Parlamentul European a adoptat joi, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care susține, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“Parlamentul sprijină integrarea deplină a Bulgariei și României în spațiul Schengen; Croația îndeplinește, de asemenea, criteriile de aderare”, arată sursa citată.
Observând că unele controale la frontierele interne au fost instituite din 2015, eurodeputații afirmă că astfel de verificări nu mai îndeplinesc criteriile proporționalității și necesității și, prin urmare, sunt ilegale. Dacă este necesar, Comisia ar trebui, de asemenea, să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Eurodeputații sunt preocupați de informațiile primite privind returnările efectuate de Frontex la frontierele externe ale spațiului Schengen. Aceștia solicită mai multă transparență în ceea ce privește activitățile agenției, în special cele care au loc pe mare, precum și îndeplinirea obligațiilor sale de raportare. Parlamentul subliniază că sprijinirea persoanelor aflate în pericol pe mare este o obligație legală și solicită ca agenția de frontieră să angajeze persoane însărcinate cu monitorizarea drepturilor fundamentale, în conformitate cu regulamentul său.
Integrarea noilor state membre
Raportul solicită, de asemenea, integrarea deplină a Bulgariei și a României în zona de liberă circulație, observând că ambele țări au îndeplinit cerințele pentru aderarea la spațiul Schengen.
Croația a îndeplinit, de asemenea, cerințele, astfel cum a remarcat Comisia în timpul vizitei sale în această țară din noiembrie 2020.
În cele din urmă, eurodeputații salută dezvoltarea sistemelor informatice (cum ar fi Sistemul de informații privind vizele și Sistemul de intrare/ieșire) în domeniile gestionării frontierelor și vizelor, și solicită ca aceste proiecte să fie finalizate fără întârziere.
Privind în perspectivă, Parlamentul subliniază că este necesară o reformă a Codului frontierelor Schengen pentru a aborda situația actuală a spațiului de călătorie fără frontiere.
Deși controalele la frontieră rămân o prerogativă a statelor membre, noile mecanisme de salvgardare ar putea asigura retragerea controalelor atunci când acestea nu mai reprezintă un răspuns proporțional.
Votul privind raportul anual de funcționare a spațiului Schengen a urmat unei dezbateri care a avut loc marți în plenul PE de la Strasbourg, cadru în care comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
România şi Bulgaria au depus o cerere comună de aderare la spaţiul Schengen încă din ianuarie 2008, iar Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea celor două state membre la Spaţiul Schengen, poziție reafirmată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european, care a mai votat o astfel de rezoluție și în 2018.
Aderarea lor a fost însă blocată ani de zile în special de Franţa, Germania şi Olanda, din cauza neîncrederii în progresele realizate în combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate.
În februarie, premierul Florin Cîţu spunea că România ar putea adera la spaţiul Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil.
