Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii se consolidează constant, nu doar prin proiecte economice și de securitate, ci și prin programe educaționale cu impact direct asupra tinerilor, a afirmat marți președintele Nicușor Dan.

Șeful statului a transmis, într-o postare pe Facebook, că reluarea programului Future Leaders Exchange (FLEX) în anul academic 2026–2027 reprezintă „o veste foarte bună pentru educația românească și pentru relația strategică dintre România și Statele Unite”.

„Acesta este unul dintre cele mai competitive programe de schimb pentru liceeni din lume, bazat pe merit. Mulți dintre participanți au reușit ulterior să urmeze cariere de succes în administrația publică, dar și în mediul privat. 20 de liceeni români vor avea astfel oportunitatea de a studia într-un liceu american și de a locui alături de o familie americană, ceea ce înseamnă să experimenteze în mod autentic viața cotidiană din SUA”, a subliniat Nicușor Dan.

Președintele a arătat că reluarea programului FLEX a fost posibilă ca urmare a acordului de cofinanțare semnat între Ministerul Educației și Cercetării și organizația American Councils for International Education.

Totodată, Nicușor Dan a evidențiat interesul ridicat al elevilor români pentru acest program, menționând că „2.883 de candidați pentru 20 de locuri demonstrează cât de puternică este dorința tinerilor noștri de a se forma prin educație de calitate, deschidere internațională și valori democratice”.

„În aceste zile, încep procedurile de selecție, care se vor desfășura pe parcursul mai multor luni. Le urez mult succes tuturor și îi felicit pentru curaj, ambiție și dorința de a-și depăși limitele. Indiferent de rezultat, fiecare aplicație este o dovadă de încredere că educația oferă cele mai bune perspective pentru a-ți construi un viitor”, a adăugat șeful statului.

În mesajul său, președintele României a subliniat și importanța programelor educaționale în consolidarea legăturilor dintre societăți. „România are nevoie de cetățeni bine pregătiți, deschiși și conectați la lume, iar programe precum FLEX reprezintă un instrument esențial de apropiere între societăți, dar și o ocazie unică pentru tineri de a se maturiza”, a conchis Nicușor Dan.

Statele Unite au denunțat luni, în fața Consiliului de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia în Ucraina a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik, o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”, notează AFP, potrivit Agerpres.

Racheta cu rază medie de acțiune, fără încărcătură nucleară, a lovit „o zonă din Ucraina din apropierea frontierei cu Polonia și NATO. Aceasta constituie o nouă escaladare periculoasă și inexplicabilă, în timp ce Statele Unite lucrează cu Kievul, cu alți parteneri și Moscova pentru a pune capăt războiului printr-un acord negociat”, a declarat ambasadoarea adjunctă a SUA la ONU, Tammy Bruce.

Ministerul rus al Apărării a făcut cunoscut luni că racheta sa de ultimă de generație Oreșnik, utilizată vineri în cadrul loviturilor masive împotriva Ucrainei, a țintit o uzină aeronautice din Lviv.

„Potrivit informațiilor confirmate din mai multe surse independente, în urma loviturii efectuate în noaptea spre 9 ianuarie de către forțele armate ruse cu ajutorul sistemului mobil de rachete balistice terestre Oreșnik, uzina de stat pentru repararea avioanelor din Lviv a fost scoasă din serviciu”, a indicat ministerul rus.

Utilizarea acestui tip de rachetă, pentru a doua oară de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în 2022, a fost condamnată de Uniunea Europeană, Berlin, Paris și Londra, care au considerat-o drept o „escaladare” din partea Moscovei. 

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au condamnat lansarea de către Rusia a rachetei balistice Oreșnik în atacurile sale asupra Ucrainei, apreciind că „acest act de teroare își propune să intimideze Ucraina și partenerii săi”.

Săptămâna trecută, în noaptea de joi spre vineri, armata rusă a lansat 36 de rachete și 242 de drone asupra Ucrainei, a anunțat vineri Statul Major al Forțelor Aeriene ucrainene. Atacul masiv a inclus și o rachetă hipersonică Oreșnik, lansată asupra orașului Lviv, situat la granița cu Polonia. 

Racheta Oreșnik, capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu focoase nucleare, a fost utilizată pentru prima dată cu încărcătură convențională în noiembrie 2024 împotriva orașului Dnipro, în zona est-centrală a Ucrainei.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a anunțat marți lansarea volumului său „The Triangle of Power – Rebalancing the New World Order”, publicat în aceeași zi în limbile engleză și suedeză, a cărui ipoteză centrală este aceea că ordinea liberală globală se destramă.

„Cartea mea, The Triangle of Power – Rebalancing the New World Order, apare astăzi în engleză și suedeză. Este o încercare de a explica ce se întâmplă în relațiile internaționale și cum putem readuce lucrurile pe un făgaș mai bun”, a transmis Alexander Stubb într-un mesaj publicat pe Facebook.

Șeful statului finlandez a precizat că volumul este rezultatul unui efort de patru ani și că a urmărit să ofere o analiză accesibilă, fără a simplifica excesiv realitățile complexe ale scenei internaționale. „Am lucrat la ea timp de patru ani. Am încercat să o fac scurtă și alertă, fără a tăia prea multe colțuri. Va apărea în 12 limbi diferite”, a declarat acesta.

În centrul cărții se află ideea că ordinea liberală mondială se află într-un proces accelerat de dezagregare, fiind înlocuită de o competiție tot mai accentuată între poli de putere. „Argumentul meu principal este că ordinea liberală mondială se destramă. Cooperarea multilaterală lasă loc rivalității și conflictului multipolar”, a subliniat președintele Finlandei.

Alexander Stubb identifică trei mari forțe care modelează noua ordine globală: „Noua ordine mondială este modelată de trei forțe majore: Occidentul Global, Estul Global și Sudul Global”.

Aceeași teză de gândire a fost imprimată de liderul finlandez și în luna decembrie, într-un articol publicat în prestigioasa revistă Foreign Affairs, unde a constatat că Occidentul se află în fața ultimei șanse de a construi o nouă ordine globală înainte de a fi prea târziu. „Ordinea liberală este pe moarte. Vestul global și Estul global se luptă pentru inimile și mințile Sudului global, care va decide direcția noii ordini mondiale”, afirma el în apelul său editorial intitulat “The West’s Last Chance: How to Build a New Global Order Before It’s Too Late”, 

Și în acest volum liderul de la Helsinki consideră că balanța viitoare a sistemului internațional va depinde în mod decisiv de poziționarea statelor din Sudul Global. „Sunt multe variabile în mișcare în acest moment, dar teza mea centrală este că Sudul Global va decide dacă lumea va înclina spre cooperare sau spre fragmentare”, a afirmat Stubb.

Volumul este prezentat ca un apel la o regândire a politicii externe și a modului în care statele gestionează relațiile internaționale, într-un moment marcat de conflicte, polarizare și slăbirea instituțiilor multilaterale. „Cartea este un apel la un realism bazat pe valori și la o politică externă demnă”, a explicat președintele finlandez.

Totodată, Alexander Stubb avertizează asupra riscurilor generate de lipsa reformelor în arhitectura globală actuală. „Dacă instituțiile noastre internaționale actuale nu vor fi reformate, ne vom îndrepta înapoi spre o lume hobbesiană”, a spus acesta, adăugând: „Să ne asigurăm că acest lucru nu se va întâmpla”.

În mesajul său, liderul finlandez a insistat asupra responsabilității individuale și colective în fața crizelor globale. „Fiecare are capacitate de acțiune. Dacă există o problemă, rezolv-o”, a transmis Alexander Stubb.

Școlit în Statele Unite (Universitatea Furman), Franța (Sorbona), Marea Britanie (London School of Economics) și la Colegiul Europei din Bruges, Stubb a folosit și prilejul discursului său de Anul Nou pentru a atrage atenția că politica externă nu este niciodată doar alb sau negru, ci implică multe nuanțe de gri, caz în care diplomația Finlandei se bazează pe valori, interese și acțiuni

„Politica externă nu este niciodată doar alb sau negru; ea implică multe nuanțe de gri. Interesele Finlandei ne cer să vedem lumea așa cum este, nu doar așa cum ne-am dori să fie. Aceasta înseamnă că trebuie să fim onești cu noi înșine. Diplomația Finlandei nu se bazează pe poziționări morale sau pe politici identitare. Ea se bazează pe valori, interese și acțiuni. O politică externă activă și soluții raționale sporesc influența Finlandei”, a afirmat el.