Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, codașa democrației în Uniunea Europeană. Studiu Economist Intelligence Unit: Democrația europeană, cel mai mare declin din lume în anul 2018

Published

on

România este statul membru al Uniunii Europene cu cel mai scăzut indice privind starea democrației în anul 2018, în condițiile în care democrația din Europa a înregistrat cel mai mare recul decât în orice altă regiune a lumii, arată un studiu al Economist Intelligence Unit (EIU), citat de Euronews.

La nivelul Europei, țările unde indicele democrației a scăzut semnificativ sunt Austria, Georgia, Italia, Rusia, Ungaria și Turcia, însă în interiorul Uniunii Europene patru țări domină coada clasamentului – România, Croația, Ungaria și Polonia. Top-ul este condus de Suedia, iar țările UE unde indicele privind democrația a crescut sunt Finlanda, Germania și Malta.

În pofida deprecierii percepției privind democrația din Europa, în gneral, și din Uniunea Europeană, în particular, clasamentul la nivel global este dominat de țări europene. În top 10 cele mai democratice țări ale lumii se află șapte țări europene: Norvegia (locul 1), Islanda (locul 2), Suedia (locul 3), Danemarca (locul 5), Irlanda (locul 7), Finlanda (locul 8) și Elveția (locul 10).

România, codașa democrației în Uniunea Europeană

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Studiul Economist Intelligence Unit plasează România pe ultimul loc într-un clasament al stării democrației în Uniunea Europeană.

Potrivit unui infografic Euronews, realizat pe baza informațiilor studiului, indicele democrației în România este de 6,38, mai slab decât cel al Croației (6,57), al Ungariei (6,63) sau al Poloniei (6,67). Bulgaria, țara alături de care România este monitorizată sub mecanismul MCV, a înregistrat un indice de 7,03.

Reculul înregistrat de democrația din România în 2018, țara care deține actualmente președinția Consiliului UE, survine în contextul în care situația din domeniul justiției, a luptei împotriva corupției și al statului de drept a reprezentat motiv de dispută între puterile de la București, majoritatea parlamentară și președintele Klaus Iohannis, dar și între puterea legislativo-executivă și instituțiile Uniunii Europene.

În 2018, situația din România a fost discutată de două ori în Parlamentul European, ultima dezbatere, cea cu premierul Viorica Dăncilă, reflectându-se și printr-o rezoluție votată de Parlamentul European cu privire la România.

Potrivit textului rezoluției, legislativul european solicita, printre altele, ”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă.”

În aceeași zi în care a fost adoptată rezoluția – 13 noiembrie 2018 – Comisia Europeană a publicat cel mai dur raport MCV cu privire la România, din ultimii ani, în care țara noastră are opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

În context, situația statului de drept din România, inclusiv ca urmare a violențelor de la protestele din data de 10 august, a fost pe larg analizată în presa internațională. 

Citiți și

Situația din România, dezbătută de presa internațională. Washington Post: 400 de răniți, o cifră șocantă pentru o țară care este membru al UE și NATO. The Economist: Se poate lupta cu corupția într-unul dintre cele mai corupte state din UE?

”Apel urgent pentru democrație”. Cum relatează presa internațională cea de-a doua zi de proteste din România

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin își apără decizia de a acorda cetățenie rusă separatiștilor din Ucraina: ”Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”

Published

on

© Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și-a apărat joi decizia de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste invocând decizii similare care sunt adoptate și de țări precum Polonia, România sau Ungaria.

După summitul istoric de la Vladivostok pe care l-a avut cu liderul Coreei de Nord, Vladimir Putin a reacţionat la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Relațiile Rusia-Ucraina în era ”Putin și Zelenski”. Noul lider de la Kiev califică Moscova drept o ”putere de ocupație”, în timp ce liderul de la Kremlin se declară pregătit pentru ”restabilirea” relațiilor

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Preşedintele ales al Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat că prioritatea sa va fi să pună capăt „războiului şi ocupaţiei“ ruse, într-o reacție la decizia Moscovei de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste. Poziția sa față de decretul semnat de Vladimir Putin a fost urmată de o declarație pozitivă a liderului rus cu privire la viitorul relațiilor dintre Moscova și Kiev, acesta arătându-se pregătit pentru ”restabilirea completă” a relaţiilor cu Ucraina.

