Connect with us

ROMÂNIA

România solicită viitoarei președinții franceze a Consiliului UE o “perspectivă clară” de aderare la spaţiul Schengen

Published

on

© Guvernul României

Aşteptarea României este să aibă o “perspectivă clară” de aderare la spaţiul Schengen, a transmis, marţi, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, într-o declaraţie de presă comună cu omologul francez, Clement Beaune, a cărui țară va prelua la 1 ianuarie 2022, pentru șase luni, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

“Am discutat, desigur, despre Schengen şi aderarea României la spaţiul Schengen. Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare, iar criza pandemică ne-a arătat cât este de important să avem un spaţiu Schengen eficient, care să nu mai menţină fragmentări şi care să valorizeze contribuţia reală a statelor care participă de facto printr-o serie de mecanisme care ţin de angrenajul cooperării la nivel european din perspectiva Afacerilor Interne, precum România”, a afirmat Matei, după întrevederea cu Beaune, informează Agerpres.

Secretarul de stat francez pentru afaceri europene efectuează marți o vizită la București, unde a avut discuții cu șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, consultări cu omologul român Iulia Matei și a participat la o dezbatere cu tinerii francofoni din România despre viitorul Europei organizată în comun de MAE român și Ambasada Franței în România.

La rândul său, oficialul francez a vorbit despre importanţa ca fiecare ţară din acest spaţiu să îl consolideze.

“Vom lucra într-un spirit al securităţii frontierelor, vorbim despre Schengen şi ştiu cât de important este acest subiect pentru România, dar ne dorim să construim împreună, pentru că lărgirea spaţiului Schengen nu înseamnă fragilizarea acestuia, ci fiecare ţară care intră în spaţiul Schengen nu face altceva decât să consolideze, să întărească acest spaţiu şi securitatea sa”, a arătat Clement Beaune, potrivit traducerii oficiale.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special realizat în septembrie și octombrie 2021, o majoritate covârșitoare a cetățenilor UE consideră că internetul și instrumentele digitale vor juca un rol important în viitor, iar marea majoritate consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a drepturilor și principiilor europene sunt utile pentru realizarea cu succes a transformării digitale. 

Importanța digitalizării în viața de zi cu zi

Fișa informativă națională a sondajului arată că 61% dintre cetățenii României consideră că, până în 2030, instrumentele digitale și internetul vor fi importante în viața lor, față de 81% media europeană.

Peste 70 % dintre români consideră că utilizarea acestora va aduce cel puțin tot atâtea avantaje cât dezavantaje. În schimb, doar o mică parte (15 %) se așteaptă ca utilizarea instrumentelor digitale și a internetului până în 2030 să aducă mai multe dezavantaje decât avantaje.

Preocupări legate de efectele nocive și riscurile online 

38% dintre românii care au au participat la sondaj se declară îngrijorați de atacurile cibernetice și criminalitatea informatică, precum furtul sau abuzul de date cu caracter personal, programele malware sau phishingul, față de 56% media europeană. Tot 38% au transmis că sunt îngrijorați cu privire la siguranța și bunăstarea copiilor în mediul online, față de 53% media europeană. 

Mai mult, 28 % dintre cetățenii României sunt îngrijorați de dificultatea de se a deconecta și de a găsi un echilibru bun între viața online și cea offline, 31% dintre aceștia sunt îngrijorați de dificultatea dobândirii de noi competențe digitale, necesare pentru a participa activ în societate. Aproximativ unul din cinci cetățeni ai României (22 %) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul produselor și serviciilor digitale asupra mediului.

Necesitatea de a-și cunoaște mai bine drepturile în mediul online

Conform rezultatelor sondajului, majoritatea cetățenilor europeni consideră că UE le protejează bine drepturile în mediul online.

Cu toate acestea, un număr semnificativ (aproape 60%) de cetățeni ai țării noastre nu sunt conștienți de faptul că drepturi precum libertatea de exprimare, viața privată sau nediscriminarea ar trebui să fie respectate și în mediul online.

Totuși, marea majoritate a cetățenilor Uniunii Europene consideră că este util să afle mai multe despre aceste drepturi.

Sprijin pentru declarația privind principiile digitale

Marea majoritate (71 %) a cetățenilor români consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a unei viziuni europene comune asupra drepturilor și principiilor digitale sunt utile. Aceste principii ar trebui să aibă implicații concrete pentru cetățeni; de exemplu 74% sunt în favoarea includerii principiului conform căruia toată lumea, inclusiv persoanele cu handicap sau persoanele expuse riscului de excluziune, ar trebui să beneficieze de servicii publice digitale ușor de accesat și de utilizat.

Cetățenii doresc să fie informați în mod clar cu privire la termenele și condițiile aplicabile conexiunii lor la internet, să poată accesa internetul printr-o conexiune de mare viteză și la prețuri accesibile și să poată utiliza o identitate digitală sigură și de încredere pentru a accesa o gamă largă de servicii online publice și private.

Rezultatul acestui prim sondaj Eurobarometru va contribui la elaborarea unei propuneri de declarație europeană privind drepturile și principiile digitale a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei. Declarația va promova o tranziție digitală modelată de valorile comune europene și de o viziune asupra schimbărilor tehnologice centrată pe factorul uman.

După acest prim sondaj, o serie recurentă de sondaje Eurobarometru va fi planificată în fiecare an (începând din 2023) în vedere colectării de date calitative, bazate pe percepția cetățenilor cu privire la modul în care vor fi puse în aplicare în UE principiile digitale, odată ce vor fi consacrate în declarație.


Eurobarometrul special (518) analizează modul în care cetățenii UE percep viitorul instrumentelor digitale și al internetului, precum și impactul preconizat pe care internetul și produsele, serviciile și instrumentele digitale îl vor avea asupra vieții lor până în 2030. Acesta s-a desfășurat în perioada 16 septembrie-17 octombrie 2021 printr-o combinație de interviuri online și față în față, atunci când organizarea acestora a fost posibilă sau fezabilă. Au fost intervievați 26 530 de respondenți din cele 27 de state membre ale UE.

Continue Reading

SĂNĂTATE

EPSCO: Alexandru Rafila participă la prima reuniune a miniștrilor sănătății UE. Îmbunătățirea accesului la medicamente și varianta Omicron, subiecte principale

Published

on

© Alexandru Rafila

Miniștrii sănătății ai statelor membre UE se reunesc mâine în cadrul Consiliului EPSCO (Ocuparea forței de muncă, Politică socilaă, Sănătate și Consumatori) pentru a discuta despre noua tulpină COVID-19, dar și despre consolidarea Uniunii Europene a Sănătății, se arată în comunicatul oficial. 

Astfel, noul ministru al sănătății Alexandru Rafila, va participa pentru prima dată la o reuniune EPSCO, potrivit informării Ministerului Sănătății.

Potrivit agendei oficiale, miniștrii vor lua act, de asemenea, de progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea și îmbunătățirea rezilienței Uniunii Europene a Sănătății, care reprezintă prioritatea președinției slovene în domeniul sănătății.

Pe lângă informarea miniștrilor cu privire la acordurile politice la care s-a ajuns în legătură cu mandatele consolidate ale Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Slovenia va conduce discuția privind Regulamentul Consiliului privind cadrul de urgență referitor la contramăsurile medicale.

Citiți și: Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind reînnoirea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor

De asemenea, se așteaptă ca Consiliul să aprobe concluzii privind consolidarea Uniunii Europene a Sănătății, concentrându-se pe punerea în aplicare a unor soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate reziliente, îmbunătățirea accesibilității și a disponibilității medicamentelor, combaterea cancerului și rolul UE în domeniul sănătății la nivel mondial.

În cadrul discuției privind COVID-19, miniștrii vor fi informați cu privire la varianta Omicron și vor discuta, de asemenea, despre achiziția comună de produse terapeutice pentru tratamentul pacienților cu COVID-19, dozele de rapel și vaccinarea copiilor și adolescenților.

„În timp ce ne confruntăm cu un nou val și cu noi variante ale virusului, trebuie să privim spre viitor și să ne pregătim pentru el. Avem nevoie de o Uniune Europeană a Sănătății mai rezilientă, cu o mai bună cunoaștere a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății și un răspuns mai uniform al UE, astfel încât să putem proteja sănătatea cetățenilor noștri în viitor”, a transmis ministrul Sloveniei pentru sănătate, Janes Poklukar.

Comisia Europeană va informa miniștrii cu privire la stadiul actual al strategiei farmaceutice pentru Europa și la inițiativele și propunerile legislative actuale și viitoare.

Citiți și: Comisarul european pentru sănătate: Strategia farmaceutică pentru Europa pune în centru nevoile pacienților

Continue Reading

POLITICĂ

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

Published

on

© Partidul Mișcarea Populara/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară consideră că problema României o reprezintă gradul scăzut de încasări din impozite și taxe și nu creșterea impozitării și solicită Guvernului să aibă ca prioritate reducerea evaziunii și nu sporirea nivelului de impozitare, informează formațiunea politică într-un comunicat.

Din datele publicate de Comisia Europeană rezultă că în anul 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național și anume o pierdere de 34,9% urmată de Grecia cu 25,8% și Lituania de 23,5%. România a înregistrat în 2019 o creștere a pierderilor din TVA de 34,9% față de 32,7% în 2018, echivalentul a 35 miliarde lei. Nici în perioada 2020-2021 nu s-a înregistrat o îmbunătățire substanțială a încasărilor din TVA. Pierderile din încasarea de TVA produc efecte negative asupra asigurării finanțării cheltuielilor publice dar și a concurenței între operatorii economici. România se situează în urma țărilor care aplică cota unică de impozitare a veniturilor încasând din impozite și contribuții sociale 26,8% față de 31%-35% cât realizează aceste țări.

“Renunțarea la cota unică de impozitare și trecerea la impozitarea progresivă ar crea mari probleme persoanelor care obțin venituri din salarii. În momentul de față taxarea salariilor este la nivel de 42%. Impozitarea progresivă ar însemna o creștere a taxării veniturilor din salarii cu peste 50% ceea ce ar însemna o lovitură pentru salariați și angajatori. Este posibil să se piardă multe locuri de muncă sau mulți salariați să fie plătiți la nivelul salariului minim pe economie”, subliniază PMP.

Formațiunea politică arată că reprezentanții mediului de afaceri solicită o reducere a taxării veniturilor din salarii și nu o creștere a acestei impozitări și că impozitarea progresivă a veniturilor din dividende și din dobânzi ar descuraja investitorii și ar afecta procesul de economisire.

Partidul Mișcarea Populară solicită actualei guvernări să implementeze o serie de măsuri pentru reducerea evaziunii și anume: monitorizarea achizițiilor intracomunitare mai ales în domeniul legumelor și fructelor care în cea mai mare parte nu sunt taxate, revizuirea taxării utilizării bunurilor date în concesiune de către stat având în vedere că România încasează cele mai mici sume din acest domeniu, aplicarea măsurilor anti-fraudă prevăzute de legislația europeană pentru a sancționa fiscal firmele transnaționale care transferă profitul înainte de taxare, monitorizarea încasărilor din TVA având în vedere deficitul mare înregistrat de România din aceste operațiuni.

Simpla înregistrare a caselor de marcat electronice fiscal la sistemul informatic al ANAF nu asigură reducerea evaziunii fiscale.

Partidul Mișcarea Populară susține o reașezare a sistemului fiscal din România pe principii de echitate dupa ce se asigură că evaziunea a fost redusă în mod substanțial. O impozitare progresivă în momentul de față ar avea ca efect creșterea impozitării a contribuabililor de bună credință.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA9 mins ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA18 mins ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA31 mins ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.48 mins ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.1 hour ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

NATO2 hours ago

Mircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

U.E.2 hours ago

Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la salariile minime echitabile în UE: Fiecare trebuie să-și permită un nivel de trai decent

U.E.2 hours ago

UE prelungește cu un an sancțiunile impuse împotriva persoanelor și entităților responsabile de încălarea drepturilor omului în diferite țări din întreaga lume

U.E.2 hours ago

Germania: Social-democrații anunță lista miniștrilor pentru noul guvern, care va fi învestit miercuri

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending