Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că „nu este posibil ca Europa să fie mai puternică sau mai sigură dacă Turcia este exclusă din arhitectura sa de securitate”, informează Euronews.
„Ca parte integrantă a Europei, țara noastră joacă un rol semnificativ în asigurarea bunăstării și securității continentului european”, a afirmat el în discursul său ținut în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York.
„Summitul NATO de la Ankara, pe care l-am găzduit cu succes în luna iulie, a reprezentat o manifestare concretă a angajamentului nostru față de securitatea noastră comună”, a amintit liderul turc.
Recep Tayyip Erdogan a evidențiat rolul esențial al Turciei în arhitectura europeană de securitate și în cadrul unui eveniment diplomatic care a avut loc în luna aprilie.
„A devenit din nou evident că securitatea europeană este de neconceput fără Turcia. Turcia este pregătită să-și asume responsabilitatea pentru securitatea europeană și în viitor”, a declarat el în cadrul Forumului anual de diplomație de la Antalya.
Pe fondul răcirii relațiilor transatlantice sub administrația Trump, Turcia, membră a NATO, care dispune de a doua forță militară ca mărime din cadrul alianței și de o industrie de apărare bine dezvoltată, urmărește să-și asume un rol mai amplu.
Casa Albă a avertizat că continentul trebuie să-și asigure singur securitatea, inclusiv în ceea ce privește Ucraina.
Turcia s-a impus ca un mediator-cheie în regiunea Mării Negre, menținând relații atât cu Ucraina, cât și cu Rusia. Atât Erdogan, cât și Trump au vorbit despre relația lor personală strânsă.
„Cred că relațiile noastre cu Statele Unite vor înflori în toate domeniile pe parcursul celui de-al doilea mandat al președintelui Trump, și datorită prieteniei noastre strânse cu acesta”, a declarat președintele turc în fața unui public format din lideri mondiali și diplomați.
Turcia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 1987, dar procesul de aderare se află în impas încă din 2018.
Un raport al Parlamentului European de anul trecut a arătat că procesul de aderare nu poate fi relansat în circumstanțele actuale, în ciuda importanței geopolitice și strategice a Ankarei.
Arestarea primarului din Istanbul, Ekrem İmamoglu, represiunea demonstrațiilor antiguvernamentale și încălcările drepturilor omului au fost toate semnalate ca semne ale unui regres democratic.
Erdogan a mai afirmat că reforma Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite trebuie să înceapă cu eliminarea dreptului de veto al acestui organism, propunând un sistem fără membri permanenți, în care membrii să fie aleși de Adunarea Generală pentru mandate cu durată determinată.
Președintele turc a recurs la un articol de opinie, pe care l-a publicat în Bloomberg, pentru a analiza structura instituțiilor internaționale.
În articolul său intitulat „ONU trebuie să elimine dreptul de veto al Consiliului de Securitate”, Erdogan a susținut că Consiliul reflectă în continuare echilibrul de puteri care s-a conturat după cel de-al Doilea Război Mondial.
Susținând că provocările globale, precum pandemiile, crizele energetice, perturbările lanțurilor de aprovizionare și conflictele regionale, nu pot fi lăsate la voia unui număr restrâns de capitale, Erdogan a subliniat necesitatea unui sistem de reprezentare mai eficient, mai echitabil și mai responsabil.
Liderul turc a afirmat că adăugarea de noi membri permanenți în Consiliu nu ar rezolva problema concentrării puterii decizionale în mâinile unui număr redus de state.
Descriindu-și apelul ca pe o invitatie la o înțelegere mai amplă a responsabilității, Erdogan a îndemnat la elaborarea unei foi de parcurs concrete pentru reformă. El a propus formarea unei coaliții largi în cadrul Adunării Generale, bazată pe principiul că niciun stat nu ar trebui să poată bloca în mod permanent voința majorității comunității internaționale.