Această hotărâre arată că Rusia este „o putere de ocupaţie“, a reacționat Zelenski, citat de Reuters, scrie Adevărul.

Rusia duce un război contra Ucraina, a adăugat el, angajându-se să-i apere pe cetăţenii ucraineni. El a spus că îşi doreşte să aibă parte în acest efort de sprijinul comunităţii internaţionale. De altfel, un important consilier al noului președinte ucrainean i-a recomandat acestuia să discute cu Vladimir Putin doar în prezența marilor puteri occidentale, adăugând că Zelenski doreşte să rezolve conflictul din Donbas, dar în condiţii favorabile pentru Ucraina.

Locuitorii regiunilor separatiste din estul Ucrainei vor putea primi mai ușor naționalitatea rusă în virtutea unui decret semnat miercuri de Vladimir Putin, în ceea ce poate fi considerată o sfidare politică la adresa Kiev-ului la câteva zile după alegerea noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski.

Ulterior acestei decizii, reacții critice au venit din partea Uniunii Europene, a Germaniei și a Franței, care au condamnat adoptarea acestui decret.

Mai mult, joi, în urma summit-ului istoric pe care l-a avut la Vladivostok cu liderul Coreii de Nord, Vladimir Putin a arătat că Rusia dorește și este pregătită să restabilească ”complet relaţiile noastre cu Ucraina, dar nu putem face acest lucru în mod unilateral”.

La solicitarea presei, Vladimir Putin a reacţionat de asemenea la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

”Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin.

Continue Reading

RUSIA

Germania și Franța ”condamnă” decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din estul Ucrainei: Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare a situaţiei

Published

on

Germania și Franța, co-mediatori ai procesului de pace din estul Ucrainei, au ”condamnat” joi decizia Moscovei de a facilita acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatști proruși, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Împreună cu Franţa condamnăm decretul rusesc care ar urma să faciliteze acordarea naţionalităţii ruse populaţiei în partea de est a Ucrainei”, a indicat Ministerul de Externe german într-un comunicat, subliniind că ”aceste regiuni fac parte din teritoriul naţional ucrainean”.

”Anunţul Rusiei este în contradicţie cu spiritul şi obiectivele acordurilor de la Minsk” destinate să readucă pacea în Donbas, se menţionează în comunicat.

”Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare” a situaţiei, se mai spune în text.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a declarat, prin vocea unui purtător de cuvânt al diplomației europene, că această decizie reprezintă un atac al Moscovei asupra suveranității ucrainene, anunță Agerpres, care citează Reuters.

”Semnarea de către preşedintele Putin (a ordinului pentru înlesnirea obţinerii paşaportului rusesc), constituie un alt atac al Rusiei la adresa suveranităţii Ucrainei”, a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. ”O astfel de sincronizare arată intenţia Rusiei de a continua să destabilizeze Ucraina şi să exacerbeze conflictul. Aşteptăm ca Rusia să se abţină de la acţiuni care contravin acordurilor de la Minsk şi care împiedică reintegrarea totală a zonelor aflate în afara controlului guvernului în cadrul Ucrainei”, se spune în comunicat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Decizia de pe 24 aprilie vine în completarea celei adoptate de Kremlin în luna februarie a anului 2017.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin le ordona la 18 februarie 2017 autorităților ruse să recunoască temporar documentele emise în zonele controlate de separatiștii din estul Ucrainei.

Decizia le oferea persoanelor din zona de conflict dreptul să călătorească, să muncească şi să studieze în Rusia.

Potrivit ordinului semnat atunci de Vladimir Putin, care a fost publicat pe site-ul Kremlinului, Rusia recunoștea temporar documentele de identitate, diplomele, certificatele de naştere şi de căsătorie şi numerele de înmatriculare ale maşinilor emise de autorităţile din regiunile Doneţk şi Lugansk.

În document se preciza că decizia va fi în vigoare până la o „rezolvare politică a situaţiei”.

Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 13.000 de morți până în prezent.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending