Comisia Europeană încearcă să limiteze suma maximă pe care un fermier o poate primi sub formă de subvenții, măsură care o pune în contradicție cu unele state membre și cu marii producători agricoli, informează Politico Europe.
Nu este pentru prima dată când executivul de la Bruxelles propune limitarea plăților către fermele mari – prin așa-numitele măsuri de „plafonare” și „degresivitate”. Încercările anterioare s-au lovit de opoziție puternică, iar comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, a admis încă de la anunțarea noului plan că se așteaptă la reacții ostile.
„Știu că anumite state membre nu vor fi de acord. Știu că nici anumite regiuni din Uniunea Europeană nu vor fi de acord. Dar, dacă trebuie să gestionăm aceeași sumă de bani și dorim să sprijinim mai bine tinerii fermieri, noii fermieri, micii fermieri, atunci trebuie să luăm de undeva”, le-a spus el eurodeputaților, în cadrul dezbaterii pe tema noii propuneri privind Politica Agricolă Comună.
Înaintea negocierilor care vor începe în toamnă cu Consiliul UE, instituția ce reprezintă cele 27 de state membre, o analiză a datelor arată care țări ar putea fi cel mai afectate de schimbările propuse în cadrul noii Politici Agricole Comune, ce urmează să se aplice în următorul buget de șapte ani al Uniunii.
În anul financiar 2023, 20% dintre fermele din UE au primit 80% din plățile directe. Majoritatea acestor plăți sunt decuplate și bazate pe suprafață, ceea ce înseamnă că fermierii sunt remunerați în funcție de numărul de hectare, indiferent de ceea ce produc.
Acest lucru înseamnă că fermele de mari dimensiuni pot beneficia de plăți enorme.
Pentru a limita aceste dezechilibre, noua propunere a UE prevede ca statele membre să poată acorda fermierilor plăți cuprinse, în medie, între 130 și 240 de euro pe hectar. Niciun fermier nu ar urma să primească mai mult de 100.000 de euro anual prin sprijinul pe suprafață.
Până la pragul de 100.000 de euro, statele membre ar trebui să reducă progresiv sumele acordate fermierilor, în funcție de nivelul plăților (de exemplu, o reducere de 25% pentru plăți între 20.000 și 50.000 de euro sau de 50% pentru plăți între 50.000 și 70.000 de euro).
Peste 54% din totalul plăților decuplate efectuate în anul financiar 2023 au vizat sume mai mari de 20.000 de euro. Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din cheltuielile cu plățile decuplate ar fi putut intra sub incidența regulilor de plafonare sau degresivitate, dacă propunerile Comisiei ar fi fost deja în vigoare.
Această proporție urcă la peste 85% în Slovacia și Cehia. În aceste țări, fermele mari, de 50 de hectare sau mai mult, reprezintă peste 90% din suprafața agricolă utilizată. Prin comparație, la nivelul întregii Uniuni Europene, fermele mari lucrează aproximativ două treimi din suprafața agricolă utilizată.
La polul opus, în Grecia, 90% din plățile decuplate au mers către fermieri care au primit sub 20.000 de euro. Prin urmare, doar 10% din sumele plătite ar fi fost expuse efectelor noilor propuneri ale Comisiei.
Deși sume considerabile ar putea fi afectate de regulile privind plafonarea și degresivitatea, marea majoritate a fermierilor din Uniune nu ar fi direct vizați.
Peste 90% dintre fermierii europeni au primit, în anul financiar 2023, plăți decuplate sub pragul de 20.000 de euro.
Aproximativ 40% dintre beneficiarii plăților decuplate din Luxemburg și Franța ar putea resimți efectele dacă noile reguli propuse de Comisie privind limitarea subvențiilor vor fi adoptate. În toate celelalte state membre, această proporție este sub 25%.
Noile norme „vor afecta cel mai mult fermierii care constituie în prezent coloana vertebrală a producției europene”, susține Farm Europe, un grup de reflecție din sectorul agricol. Acesta susține că normele propuse sunt pur și simplu o măsură de reducere a costurilor și nu vizează echitatea reală.
Théo Paquet, responsabil de politici pentru agricultură la Biroul European de Mediu, organizație care reunește o rețea de grupuri civice de mediu, speră ca aceasta să fie o primă etapă către o „redistribuire reală” și, în cele din urmă, către eliminarea treptată a sprijinului pe suprafață care nu este legat de rezultate concrete.
Între timp, „ne confruntăm cu numeroase impacturi asupra mediului generate de sectorul agricol și este nevoie ca fondurile să fie direcționate în acest sens. Pentru noi, aici este foarte clar locul în care banii trebuie alocați”, a subliniat el.
Rămâne de văzut dacă propunerea va supraviețui negocierilor dintre Consiliu, Parlament și Comisie, care vor începe după vacanța de vară.
Propunerea de buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034 a fost întâmpinată cu critici din partea eurodeputaților, care susțin că planul Comisiei nu răspunde nevoilor Uniunii și resping comasarea politicii de coeziune cu Politica Agricolă Comună. Parlamentarii europeni au avertizat că bugetul propus echivalează cu „o înghețare a investițiilor” și au criticat includerea agriculturii și coeziunii în așa-numitele „megafonduri-umbrelă”.
Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor Planuri de Parteneriat Naționale și Regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
