NATO
Slovacia consideră “legitimă” candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO: Dorim să auzim cum ambii candidați ocrotesc interesele de securitate ale Europei Centrale și de Est
Published
2 months agoon
Slovacia apreciază drept “legitimă” candidatura președintelui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, în vreme ce Republica Cehă se arată favorabilă pentru o numire a premierului olandez demisionar Mark Rutte în fruntea Alianței, au declarat joi miniștrii de externe ai celor două țări din grupul de la Vișegrad la finalul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul NATO.
“Slovacia este serioasă în ceea ce priveşte abordarea subiectului viitorului şef al NATO şi m-am aşteptat la mai multă deschidere, empatie, din partea statelor membre, faţă de cererile ţărilor din zona estică pentru că aceste ţări sunt cel mai mult expuse conflictului din Ucraina”, a declarat Juraj Blanar, ministrul de externe slovac, într-un briefing de presă la finalul reuniunii, referindu-se la ţările din formatul Bucureşti-9 (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania).
Șeful diplomației de la Bratislava și-a exprimat așteptarea ca la nivel aliat să se discute mai mult despre interesele de securitate ale regiunii Europei Centrale și de Est.
“Nu am avut un candidat rezonabil până şi-a prezentat candidatura domnul Iohannis. Este o candidatură legitimă“, a punctat Blanar.
Ministrul de externe al Slovaciei a precizat că regiunea din care provine dorește să audă cum ocrotesc ambii candidați interesele noastre de securitate, precizând că o temă de interes specific pentru țara sa este “protecția aeriană” și anticipând discuții cu Olanda în acest sens.
Întrebat despre orizontul de timp când ar putea fi numit următorul secretar general al NATO, Juraj Blanar a precizat un acord comun ar putea fi atins înainte de summitul de la Washington din 9-11 iulie.
La rândul său, ministrul ceh Jan Lipavsky, care s-a arătat favorabil pentru o numire a lui Mark Rutte în fruntea NATO, și-a exprimat speranţa ca procesul de alegere a unui nou secretar general al NATO să se termine cel târziu la reuniunea informală de la Praga a miniştrilor de externe din perioada 30-31 mai sau cel târziu la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Washington din 9-11 iulie.
Întrebat dacă s-a exprimat pro sau contra faţă de candidatura lui Klaus Iohannis, el a afirmat joi într-un briefing că nu s-a ajuns la un asemenea vot în cadrul reuniunii ministeriale de miercuri şi joi.
Precizările celor doi miniștri de externe au venit după ce omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat joi că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.
“Am vorbit ieri (n.r. – miercuri) despre următorul secretar general și ne-am reiterat poziția, care este în favoarea premierului olandez Mark Rutte. Există o largă majoritate în favoarea sa, dar va trebui să așteptăm răspunsurile Turciei, României și Ungariei, care susțin candidatura președintelui român Klaus Iohannis. Dar sper că vom putea găsi un acord“, a spus Tajani.
Un anunț similar a fost făcut și de premierul suedez Ulf Kristersson, care a justificat decizia guvernului de la Stockholm, declarând că Rutte “este un lider înţelept cu o experienţă solidă”.
Într-un comunicat preluat de Reuters, el a adăugat că, “în vremuri caracterizate de incertitudini sporite şi de o situaţie în degradare a politicii de securitate, este nevoie de o NATO solidă, care prin descurajare şi apărare să contribuie la securitatea tuturor aliaţilor şi la promovarea păcii şi a libertăţii”.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.
Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.
Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat miercuri, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român.
Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.
Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.
Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Curtea Penală Internațională: Judecătoarea Iulia Motoc va prezida completul ce se va pronunţa asupra mandatelor de arestare cerute împotriva lui Netanyahu și liderilor Hamas
Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității
Premierul Greciei îi cere președintei Comisiei Europene ”să adoptate măsuri curajoase pentru a garanta că piaţa unică funcţionează cu mai multă concurenţă şi transparenţă, în beneficiul consumatorilor”
Liderul PNL Nicolae Ciucă a anunțat că își lansează cartea “Un ostaș în slujba țării” în contextul tranziției sale de la om de armată la om politic
Premierul Ciolacu, vizită la Ankara: Turcia este principalul partener comercial non-UE al României. Ne-am propus să creștem schimburile comerciale la 15 miliarde de dolari
SUA pregătesc sancțiuni împotriva oficialilor georgieni care au promovat legea “influenței străine”, criticând o “turnură iliberală” și o “politică de acomodare cu Rusia”
NATO
Ministerul Apărării Naționale lansează o nouă campanie de recrutare a rezerviștilor voluntari. Sunt disponibile aproape 5.000 de locuri
Published
9 hours agoon
May 20, 2024Ministerul Apărării Naționale organizează, în perioada 20 mai – 27 iunie, o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în calitate de rezervist voluntar în Armata României, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Sunt disponibile 4936 de locuri de rezervişti voluntari (ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați) în unităţi militare de pe întregul teritoriu național.
Procesul de recrutare şi selecţie se desfăşoară în baza prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, republicată, şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 270/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Cetățenii interesați se pot informa la centrele militare despre etapele procesului de recrutare şi selecţie, structurile desemnate să execute selecția, unitatea sanitară militară unde urmează să susţină examinarea medicală, precum și unitatea militară sau centrul de instruire în care urmează să execute programul de instruire iniţială, în situația în care fac obiectul acestei instruiri, potrivit legii, precum şi despre avantajele îndeplinirii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.
Candidaţii proveniţi din rândul cetăţenilor fără pregătire militară vor fi consiliaţi în ceea ce priveşte exprimarea opţiunilor, în sensul orientării către funcțiile pentru care aceştia îndeplinesc criteriile specifice referitoare la nivelul studiilor și corespondența specializărilor dobândite în viața civilă cu armele/serviciile și specialitățile militare.
Detalii suplimentare pot fi obținute de la sediul centrelor militare zonale, judeţene sau de sector. Adresele poştale şi datele de contact ale acestora sunt disponibile aici și aici.
NATO
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Published
3 days agoon
May 18, 2024Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat vineri necesitatea creşterii rolului securităţii cibernetice în cadrul posturii generale de descurajare şi apărare a NATO, la Haga, unde a participat la Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”.
Potrivit unui comunicat MAE, şefa diplomaţiei române a subliniat importanţa asigurării securităţii cibernetice, esenţială pentru securitatea naţională şi pentru apărarea colectivă.
Luminiţa Odobescu a pledat pentru o abordare unitară şi coordonată la nivelul NATO şi al partenerilor pentru a preveni şi a răspunde ferm atacurilor şi activităţilor cibernetice ostile. Acestea cresc în frecvenţă, intensitate şi sofisticare, după cum o demonstrează războiul din Ucraina şi presiunea în creştere resimţită de către statele din zona Mării Negre. Astfel, este necesară o bună pregătire în combaterea tuturor ameninţărilor din domeniul cibernetic.
Conferinţa a marcat încheierea unui nou ciclu de evaluare a progresului aliaţilor în asigurarea rezilienţei cibernetice proprii, precum şi a rezilienţei Alianţei în ansamblul său. Evenimentul are loc cu o periodicitate anuală. La ediţia din acest an au participat pentru prima dată şi state partenere ale NATO, în calitate de invitaţi în cadrul anumitor sesiuni.
Agenda de discuţii din acest an a vizat teme de o relevanţă deosebită atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi din perspectiva riscurilor şi oportunităţilor generate de noile tehnologii la adresa rezilienţei cibernetice a infrastructurilor critice. Securitatea cibernetică portuară şi impactul inteligenţei artificiale asupra protecţiei infrastructurilor critice şi securităţii cibernetice au fost printre subiectele principale de discuţie.
Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”, care a avut loc joi şi vineri, a fost co-organizată de către România împreună cu Regatul Ţărilor de Jos.
În deschiderea evenimentului au participat, alături de ministrul Odobescu, ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar la lucrări au luat parte peste 150 de delegaţi din 50 de ţări aliate şi partenere ale NATO.
Co-organizarea şi participarea României la conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge 2024” este în linie cu obiectivele aprobate de către Preşedintele României, precum şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de intensificare a implicării României la nivelul NATO în domeniul apărării cibernetice.
Potrivit MAE, calitatea de co-organizator al conferinţei a sporit vizibilitatea eforturilor întreprinse de ţara noastră ca stat aliat NATO, punând totodată în valoare contribuţia şi expertiza pe care România o aduce deja la NATO în domeniul apărării cibernetice.
NATO
Germania trimite 2.000 de soldați în România în cadrul celui mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece pentru a proteja flancul sud-estic al Alianței
Published
6 days agoon
May 15, 2024În vederea protejării flancului sud-estic al NATO, în jur de 2.000 soldați germani din cadrul Diviziei Schnelle Kräfte (Division Rapid Forces) precum şi numeroși militari ai altor aliați NATO și personal de sprijin participă la un exercițiu în România, informează Ambasada Germaniei la București, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Pentru desfășurarea exercițiului multinațional de desant în România, a fost operaționalizat Forward Command Post al Diviziei în Ungaria, ca națiune gazdă, precum și postul de comandă al brigăzii aeropurtate 1.
Militarii germani, alături de aliații din Ţările de Jos, Franța, Spania, SUA și România, vor participa la cel mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece.
Aproximativ 5.000 de militari vor lua parte. La diferitele misiuni de desant vor participa până la 1.500 de parașutiști și forțe specializate. Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul de brigadă Pop, a numit această operațiune un eveniment istoric.
Obiectivul exercițiului NATO SWIFT RESPONSE din România și Ungaria, desfășurat sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte, este protejarea flancului sud-estic al NATO.
“Prin participarea numeroasă a trupelor germane la exercițiul NATO SWIFT RESPONSE sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, Germania demonstrează din nou că ne situăm ferm alături de aliații noștri, aducând o contribuție relevantă la asigurarea securității României și a flancului de sud-est al NATO. Mulțumesc militarilor Diviziei Schnelle Kräfte, precum și tuturor celorlalte forțe participante pentru contribuția lor importantă. În aceste vremuri dificile, trebuie să facem totul, ca aliați NATO, pentru asigurarea protecției cetățenilor noștri și a teritoriului aliat. În acest sens, capacitatea unei deplasări rapide de trupe este decisivă. Mulțumesc Forțelor Terestre române pentru ospitalitate și excelenta colaborare“, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer, citat în comunicat.
“În cadrul operațiunii SWIFT RESPONSE, se desfășoară exerciții de desant și debarcare din elicoptere, în condiții de luptă, pentru a demonstra deplasarea rapidă a unor trupe rapid operaționale. Pe lângă pregătirea pentru deplasare și luptă, demonstrarea disponibilității de apărare a țării și a alianței la frontiera externă a NATO este obiectivul principal al acestui exercițiu. Aceasta este, desigur, comunicare strategică. Transmitem un semnal general foarte clar cu exercițiul «STEADFAST DEFENDER», că suntem oricând foarte rapid operaționali pentru deplasarea de forțe în acele zone, în care este nevoie de ele și în care descurajează agresiunea oricărui adversar“, a declarat și generalul-maior Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte.
Divizia Schnelle Kräfte urmărește, în principiu, deplasarea strategică pe distanțe mari într-un timp foarte scurt, pentru a fi oriunde rapid operațională. În acest sens, sunt utilizate toate modalitățile de transport posibile: aerian, terestru și feroviar.
În acest sens, nu doar în cazul deplasărilor, ci și în cazul operațiunilor ale Air Mobile Task Force (AMTF), sunt utilizate cele mai diferite modele de aeronave ale națiunilor participante. În total, este vorba despre aproximativ 40 aeronave cu aripi fixe și 35 de elicoptere, precum și 200 vehicule terestre.
Concrete & Design Solutions
Curtea Penală Internațională: Judecătoarea Iulia Motoc va prezida completul ce se va pronunţa asupra mandatelor de arestare cerute împotriva lui Netanyahu și liderilor Hamas
Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității
Ministerul Apărării Naționale lansează o nouă campanie de recrutare a rezerviștilor voluntari. Sunt disponibile aproape 5.000 de locuri
Premierul Greciei îi cere președintei Comisiei Europene ”să adoptate măsuri curajoase pentru a garanta că piaţa unică funcţionează cu mai multă concurenţă şi transparenţă, în beneficiul consumatorilor”
ICI București a participat la conferinţa dedicată Zilei Internaţionale a Telecomunicaţiilor și Societăţii Informaţionale
România și Qatar semnează un memorandum de înțelegere pentru cooperare în domeniul comunicațiilor electronice. Marcel Ciolacu: Acest sector are rol strategic pentru țara noastră
Universitatea din București lansează rezultatele cercetării „Atitudinea românilor față de voluntariat”
”Doar standarde globale pentru AI pot opri o cursă spre abis”, subliniază premierul britanic și președintele sud-coreean în preambulul summitului global privind inteligența artificială
Ajutorul acordat Iranului de către Comisia Europeană pentru găsirea elicopterului prezidențial nu a avut în spate „motivații politice”
Liderul PNL Nicolae Ciucă a anunțat că își lansează cartea “Un ostaș în slujba țării” în contextul tranziției sale de la om de armată la om politic
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității
Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Marcel Ciolacu consideră că României îi vor fi ridicate vizele pentru SUA în acest an: Trebuie o mobilizare din partea românilor să își reînnoiască vizele
- ROMÂNIA6 days ago
Vila Minovici din București și Turnul Chindiei din Târgoviște, incluse în colecția paneuropeană de bunuri culturale 3D lansată de CE
- U.E.5 days ago
Premierul Slovaciei a fost împușcat în plină stradă
- ROMÂNIA1 week ago
ICI București organizează pe 17 mai workshopul „Comunicații pentru Viitor: Inovație și Cercetare în Era Digitală” pentru a marca Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
- NATO6 days ago
Marcel Ciolacu: O decizie a României de a trimite sistemul Patriot în Ucraina deranjează Moscova. Rusia nu-și permite să atace România