Connect with us

MAREA BRITANIE

Theresa May, primul editorial după demisia din funcția de premier al Regatului Unit: Lipsa unei cooperări internaționale privind criza COVID-19 riscă să alimenteze populismul și să accentueze divizările

Published

on

Lipsa unei cooperări internaționale privind pandemia de coronavirus riscă să aliementeze naționalismul și populismul și să accentueze divizările, a precizat fostul premierul al Regatului Unit, Theresa May.

În primul său editorial de la părăsirea postului de șef al Guvernului de la Londra, la 7 iunie 2019, publicat de cotidianul The Times, May a subliniat că este de înțeles ca primul impuls al guvernelor să fie acela de a-și proteja cetățenii de COVID-19, dar a criticat liderii mondiale pentru că nu au reușit ulterior să își unească eforturile pentru a combate împreună această criză sanitară.

”Nu exită nicio viziune comună la nivel internațional cu privire la măsurile cele mai eficiente în combaterea virusului – și nici nu pare să fi existat vreun demers în a forma una”, a precizat fostul prim-ministru britanic în The Times, citat de Politico Europe.

Aceasta a atras atenția asupra faptului că acest lucru riscă să ducă la ”exacerbarea naționalismului și despotismului, care știrbesc instituțiile care și-au făcut bine treaba de-a lungul deceniilor”.

În același timp, Theresa May a solicitat Regatului Unit și Occidentlui să lucreze cu Beijingul pentru combaterea pandemiei de coronavirus, în pofida criticilor președintelui american Donald Trump la adresa Chinei.

”Există întrebări solide cu privire la reația inițială a guvernului chinez la nivel local și național și modul în care această reacție a avut un impact asupra capacității celorlalte state de pe glob de a se pregăti. Ambii candidați la alegerile prezidențiale din noiembrie din SUA sunt îndreptățiți să ceară lămuriri. Dar ar fi o greșeală ca acest lucru să se transforme într-o falie în relațiile internaționale”, a semnalat May.

”Regatul Unit va avea mereu o relație specială cu Statele Unite… dar acest lucru nu ne-a oprit niciodată din a avea relații diplomatice și relații comerciale cu alții”, a mai precizat fostul premier.

Regatul Unit și Statele Unite au demarat marți negocierile privind stabilirea unui acord de liber schimb. Londra deschide astfel un nou front în vederea stabilirii unui acord comercial cu al doilea cel mai important partener al său, după Uniunea Europeană.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Regatului Unit, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Prima rundă de discuții, care a fost amânată timp de mai multe săptămâni ca urmare a pandemiei de coronavirus, se desfășoară pe durata a două săptămâni și va acoperi aspecte precum comerțul cu bunuri și servicii, dar și investițiile bi-direcționale și sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii. Celelalte runde suplimentare urmează să aibă loc la fiecare șase săptămâni.

Încercările Londrei de a obține un acord comercial cu Statele Unite se desfășoară în paralel cu negocierile cu Uniunea Europeană privind viitoarea relație post-Brexit, după ce Regatul Unit a părăsit comunitatea europeană la 31 ianuarie 2020, într-o încercare de a pune presiune pe Bruxelles în vederea obținerii unor condiții contractuale mai bune. 

Criticii au precizat că estimările optimiste privind impactul pozitiv asupra economiei britanice al unui acord comerical cu SUA nu vor acoperi golurile unei înțelegeri comerciale mai slabe cu Uniunea Europeană. De altfel, Guvernul a previzionat în noiembrie 2018, potrivit The Guardian, că economia britanică se va contracta în următorii 15 ani cu 7,6% în cazul unui Brexit fără acord și cu aproximativ 4,9% în cazul unui acord comercial de tip Canada, comparativ cu scenariul în care ar fi rămas în Uniunea Europeană. 

Ultima rundă de negocieri între Regatul Unit și Uniunea Europeană s-a încheiat fără ”progrese tangibile”, negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit Michel Barnier criticând Londra pentru respingerea ideii de a prelungi perioada de tranziție, refuzând în același timp ”să facă progrese pe anumite subiecte”. 

Cele două echipe de negociere s-au reunit până în prezent doar de două ori de când Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020, calendarul întâlnirilor fiind afectat de pandemia de coronavirus. La acest aspect se adaugă și faptul că luna trecută ambii negociatori au anunțat că manifestă simptome specifice COVID-19. 

Următoarele două runde de negocieri, cu durata de câte o săptămână, sunt prevăzute să înceapă la 11 mai și la 1 iunie. ”Trebuie să folosim aceste două runde pentru a obține un progres real, tangibil în ceea ce privește toate domeniile, inclusiv pe toate cele pe care le-am prezentat”, a conchis Barnier. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Marea Britanie, ajutor militar de 1 miliard de lire pentru contraofensiva Ucrainei împotriva Rusiei. NATO va sprijini Kievul în tranziția de la echipamente sovietice la cele occidentale

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Liderii țările NATO au aprobat la summitul aliat de la Madrid un pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, iar pe termen lung vor ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamentele din epoca sovietică la echipamente NATO moderne, în timp ce Marea Britanie a anunțat că va debloca un miliard de lire sterline pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone.

“Am convenit să consolidăm sprijinul prin aprobarea unui pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina. Acesta include comunicații sigure, combustibil, provizii medicale și veste antiglonț. Echipamente pentru a contracara minele și amenințările chimice și biologice. Și sute de sisteme portabile antidronă. Pe termen mai lung, vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamentele din epoca sovietică la echipamente NATO moderne, să stimulăm interoperabilitatea și să îi consolidăm în continuare instituțiile de apărare și securitate”, a afirmat, miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Decizia NATO a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat Consiliului Nord-Atlantic, solicitând mai multe arme și sisteme de apărare antiaeriană pentru a face față agresiunii Rusiei și a lansa contra-ofensive.

Separat, Downing Street a anunțat într-un comunicat că ajutorul de un miliard de lire sterline va crește asistența militară britanică pentru Ucraina la 2,3 miliarde de lire sterline. Guvernul de la Londra a calificat această sporire a sprijinului drept o ”nouă fază” a sprijinului occidental care urmează să permită armatei ucrainene să lanseze contraofensive.

”În timp ce Putin nu reuşeşte să realizeze câştigurile pe care le plănuise şi la care sperase şi că inutilitatea acestui război devine evidentă pentru toţi, atacurile sale împotriva poporului ucrainean sunt din ce în ce mai barbare”, a declarat premierul britanic Boris Johnson, potrivit comunicatului citat de The Independent, anunț salutat de Volodimir Zelenski.

“Vom continua și vom intensifica și mai mult sprijinul politic și practic acordat partenerului nostru apropiat, Ucraina, care continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială împotriva agresiunii rusești. Împreună cu Ucraina, am hotărât un pachet consolidat de sprijin. Acesta va accelera livrarea de echipamente de apărare neletale, va îmbunătăți apărarea și reziliența cibernetică a Ucrainei și va sprijini modernizarea sectorului său de apărare în tranziția sa pentru a consolida interoperabilitatea pe termen lung. Pe termen mai lung, vom acorda asistență Ucrainei și vom sprijini eforturile acesteia pe calea reconstrucției și a reformelor postbelice”, se arată în declarația finală a summitului de la Madrid.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Boris Johnson revendică “paternitatea” proiectului francez al comunității politice europene: Ar trebui să recreăm Mare Nostrum al Imperiului Roman, cu Turcia și Maghrebul incluse

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul Boris Johnson a confirmat miercuri interesul britanic faţă de proiectul francez al Comunităţii politice europene, care ar trebui să se inspire, potrivit lui, de la Imperiul Roman şi să includă Maghrebul, Turcia şi Israelul, relatează AFP.

La finalul unei convorbiri de duminică între Emmanuel Macron şi Boris Johnson cu prilejul summitului G7 din Germania, preşedinţia franceză a informat despre “mult entuziasm” din partea premierului britanic pe tema acestei iniţiative care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit, în timp ce șefa diplomației de la Londra, Liz Truss, a exclus implicarea Marii Britanii în comunitatea politică europeană.

“Asta merită văzut”, le-a spus Boris Johnson jurnaliştilor în marja summitului NATO de la Madrid, estimând că ar trebui să fie vorba de “a construi relaţii” mai degrabă decât de “noi structuri”, în condiţiile în care Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană în 2020, informează Agerpres.

El a confirmat, după cum a indicat şi Palatul Elysée, că a revendicat “paternitatea” unui astfel de proiect, la care s-a gândit când era şef al diplomaţiei (2016-2018).

“Cred că Turcia ar trebui să facă parte, şi Maghrebul, cred că ar trebui să recreăm în linii mari Mare Nostrum al Imperiului Roman”, a explicat el, referindu-se la controlul Mediteranei de către Roma.

El a insistat asupra participării “cruciale” a Turciei şi a menţionat de asemenea Ucraina şi Israel. “Litoralul nord-african este de asemenea o zonă foarte importantă pentru dezbaterea europeană în sens larg”, a adăugat el.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au purtat săptămâna trecută, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în concluziile adoptate privind Europa în sens larg.

De Ziua Europei, la încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson a avertizat miercuri împotriva boicotării summitului G20 care va avea loc în Indonezia în noiembrie, dacă Vladimir Putin va participa, afirmând că acest lucru ar oferi o „oportunitate de propagandă altora”, relatează Digi24.

Indonezia deține președinția rotativă a G20 în acest an, iar Jakarta a fost supusă presiunilor occidentale pentru a-l exclude pe președintele Rusiei de la reuniune, după ce a anunțat în aprilie că a fost invitat.

„Aș fi absolut uimit dacă Putin va merge în persoană. Este un personaj paria”, a declarat Johnson reporterilor în marja summitului NATO de la Madrid. „Nu cred că va merge. Întrebarea este dacă noi, în calitate de țări occidentale, ne eliberăm locurile la G20 și lăsăm întreaga discuție în seama Chinei, a Rusiei?”, a adăugat acesta. „Cred că dacă vacantezi ceva precum G20, riști doar să predai oportunitatea de propagandă altora”.

Kremlinul a declarat că Putin va participa la summitul din 15-16 noiembrie, însă formatul delegației ruse ar putea suferi modificări între timp, relatează Digi24.

Indonezia, la fel ca majoritatea economiilor emergente majore, a încercat să mențină o poziție neutră și a cerut o rezolvare pașnică a ofensivei Rusiei în Ucraina, care durează de luni de zile.

Președintele indonezian Joko “Jokowi” Widodo s-a aflat miercuri la Kiev pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și se va deplasa joi la Moscova.

El a participat, de asemenea, la summitul G7 din Germania la începutul acestei săptămâni.

Marți, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că liderii G7 „nu vor să divizeze G20″ și că, deocamdată, încă plănuiesc „să meargă acolo”, referindu-se la summitul din Indonezia.

Putin a participat la summitul G20 din octombrie anul trecut de la Roma prin videoconferință, din cauza pandemiei COVID-19.

 

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE7 hours ago

Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

NATO9 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO de la Madrid: România susține adoptarea cât mai curând a unei noi declarații comune UE – NATO

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisarul Adina Vălean a semnat, în numele UE, acordurile de liberalizare a transportului de mărfuri cu Ucraina și R. Moldova

ROMÂNIA11 hours ago

Recep Tayyip Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis ce mai face Gică Hagi. Ce a răspuns șeful statului

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial. Exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 mld. de euro

ROMÂNIA11 hours ago

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție

NATO12 hours ago

Iohannis și Erdogan, prima întâlnire bilaterală după șase ani: Președinții României și Turciei doresc organizarea unei reuniuni trilaterale cu Polonia la nivel prezidențial

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia lui Emmanuel Macron: Franța este dispusă să crească prezența militară în România la nivel de brigadă în cadrul NATO

NATO9 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO16 hours ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO1 day ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO1 day ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE2 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA2 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending