatea decât rapiditatea, întâlnindu-se situația în care statul are nevoie de mai mult timp pentru a răspunde mai bine întrebărilor.

Pe baza lecțiilor învățate în trecut, nu este exclus să existe întrebări ulterioare din partea Comisiei până când toate informațiile primite de la țara aspirantă sunt considerate satisfăcătoare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

Published

on

© CaleaEuropeana/ Zaim Diana

Grupul PPE dorește ca Europa să fie o piață atractivă pentru medicamente, să se asigure că europenii au acces la medicamente și să găsească soluții mai bune la problema tot mai mare a rezistenței antimicrobiene, unde antibioticele își pierd eficacitatea, potrivit unui comuniat remis caleaeuropeana.ro.

Acestea sunt mesajele cheie pe care Grupul PPE dorește să le promoveze înaintea votului de marți din Comisia pentru Mediu privind mult-așteptatul pachet farmaceutic. Noile norme constau în două noi reglementări care vor înlocui legislația farmaceutică existentă.

„Am îmbunătățit semnificativ propunerile legislative inițiale ale Comisiei. Vrem să ne asigurăm că Europa rămâne atractivă ca piață pentru medicamente, să impunem obligativitatea de a sprijini accesul la medicamente în întreaga Uniune și să permitem sistemelor noastre de sănătate să facă față provocărilor și nevoilor din următorul deceniu”, a declarat eurodeputatul Pernille Weiss, membră a Grupului PPE, negociator-șef al Parlamentului pentruDirectiva privind produsele farmaceutice.

„Cercetătorii europeni trebuie să aibă cele mai bune condiții posibile pentru a-și desfășura activitatea, care, în cele din urmă, este în beneficiul nostru, al tuturor. De exemplu, noua lege va garanta că, dacă o companie dezvoltă un nou antibiotic, va fi recompensată cu 6, 9 sau 12 luni de exclusivitate pe piață, în funcție de amenințarea reprezentată de bacteria pe care antimicrobianul o va combate. Acest lucru va stimula cercetarea în Uniune și este în întregime un succes al Grupului PPE”, a subliniat eurodeputatul Tomislav Sokol, negociator al Grupului PPE pentru Regulamentul privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de stabilire a normelor privind Agenția Europeană a Medicamentului.

Continue Reading

Corina Crețu

PE a aprobat raportul politicii de coeziune 2014-2020, negociat în numele S&D de Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională: Nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă

Published

on

© European Union, 2024 - Source: EP

Eurodeputatul Corina Creţu, fost comisar european pentru politică regională, a anunţat că, la finalul sesiunii plenare de la Strasbourg, a fost votat Raportul referitor la politica de coeziune pentru perioada 2014-2020.

“În calitate de negociator-şef din partea S&D, am subliniat faptul că politica de coeziune este principala politică de investiţii a Uniunii Europene, contribuind la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în întreaga Uniune. Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020”, a transmis Crețu, într-un comunicat.

Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020.

“În mod direct sau indirect, toate statele membre ale UE au resimţit efectele pozitive ale finanţării prin intermediul acestui instrument iar rezultatele multitudinii de proiecte locale confirmă rolul indispensabil al investiţiilor regionale şi locale realizate prin politica de coeziune”, a scris Corina Creţu, vineri pe Facebook.

 

Ea a mai spus că abordarea politicii de coeziune prin investiţii cu priorităţi multiple, combinată cu gestiunea partajată, au contribuit la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), susţinerea cercetării şi a inovării, digitalizare, dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea infrastructurii urbane, dezvoltarea turismului sustenabil, a infrastructurii de transport, investiţii în cultură şi educaţie, asistenţa medicală, politicile sociale, implementarea proiectelor transfrontaliere, tranziţia energetică, eficienţa energetică, realizarea obiectivelor de climă şi mediu.

“Menţionez doar câteva realizări ale politicii de coeziune în perioada 2014-2020. Au fost susţinute, la nivel european, circa 2,2 milioane de întreprinderi până la sfârşitul anului 2022, ceea ce a dus la crearea a 370 000 de locuri de muncă. Mai mult, 550 000 de gospodării au fost eficientizate energetic din banii politicii de coeziune. 29 de milioane de europeni sunt acum mai puţin expuşi inundaţiilor datorită investiţiilor din instrumentul de coeziune. Remarcă faptul că sprijinul acordat din cadrul politicii de coeziune a permis, de asemenea, creşterea numărului de persoane care beneficiază de o aprovizionare mai bună cu apă (8,3 milioane de locuitori europeni până la sfârşitul anului 2022) şi de o gestionare mai bună a deşeurilor municipale”, a mai punctat eurodeputatul român.

Aceasta a adăugat că, în calitate de comisar european pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului, a aprobat 53 proiecte majore.

Ea s-a referi în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare a fost realizată în perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”.

“Politica de coeziune, în special prin Fondul social european (FSE) şi prin Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, a sprijinit măsuri reuşite în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale şi al educaţiei şi formării profesionale, astfel, până la sfârşitul anului 2022, aproximativ 6,8 milioane de europeni şi-au găsit un loc de muncă, iar 10,2 milioane de persoane au obţinut o calificare, la nivel european. În ceea ce priveşte România, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului meu, am aprobat 53 proiecte majore. Mă refer în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare am aprobat să se facă cu bani din perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”, a mai scris Corina Creţu.
Ea a enumerat şi câteva dintre aceste proiecte.
„- Autostrada Câmpia Turzii -Târgu Mureş – cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane de euro;
– Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european;
– Linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni) – cu finanţare europeană de aproape 520 milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai – Tokyo;
– extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro;
– proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi;
Ultimele 4 proiecte majore depuse de Romania la finalul 2018, pe care le-am semnat au fost:
– modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului – prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublarea numărului de benzi pe ambele sensuri şi construirea unei secţiuni de 51 km în partea de sud. Valoarea cofinanţării europene pentru acest proiect de infrastructură rutieră atât de necesar pentru capitala României este de 1 miliard de euro.
– modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera. Proiectul prevede achiziţia de garnituri de metrou noi şi reconstruirea şinelor, precum şi modernizarea infrastructurii electrice şi sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului, în valoare de în valoare de aproape 100 de milioane de euro.
– Protejarea şi reabilitarea zonelor de coastă prin a cărui implementare se urmăreşte prevenirea şi gestionarea eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre, în special în zona judeţului Constanţa. Proiectul prevede lucrări la digurile ce separă plajele, lucrări de dragare şi de realimentare a nisipului pe plajele afectate. Co-finanţarea europeană este de 600 de milioane de euro.
– Iar cel de-al patrulea proiect pe care l-am aprobat în 2 aprilie 2019 pentru România vizează dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi a apelor uzate în judeţul Timiş, în beneficiul a peste 380.000 de locuitori. Sprijinul financiar european pentru acest proiect este de peste 135 de milioane de euro.
– În 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria”, a punctat eurodeputata.
Aceasta şi-a exprimat speranţa că „România va continua să implementeze proiecte majore din cadrul bugetului politicii de coeziune, astfel încât fiecare cetăţean român să poată simţi sprijinul Uniunii Europene”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Acord pentru crearea Spațiului European al Datelor privind Sănătatea: Țările UE ar urma să înființeze servicii naționale de acces la datele de sănătate pe baza platformei MyHealth@EU

Published

on

© European Union, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au convenit asupra creării unui Spațiu European al Datelor privind Sănătatea pentru a facilita accesul la datele personale de sănătate și pentru a stimula schimbul securizat de date în interes public, informează un comunicat.

Acordul politic provizoriu privind un Spațiu European al Datelor privind Sănătatea (European Health Data Space – EHDS), la care au ajuns la începutul zilei de vineri Parlamentul și Președinția belgiană a Consiliului, subliniază că pacienții vor putea avea acces electronic la datele lor personale de sănătate în diferitele sisteme de sănătate din UE. De asemenea, proiectul de lege le oferă profesioniștilor din domeniul sănătății acces la datele pacienților lor, pe baza strict a ceea ce este necesar pentru un anumit tratament, iar pacienții vor putea, de asemenea, să își descarce gratuit dosarul de sănătate.

Dosarele electronice de sănătate (DES) ar urma să includă fișele rezumative ale pacienților, rețetele electronice, imagistica medicală și rezultatele de laborator (așa-numita utilizare primară).

Fiecare țară ar urma să înființeze servicii naționale de acces la datele de sănătate pe baza platformei MyHealth@EU. De asemenea, legea ar urma să creeze un format european de schimb de dosare electronice de sănătate și să contureze norme privind calitatea datelor, securitatea și interoperabilitatea sistemelor DSE, care vor fi monitorizate de autoritățile naționale de supraveghere a pieței.

Schimbul de date pentru binele comun, cu măsuri de protecție

EHDS ar permite schimbul de date anonime sau pseudonime privind sănătatea, inclusiv dosare medicale, studii clinice, agenți patogeni, cereri de rambursare și rambursări, date genetice, informații din registrele de sănătate publică, date privind starea de bine și informații privind resursele, cheltuielile și finanțarea asistenței medicale, în scopuri de interes public (așa-numita utilizare secundară). Aceste motive ar include scopuri de cercetare, inovare, elaborare de politici, educație și siguranță a pacienților.

Împărtășirea datelor în scopuri publicitare sau de evaluare a cererilor de asigurare va fi interzisă. În timpul negocierilor, deputații europeni s-au asigurat că utilizarea secundară nu va fi permisă în ceea ce privește deciziile privind piețele muncii (inclusiv ofertele de locuri de muncă), condițiile de creditare și alte tipuri de discriminare sau profilare.

Garanții mai puternice pentru datele sensibile

Legea asigură că pacienții vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește modul în care datele lor sunt folosite și accesate. Aceștia trebuie să fie informați de fiecare dată când datele lor sunt accesate și vor avea dreptul de a solicita sau de a corecta datele incorecte. De asemenea, pacienții vor putea să se opună ca profesioniștii din domeniul sănătății să le acceseze datele pentru utilizare primară, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane. Deputații europeni au asigurat dreptul pacienților de a se opune utilizării secundare, cu anumite excepții în scopuri de interes public, de elaborare a politicilor sau de statistică, precum și protecția drepturilor de proprietate intelectuală și a secretelor comerciale atunci când datele relevante sunt partajate pentru utilizare secundară.

Autoritățile naționale de protecție a datelor vor monitoriza aplicarea drepturilor de acces la datele de sănătate și vor fi împuternicite să aplice amenzi în caz de nerespectare a acestora.

Acordul provizoriu mai trebuie să fie adoptat în mod oficial de ambele instituții înainte de a putea intra în vigoare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE11 hours ago

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

ROMÂNIA12 hours ago

Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

CONSILIUL UE14 hours ago

UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă

PPE14 hours ago

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

CONSILIUL UE14 hours ago

UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice

ROMÂNIA14 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

U.E.15 hours ago

UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului

U.E.15 hours ago

Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”

ROMÂNIA14 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA16 hours ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO4 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE6 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO7 days ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending