Sistemul de sănătate din România continuă să fie afectat de subfinanțare, acces inegal la servicii, nevoi medicale neacoperite și deficit de personal medical, probleme care au implicații directe nu doar asupra stării de sănătate a populației, ci și asupra funcționării economiei și a pieței muncii, avertizează Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în studiul său economic dedicat României.
Analiza arată că performanța sistemului medical influențează participarea la muncă, productivitatea și sustenabilitatea finanțelor publice, în contextul în care o populație mai sănătoasă este esențială pentru creșterea economică pe termen lung.
Studiul care ar putea fi ultimul înainte de aderarea României la OCDE a fost prezentat luni, la Palatul Victoria, de secretarul general al organizației, Mathias Cormann, și de premierul Ilie Bolojan. Oficialul OCDE se află într-o vizită de lucru în România în cadrul căreia s-a întâlnit și cu președintele Nicușor Dan și a anunțat că intenționează să invite România să se alăture organizației în luna iunie.
Raportul atrage atenția și asupra unor vulnerabilități persistente în sistemul de sănătate, care pot afecta atât calitatea vieții populației, cât și participarea pe piața muncii și sustenabilitatea finanțelor publice. Potrivit analizei, România continuă să aloce resurse relativ reduse pentru sănătate comparativ cu alte economii europene și cu statele membre ale Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
În 2023, cheltuielile publice pentru sănătate au reprezentat aproximativ 4,7% din PIB, semnificativ sub media statelor din Europa Centrală și de Est analizate de OCDE, unde nivelul ajunge la 6,6% din PIB. În același timp, cheltuielile private pentru servicii medicale au fost de 1,4% din PIB, ceea ce reflectă o contribuție importantă a plăților directe ale pacienților la finanțarea sistemului.
Organizația subliniază că investițiile mai mari și o organizare mai eficientă a sistemului sunt esențiale pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale și pentru obținerea unor rezultate mai bune în materie de sănătate. Consolidarea medicinei preventive și a asistenței medicale primare ar putea reduce costurile pe termen lung, deoarece tratarea bolilor în stadii incipiente este mult mai puțin costisitoare decât intervențiile în faze avansate.
Raportul evidențiază și diferențe majore de acces la servicii medicale între mediul urban și cel rural. Aproximativ 40% din populația României trăiește în mediul rural, unde accesul la servicii medicale rămâne limitat din cauza concentrării infrastructurii și a personalului medical în orașe. Potrivit datelor citate de OCDE, peste 90% dintre medici și peste 95% dintre asistentele medicale cu studii superioare lucrează în mediul urban, ceea ce accentuează dezechilibrele regionale în accesul la îngrijire medicală.
În aceste condiții, nevoile medicale neacoperite sunt printre cele mai ridicate din țările OCDE, în special în rândul grupurilor vulnerabile. Costurile suportate direct de pacienți contribuie la această problemă: în 2023, 22,7% din costul medicamentelor ambulatorii a fost plătit direct de pacienți, un nivel peste media Uniunii Europene (15,7%).
Raportul mai arată că accesul la sistemul de asigurări de sănătate este limitat pentru o parte a populației. Sistemul este legat de plata contribuțiilor, ceea ce exclude o parte dintre lucrătorii din economia informală sau persoanele fără venituri stabile. În 2024, aproximativ 11% din populație nu era asigurată, un nivel de peste cinci ori mai mare decât media OCDE.
Pentru a reduce aceste inegalități, organizația recomandă extinderea serviciilor de medicină primară și dezvoltarea centrelor medicale comunitare, în special în zonele rurale și defavorizate. Programul de extindere a centrelor integrate de îngrijire comunitară, finanțat inclusiv prin fonduri europene, ar urma să creeze sau să modernizeze 54 de centre medicale în zone rurale și regiuni slab deservite, oferind servicii integrate de sănătate și asistență socială.
De asemenea, raportul subliniază importanța digitalizării sistemului medical. România se află în urma altor state europene în utilizarea dosarelor electronice de sănătate, iar datele medicale sunt fragmentate între diferite instituții. Implementarea unei strategii naționale de sănătate digitală și crearea unei agenții dedicate ar putea contribui la integrarea sistemelor informatice, extinderea telemedicinei și îmbunătățirea coordonării între furnizorii de servicii medicale.
Datele și recomandările OCDE despre sănătate se aliniază cu rapoartele anterioare, care subliniază subfinanțarea cronică a sistemului medical românesc. Potrivit “Raportului de sinteză 2025: Tendințe în reforma politicii de sănătate în UE”, un proiect realizat de OCDE în colaborare cu Comisia Europeană, România se situează printre țările UE cu cele mai mici investiții în sănătate, cheltuind doar aproximativ 22 de euro pe cap de locuitor pentru prevenție, față de 260 de euro în Germania, stat aflat la polul opus. Acest decalaj evidențiază necesitatea urgentă a unor politici publice axate pe prevenție și consolidarea infrastructurii medicale primare.
În plus, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Stefano Scarpetta, Director al Departamentului ELS din OCDE, a evocat necesitatea adaptării sistemului medical românesc prin investiții în personal, servicii preventive și digitalizare, pentru a răspunde mai eficient nevoilor populației și a susține participarea pe piața muncii.
În studiul prezentat luni, OCDE consideră că îmbunătățirea accesului la servicii medicale și creșterea investițiilor în sistemul de sănătate ar putea avea efecte pozitive nu doar asupra stării de sănătate a populației, ci și asupra economiei, prin creșterea participării pe piața muncii și reducerea inegalităților sociale.
