Un nou raport al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că economia României a făcut progrese semnificative în recuperarea decalajelor față de economiile dezvoltate în ultimele două decenii, însă ritmul de creștere s-a redus recent, provocările legate de deficitul bugetar, inflație, demografie și competitivitate structurală rămân majore, iar sistemul de sănătate rămâne subfinanțat și inegal. Cu provocări legate de piața muncii și declinul demografic, în care tinerii nu sunt integrați complet pe piața muncii, iar persoanele aflate la maturitate profesională nu se regăsesc neapărat în câmpul muncii, experții OCDE atrag atenția că sporirea nivelului salarial este dublă față de ritmul productivității și că mecanismul de creștere bazat pe recuperarea decalajului se apropie de limită, fiind necesară o paradigmă transformațională înspre inovare, valoare adăugată și competitivitate.
Raportul care ar putea fi ultimul înainte de aderarea României la OCDE a fost prezentat luni, la Palatul Victoria, de secretarul general al organizației, Mathias Cormann, și de premierul Ilie Bolojan. Oficialul OCDE se află într-o vizită de lucru în România în cadrul căreia s-a întâlnit și cu președintele Nicușor Dan.
Potrivit studiului “OECD Economic Surveys: Romania 2026”, convergența veniturilor și productivității față de nivelurile OCDE a fost „impresionantă”, susținută de deschiderea economică, investițiile străine și fondurile europene. Totuși, menținerea acestui progres va depinde de reforme structurale consistente și de consolidarea finanțelor publice.
Raportul subliniază că România continuă să beneficieze de finanțare europeană substanțială, care sprijină investițiile și potențialul de creștere pe termen lung. În același timp, creșterea rapidă a salariilor din ultimii ani a alimentat inflația și a afectat competitivitatea prețurilor, ceea ce indică necesitatea unui model de creștere mai echilibrat.
Economia încetinește, iar inflația rămâne ridicată. Mecanismul de creștere bazat pe recuperarea decalajului se apropie de limită
Economia românească a încetinit semnificativ în ultimii ani. După un avans de 2,3% în 2023, creșterea PIB a coborât la 0,9% în 2024 și este estimată la 0,7% în 2025.
Potrivit OCDE, încetinirea reflectă în special cererea externă mai slabă și efectele consolidării fiscale asupra economiei interne. Consumul privat, principalul motor al creșterii economice, a început să se tempereze în 2025, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor reale, al înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și al presiunilor suplimentare asupra prețurilor generate de eliminarea plafonării prețurilor la energie și de majorările de taxe indirecte.
Raportul arată că România a avut una dintre cele mai rapide convergențe economice din Europa în ultimele două decenii. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la aproximativ 43% din media OCDE în 2004 la 71% în 2024, datorită integrării în piețele globale, aderării la UE și fluxurilor de capital.
În același timp, productivitatea muncii a crescut în medie cu 3,6% pe an în ultimele două decenii, contribuind la recuperarea decalajului față de economiile dezvoltate.
Totuși, OCDE avertizează că mecanismul de creștere bazat pe recuperarea decalajului se apropie de limită, iar România trebuie să treacă la un model economic bazat pe inovare și valoare adăugată mai mare.
OCDE estimează că ritmul de creștere va rămâne modest pe termen scurt. Produsul intern brut ar urma să avanseze cu aproximativ 1% în 2026, înainte de a accelera la 2,2% în 2027, pe măsură ce cererea internă și investițiile își revin treptat.
În același timp, inflația rămâne una dintre principalele provocări macroeconomice. După vârful atins în perioada crizei energetice, presiunile asupra prețurilor au scăzut, însă inflația se menține peste ținta băncii centrale. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 8,5%, mult peste intervalul țintă de 2,5% ±1 punct procentual.
Raportul arată că inflația ridicată este alimentată atât de factori externi, precum creșterea prețurilor alimentare, cât și de factori interni, inclusiv majorările rapide ale salariilor și creșterea costurilor cu forța de muncă.
Deficitul bugetar ridicat pune presiune pe economie
OCDE atrage atenția asupra deteriorării finanțelor publice. Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică a crescut cu aproximativ 20 de puncte procentuale față de nivelul anterior pandemiei, atingând 55% din PIB.
Deși nivelul datoriei rămâne sub media OCDE, tendința de creștere ridică riscuri pentru sustenabilitatea fiscală pe termen lung. În acest context, guvernul a adoptat în 2025 un pachet de măsuri de consolidare fiscală pentru reducerea deficitului.
Raportul subliniază că aceste măsuri reprezintă un pas important, dar nu vor fi suficiente fără reforme suplimentare. „Eforturi susținute vor fi necesare în anii următori pentru a reduce semnificativ deficitul și pentru a stabiliza datoria publică”, se arată în raport.
OCDE recomandă îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și lărgirea bazei de impozitare. Printre măsurile sugerate se numără creșterea veniturilor din impozitele pe proprietate, îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea evaziunii fiscale, inclusiv prin digitalizarea administrației fiscale.
Piața muncii și declinul demografic
Raportul atrage atenția și asupra presiunilor demografice, care vor afecta pe termen lung piața muncii și sistemele sociale.
Populația activă a României este în scădere, ca urmare a îmbătrânirii populației și a emigrației. OCDE estimează că raportul de dependență al populației vârstnice va crește cu aproximativ 20 de puncte procentuale până în 2050, ceea ce va pune presiune asupra pieței muncii, sistemului de pensii și finanțelor publice.
În plus, mai multe grupuri rămân slab reprezentate pe piața formală a muncii, inclusiv tinerii slab calificați, femeile și lucrătorii vârstnici. Rata tinerilor care nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare profesională este printre cele mai ridicate din statele OCDE.
Pentru a contracara aceste tendințe, organizația recomandă extinderea serviciilor de educație timpurie și a sistemului de îngrijire a copiilor, îmbunătățirea programelor de formare profesională și stimularea participării femeilor și persoanelor în vârstă pe piața muncii.
Sistemul de sănătate rămâne subfinanțat și inegal, avertizează OCDE
Raportul atrage atenția și asupra unor vulnerabilități persistente în sistemul de sănătate, care pot afecta atât calitatea vieții populației, cât și participarea pe piața muncii și sustenabilitatea finanțelor publice. Potrivit analizei, România continuă să aloce resurse relativ reduse pentru sănătate comparativ cu alte economii europene și cu statele membre ale Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
În 2023, cheltuielile publice pentru sănătate au reprezentat aproximativ 4,7% din PIB, semnificativ sub media statelor din Europa Centrală și de Est analizate de OCDE, unde nivelul ajunge la 6,6% din PIB. În același timp, cheltuielile private pentru servicii medicale au fost de 1,4% din PIB, ceea ce reflectă o contribuție importantă a plăților directe ale pacienților la finanțarea sistemului.
Organizația subliniază că investițiile mai mari și o organizare mai eficientă a sistemului sunt esențiale pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale și pentru obținerea unor rezultate mai bune în materie de sănătate. Consolidarea medicinei preventive și a asistenței medicale primare ar putea reduce costurile pe termen lung, deoarece tratarea bolilor în stadii incipiente este mult mai puțin costisitoare decât intervențiile în faze avansate.
Raportul evidențiază și diferențe majore de acces la servicii medicale între mediul urban și cel rural. Aproximativ 40% din populația României trăiește în mediul rural, unde accesul la servicii medicale rămâne limitat din cauza concentrării infrastructurii și a personalului medical în orașe. Potrivit datelor citate de OCDE, peste 90% dintre medici și peste 95% dintre asistentele medicale cu studii superioare lucrează în mediul urban, ceea ce accentuează dezechilibrele regionale în accesul la îngrijire medicală.
În aceste condiții, nevoile medicale neacoperite sunt printre cele mai ridicate din țările OCDE, în special în rândul grupurilor vulnerabile. Costurile suportate direct de pacienți contribuie la această problemă: în 2023, 22,7% din costul medicamentelor ambulatorii a fost plătit direct de pacienți, un nivel peste media Uniunii Europene.
Raportul mai arată că accesul la sistemul de asigurări de sănătate este limitat pentru o parte a populației. Sistemul este legat de plata contribuțiilor, ceea ce exclude o parte dintre lucrătorii din economia informală sau persoanele fără venituri stabile. În 2024, aproximativ 11% din populație nu era asigurată, un nivel de peste cinci ori mai mare decât media OCDE.
Pentru a reduce aceste inegalități, organizația recomandă extinderea serviciilor de medicină primară și dezvoltarea centrelor medicale comunitare, în special în zonele rurale și defavorizate.
De asemenea, raportul subliniază importanța digitalizării sistemului medical. România se află în urma altor state europene în utilizarea dosarelor electronice de sănătate, iar datele medicale sunt fragmentate între diferite instituții. Implementarea unei strategii naționale de sănătate digitală și crearea unei agenții dedicate ar putea contribui la integrarea sistemelor informatice, extinderea telemedicinei și îmbunătățirea coordonării între furnizorii de servicii medicale.
OCDE consideră că îmbunătățirea accesului la servicii medicale și creșterea investițiilor în sistemul de sănătate ar putea avea efecte pozitive nu doar asupra stării de sănătate a populației, ci și asupra economiei, prin creșterea participării pe piața muncii și reducerea inegalităților sociale.
Vulnerabilitatea la schimbările climatice
Un alt capitol important al raportului se referă la impactul schimbărilor climatice asupra economiei românești.
România este expusă în mod semnificativ fenomenelor extreme, precum valurile de căldură, seceta și inundațiile. Între 1980 și 2023, costurile economice asociate dezastrelor climatice au fost estimate la aproximativ 6% din PIB.
OCDE recomandă accelerarea măsurilor de adaptare, inclusiv modernizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor, îmbunătățirea gestionării resurselor de apă și extinderea sistemelor de asigurare împotriva dezastrelor naturale.
Provocări structurale pentru competitivitate: creșterea salariilor, dublă față de ritmul productivității
În ciuda integrării economice puternice în piața europeană, raportul subliniază că economia românească se confruntă în continuare cu probleme structurale care limitează productivitatea.
Un semnal de alarmă important este evoluția recentă a productivității. Productivitatea muncii a scăzut cu 1,2% în 2024, iar ritmul de creștere este mai slab decât înainte de pandemie.
Potrivit raportului, economia trebuie să se îndepărteze de modelul bazat pe costuri salariale reduse. În ultimul deceniu, salariul minim a crescut în medie cu 13% pe an, iar salariul mediu pe angajat a crescut cu 11% nominal și 7% real anual. Această creștere a fost aproape dublă față de ritmul productivității, ceea ce a dus la creșterea costurilor unitare ale muncii și la pierderea graduală a competitivității bazate pe costuri.
Raportul mai arată că România are un deficit comercial persistent, care s-a adâncit în ultimii ani. În 2025 deficitul de cont curent a ajuns la aproximativ 5,3% din PIB. Acest lucru reflectă: creșterea cererii interne, salarii mai mari decât productivitatea, competitivitate mai slabă în exporturile de bunuri.
Unul dintre cele mai interesante puncte din raport este decalajul dintre companiile multinaționale și firmele locale. Firmele cu capital străin produc în medie 45.000 euro valoare adăugată per angajat, Firmele românești doar 24.000 euro per angajat.
OCDE consideră că România nu valorifică suficient transferul de tehnologie și know-how de la investitorii străini către economia locală.
Nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare rămâne foarte scăzut, iar adoptarea tehnologiilor digitale de către firme este limitată. În același timp, infrastructura de transport și nivelul de educație al forței de muncă rămân sub media OCDE.
Pentru a urca în lanțurile globale de valoare și pentru a susține creșterea economică pe termen lung, OCDE recomandă investiții mai mari în educație, digitalizare și inovare, precum și simplificarea procedurilor administrative pentru companii.
OCDE subliniază că infrastructura rămâne un obstacol major pentru mediul de afaceri. Deși rețeaua de autostrăzi a crescut, ajungând la 1.418 km în 2025, România are în continuare una dintre cele mai scăzute densități de autostrăzi din UE. Consecințele sunt costuri logistice mai mari, performanță logistică sub media OCDE, mobilitate redusă a forței de muncă.
Raportul identifică mai multe direcții pentru creșterea competitivității economiei românești: investiții mai mari în cercetare și dezvoltare, adoptarea mai rapidă a tehnologiilor digitale, dezvoltarea capitalului uman și a competențelor, îmbunătățirea mediului de afaceri și a concurenței, investiții în infrastructură de transport, consolidarea luptei împotriva corupției.
Raportul concluzionează că România a realizat progrese economice semnificative în ultimele două decenii, însă menținerea ritmului de convergență cu economiile dezvoltate va depinde de capacitatea autorităților de a continua reformele structurale, de a consolida finanțele publice și de a îmbunătăți competitivitatea economiei.
Acesta ar putea fi ultimul raport publicat înainte ca România să devină stat membru al OCDE. Până în prezent, România a fost evaluată (preliminar sau definitiv) de 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale ale OCDE. Dintre acestea, România a obținut 22 avize formale din partea Comitetelor: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit, Guvernanță Corporativă și Agricultură, Știință și Politică Tehnologică, Statistică și Politicile de Statistică, Combaterea mitei în operațiunile economice internaționale (Grupul de lucru anti-mită), Chimicale și Biotehnologie, Politici de Mediu și Afaceri Fiscale, Piețe Financiare și Guvernanță Publică. Ultimele cinci avize au fost obținute la începutul lui 2026, an în care România își propune aderarea la organizație.
