Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis, joi, la Beijing, omologului său rus Vladimir Putin că China şi Rusia vor “apăra dreptatea în lume”, în contextul primei vizite externe a liderului de la Moscova după preluarea celui de-al cincilea mandat de președinte.

“În ciuda unor suişuri şi coborâşuri, relaţiile noastre s-au întărit şi au rezistat testului peisajului internaţional în schimbare. Suntem un bun exemplu pentru alte puteri în ceea ce priveşte respectul şi sinceritatea. Dezvoltarea legăturilor noastre este favorabilă păcii, stabilităţii şi prosperităţii în regiune şi în lume”, a declarat Xi în cadrul întâlnirii cu uşile închise pe care a avut-o joi cu Putin, a informat Ministerul Afacerilor Externe al ţării asiatice, citat de EFE, potrivit Agerpres.

“Vom continua să ne consolidăm prietenia şi să apărăm dreptatea în lume”, a spus Xi în faţa lui Putin.

Xi s-a angajat să lucreze cu Putin pentru “întinerirea” țărilor lor, în timp ce cei doi au început o zi de discuții la Beijing, afirmând că China va fi “întotdeauna un bun partener” al Rusiei, potrivit presei de stat chineze.

Putin a sosit la Beijing pentru o vizită de stat de două zile care va include discuții detaliate despre Ucraina, Asia, energie și comerț cu Xi, cel mai puternic susținător politic al său și rival geopolitic al Statelor Unite, a relatat Reuters.

“Relația dintre China și Rusia de astăzi este o relație câștigată cu greu, iar cele două părți trebuie să o prețuiască și să o cultive”, i-a spus Xi lui Putin, în timp ce s-au întâlnit la Marea Sală a Poporului din Beijing pentru sesiunea de deschidere.

“China este dispusă să… realizeze în comun dezvoltarea și întinerirea țărilor noastre și să lucreze împreună pentru a susține echitatea și dreptatea în lume.”

China și Rusia au declarat un parteneriat “fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul înainte de a trimite zeci de mii de trupe în Ucraina, declanșând cel mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Atunci, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“. O poziție similară a fost exprimată de liderii celor două țări în martie 2023.

Alegând China pentru prima sa călătorie în străinătate de la depunerea jurământului pentru un mandat de șase ani, care îl va menține la putere cel puțin până în 2030, Putin transmite lumii un mesaj cu privire la prioritățile sale și la soliditatea legăturilor sale personale cu Xi.

În timp ce se întâlneau, Putin i-a spus lui Xi că cooperarea lor este un factor de stabilizare. “Este de o importanță crucială ca relațiile dintre Rusia și China să nu fie oportuniste și să nu fie îndreptate împotriva nimănui”, a declarat Putin, citat de agenția rusă de știri RIA Novosti.

Într-un interviu anterior acordat agenției chineze de știri Xinhua înainte de plecare, Putin l-a lăudat pe Xi pentru că a contribuit la construirea unui “parteneriat strategic” cu Rusia bazat pe interese naționale și pe o încredere reciprocă profundă.

Sosirea lui Putin urmează unei misiuni la Beijing, la sfârșitul lunii trecute, a secretarului de stat american Antony Blinken, în parte pentru a-l avertiza pe șeful diplomației chineze, Wang Yi, împotriva aprofundării sprijinului militar pentru Rusia. În același timp, Xi Jinping îl primește pe Putin după un turneu prezidențial pe care l-a efectuat la începutul lunii mai în Europa, primul după cinci ani, fiind primit la Paris de președintele Emmanuel Macron, la Belgrad de președintele Vucic și la Budapesta de premierul Viktor Orban.

Putin, în vârstă de 71 de ani, și Xi, în vârstă de 70 de ani, vor participa la o gală de celebrare a 75 de ani de când Uniunea Sovietică a recunoscut Republica Populară Chineză, pe care Mao Zedong a declarat-o în 1949.

Statele Unite au recurs la măsuri suplimentare de reducere a capacității Rusiei de a-și susține mașinăria de război, continuând o campanie multilaterală de limitare a veniturilor Kremlinului și a accesului acestuia la materialele de care are nevoie pentru a-și continuă războiul ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei.

Astfel, SUA au impus aproape 300 de noi sancțiuni împotriva a zeci de actori care permit Rusiei să achiziționeze din străinătate tehnologie și echipamente de care are nevoie disperată.

Potrivit unor comunicate ale Trezoreriei și Departamentului de Stat, Statele Unite, împreună cu numeroși parteneri internaționali, sunt deosebit de preocupate de entitățile cu sediul în Republica Populară Chineză (RPC) și în alte țări terțe care furnizează inputuri esențiale pentru baza militaro-industrială a Rusiei.

Acest sprijin permite Rusiei să își continue războiul împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității internaționale. 

Așadar, sancțiunile vizează mai multe companii din Hong Kong și China, despre care SUA afirmă că au ajutat Rusia să eludeze măsurile occidentale, conform Deutsche Welle.

Măsurile, anunțate de Departamentul Trezoreriei împreună cu Departamentul de Stat, includ, de asemenea, sancțiuni împotriva unor entități din Azerbaidjan, Belgia, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Slovacia.

Departamentul Trezoreriei a atras atenția în mod constat că firmele se confrunta cu urmări semnificative ca urmare a furnizării de sprijin material pentru războiul Rusiei, iar SUA impune (n.r. sancțiuni) pentru aproape 300 de ținte. Acțiunile de astăzi vor perturba și degrada și mai mult eforturile de război ale Rusiei prin urmărirea bazei sale militare industriale și a rețelelor de evaziune care contribuie la alimentarea acesteia. În timp de zădărnicim acțiunile mașinăriei de război a Rusiei, pachetul suplimentar de securitate națională recent aprobat de președintele Biden oferă un sprijin militar, economic și umanitar extrem de necesar pentru a sprijini reziliența curajoasă a Ucrainei. Combinat, sprijinul nostru pentru Ucraina și țintirea neobosită a capacității militare a Rusiei oferă Ucrainei un avantaj critic pe câmpul de luptă”, a declarat secretarul secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen.

În egală măsură, SUA au acuzat Rusia de încălcarea interdicției globale privind armele chimice, informează Reuters. 

De asemenea, Departamentul de Stat și-a extins atenția asupra viitoarei capacități a Rusiei de a transporta gaz natural lichefiat, sau GNL, unul dintre principalele exporturi ale țării.

Acesta a desemnat doi operatori de nave implicați în transportul de tehnologie, inclusiv echipamente pentru structuri bazate pe gravitație sau stâlpi de beton care susțin platformele offshore, pentru proiectul Arctic GNL 2 al Rusiei.

De asemenea, au fost vizate subsidiare ale companiei rusești de stat pentru energie nucleară Rosatom, precum și 12 entități din cadrul grupului de companii Sibanthracite, unul dintre cei mai mari producători de cărbune metalurgic din Rusia, a precizat Departamentul de Stat.

Washingtonul a impus sancțiuni și transportatorului aerian rus Pobeda, o filială a companiei aeriene ruse Aeroflot.

Departamentul de Stat a vizat, de asemenea, trei persoane în legătură cu moartea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut critic intern al președintelui Vladimir Putin, care a murit în februarie într-o închisoare din regiunea arctică a Rusiei.

Autoritățile ruse spun că acesta a murit din cauze naturale. Adepții săi cred că a fost ucis de autorități, ceea ce Kremlinul neagă.

Acțiunea de miercuri l-a vizat pe directorul coloniei corecționale din Rusia unde Navalnîi a fost deținut în cea mai mare parte a perioadei de încarcerare, precum și pe șeful detașamentului de izolare și pe șeful unității medicale din colonia unde a fost închis înainte de a muri.

Oficialii au supravegheat celulele în care Navalnîi a fost ținut la izolare, curtea unde deținuților li se permitea să iasă la plimbare și unde se presupune că s-a prăbușit Navalnîi, a precizat Departamentul de Stat.

Decizia SUA de a impune noi sancțiuni vine după ce secretarul de stat american Antony Blinken a declarat luni că, deși China nu furnizează Rusiei arme și muniții, oferă în schimb industriei militare ruse ”un sprijin incalculabil” prin vânzarea unor produse de micro-electronică, mașini-unelte și optică.

Citiți și: Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector

”Dacă ne uităm la ce a făcut Rusia în ultimul an în ce priveşte producţia de muniţii, rachete, tancuri şi vehicule blindate, le-a fabricat într-un ritm mai rapid decât în orice alt moment al istoriei sale moderne, inclusiv în timpul Războiului Rece”, lucru care a fost posibil pentru că Rusia ”primeşte provizii masive de maşini-unelte, micro-electronică şi optică, majoritatea provenite din China”, a explicat şeful diplomaţiei americane, la scurtă vreme după întâlniri cu oficiali chinezi precum președintele Xi Jinping și ministrul de externe Wang Yi, cărora le-a transmis să nu sprijine Moscova prin furnizarea de produse cu dublă întrebuințare.

De la declanșarea războiului ilegal și neprovocat de către Rusia împotriva Ucrainei, China și-a susținut neutralitatea în acest dosar și a continuat să se prezinte ca un potențial mediator în vederea obținerii păcii, deși consolidarea legăturilor economice, strategice și diplomatice cu Rusia se află la celălalt capăt al spectrului imparțialității.

Rusia a respins prin veto o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care cerea tuturor națiunilor să prevină o cursă periculoasă a înarmării nucleare în spațiul cosmic, calificând-o drept ”un spectacol murdar”, conform The Guardian.

Rezoluția, promovată de Statele Unite și Japonia, ar fi cerut tuturor țărilor să nu dezvolte sau să desfășoare arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă în spațiu, care sunt deja interzise în conformitate cu un tratat internațional din 1967.

”Veto-ul de astăzi ridică întrebarea: De ce? De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă? Ce ați putea să ascundeți?”, a declarat ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, după vot.

Reacția diplomatului american vine după ce Vladimir Putin a spus că Moscova nu are vreo intenție de a desfășura arme nucleare în spațiu.

Ambasadorul rus la ONU, Vassili Nebenzia, a respins rezoluția, calificând-o drept ”complet absurdă și politizată” pentru că nu merge suficient de departe în interzicerea tuturor tipurilor de arme în spațiu.

Votul în Consiliul de Securitate, format din 15 membri, a fost de 13 voturi pentru, Rusia s-a opus și China s-a abținut.

Rusia și China au propus un amendament care ar cere tuturor țărilor, în special celor cu capacități spațiale importante, ”să interzică pentru totdeauna amplasarea de arme în spațiul cosmic și amenințarea cu utilizarea forței în spațiul cosmic”.

Însă SUA s-au opus, iar după vot Nebenzia a declarat: ”Amândoi au fost de acord: „Vrem o interdicție privind amplasarea de arme de orice fel în spațiul cosmic, nu doar a armelor de distrugere în masă. Dar voi nu vreți asta. Și permiteți-mi să vă pun aceeași întrebare. De ce?”

Ambasadorul american a declarat înainte de vot că lumea abia începe să înțeleagă ”ramificațiile catastrofale ale unei explozii nucleare în spațiu”.

The U.S. and Japan-drafted UN Security Council resolution on preventing nuclear weapons in space has received support from more than 60 Member States.

We understand the catastrophic consequences of a potential nuclear detonation in space and look to the Security Council to…

— U.S. Mission to the UN (@USUN) April 24, 2024

Aceasta ar putea distruge ”mii de sateliți operați de țări și companii din întreaga lume – și ar putea anihila serviciile vitale de comunicații, științifice, meteorologice, agricole, comerciale și de securitate națională de care depindem cu toții”, a spus Linda Thomas-Greenfield.

Citiți și: SUA au informat aliații din Europa că Rusia dezvoltă o armă anti-satelit, care nu este una “activă” și o amenințare imediată la adresa securității. Biden a dispus un angajament diplomatic direct cu Kremlinul

Ambasadoarea SUA la ONU a anunțat rezoluția SUA-Japonia în martie după ce, la mijlociul lunii februarie,  Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională, John Kirby, a declarat că SUA au informații că Rusia dezvoltă o armă antisatelit, despre care Washingtonul crede că nu este încă operațională.