Connect with us

U.E.

UE prelungește cu încă 6 luni măsurile restrictive împotriva Rusiei privind subminarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei

Published

on

© EEAS

Consiliul Uniunii Europene a prelungit măsurile restrictive, care expiră la 15 septembrie, pentru acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei pentru o perioadă suplimentară de șase luni, până la 15 martie 2020, potrivit unui comunicat.

Măsurile constă în înghețarea activelor și restricții de călătorie. Acestea se aplică, în prezent, unui număr de 170 de persoane și 44 de entități. Informațiile relevante și expunerile de motive privind includerea pe listă a acestor persoane și entități au fost actualizate după caz.

Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără:

  • sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2020;
  • măsuri restrictive adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2020.

Potrivit unei decizii a statelor membre de la finele lunii iunie, când s-a evaluat punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, s-a stabilit ca sancțiunile UE care vizează anumite sectoare ale economiei rusești vor rămâne în vigoare până la 31 ianuarie 2020  Tot pe fondul acestei decizii, Consiliul European a solicitat reluarea de urgență a eforturilor de negociere, în vederea punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, precum și adoptarea de măsuri menite să restabilească încrederea între părți.

Măsurile vizează sectorul financiar, sectorul energetic și sectorul apărării, precum și domeniul produselor cu dublă utilizare. Măsurile au fost introduse inițial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina, și au fost consolidate în septembrie 2014.

Decizia de astăzi fost adoptată de Consiliu prin procedură scrisă. Actele juridice vor fi publicate în Jurnalul Oficial la 13 septembrie 2019.

Începând din martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei. Aceste măsuri au fost adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și la destabilizarea deliberată a Ucrainei.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Biroul European pentru Azil: Cererile de azil în UE au crescut semnificativ în iulie, însă 65% dintre acestea au fost respinse

Published

on

© European Union, 2018

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în iulie, a anunţat marţi Biroul European pentru Azil (EASO), pe fondul continuării diviziunilor asupra migraţiei între ţările Uniunii, relatează DPA, preluat de Agerpres.

În luna iulie, cererile de azil au crescut cu 26% față de luna precedentă, fiind depuse 62.900 de cereri. Totodată, aceasta este cea mai mare cifră înregistrată din martie 2017. Statisticile acoperă Uniunea Europeană,  Norvegia şi Elveţia.

Potrivit EASO, creșterea din luna iulie poate fi explicată printr-o cerere scăzută în luna iunie, deși tendințele arată că, în general, cererile pentru obținerea dreptului de azil în perioada ianuarie-iulie sunt în creştere cu 11% anual.

Solicitanții de azil provin din țări precum  Siria, Afganistan şi Venezuela, unde conflictele politico-militare sunt în plină desfășurare, și reprezintă  combinat aproximativ o treime dintre toţi solicitanţii de azil.

Informațiile oficiale arată că din cele  50.970 de cereri de azil procesate de autorități în iulie, 65% au fost respinse. Per ansamblu, la nivelul UE, Norvegiei și Elveției 455.113 de cazuri de azil sunt în aşteptare.

Cu toate acestea, deși datele arată o creștere anuală a cererilor de azil, nivelul din prezent, în luna iulie, a fost de două ori mai mic decât nivelul solicitărilor de la vârful crizei refugiaților din 2016, când, în luna iulie, se înregistrau 120.000 de cereri.

Următoarea reuniune a liderilor europeni dedicată gestionării în comun a provocărilor aduse de migrație va avea loc pe 23 septembrie, în Malta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): ”Acordarea ajutorului financiar de peste 8 milioane de euro românilor afectați de inundații este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European”

Published

on

©Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), prezent la Strasbourg, va participa mâine în sesiunea plenară a Parlametului European, iar alături de colegii săi va vota privind acordarea unui ajutor financiar de peste 8 milioane de Euro românilor afectați de inundațiile de anul trecut.

Acest subiect ”este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European, reunit, săptămâna aceasta, la Strasbourg”, a scris Cristian Bușoi pe pagina oficială de Facebook.

Totodată, europarlamentarul liberal a menționat că vor avea loc și alte voturi pentru mai multe finanțări europene:  ”Zilele acestea, vom vota și pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 80 de milioane de euro pentru programul de cercetare Orizont 2020, precum și pentru suplimentarea cu 20 de milione de euro a bugetului pentru programul de educație Erasmus Plus.”

Citiți și:Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Reamintim că la începutul lunii septembrie, mai exact în data de 3, Comisia Bugete din Parlamentul European a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor din Austria, Italia și România din 2018, provocate de ploile abundente, vânturi puternice, inundații sau alunecări de teren.

Potrivit comunicatului oficial al leislativului european, regiunea nord-est din România va primi 8,2 milioane de euro, urmare a inundațiilor din vara anului 2018. 

Celelalte două state mebre care vor beneficia de ajutor financiar sunt Italia și Austria.

Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Mai multe informații aici (propunerea Comisiei Europene) și în proiectul de raport al PE – raportor Siegfried Mureșan (PNL, PPE), care recomandă aprobarea asistenței din FSUE.

Această finanțare se află în cea de-a doua etapă a procesului, și anume, aprobarea în plenul Parlamentului European, urmând cea de-a treia etapă, votul în Consiliul UE. 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președinta Comisiei ITRE din Parlamentul European, întâlnire cu viitorul comisar european pentru energie: Extinderea pieței europene de energie, un vector principal pentru asigurarea competitivității

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a avut marți o întrevedere, la Strasbourg, cu Kadri Simson, comisarul desemnat pentru energie în Comisia Ursulei von der Leyen.

M-am întâlnit azi la Strasbourg cu doamna Kadri Simpson, comisarul desemnat pentru Energie din partea Estoniei. Am discutat despre programul noii Comisii Europene în domeniul energiei. Am subliniat importanța adâncirii și extinderii pieței unice europene de energie ca vector principal pentru asigurarea competitivității economiei europene și a prețurilor mici pentru consumatori în contextul țintelor de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030”, a scris Vălean pe Facebook

Aceasta a arătat că viitorul energiei în Uniunea Europeană ”depinde de implementarea cu celeritate a măsurilor deja adoptate și de crearea unui climat investițional care să atragă noi modele de business și să construiască o infrastructură modernă”.

În context, Adina Vălean a reamintit că Simson va fi audiată la începutul lunii octombrie în Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, structură parlamentară condusă de eurodeputatul liberal.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending