Europarlamentarul Gheorghe Falcă a salutat decizia Comisiei Europene de a include România pe lista țărilor UE cu proiecte strategice în domeniul metalelor rare și solicită Guvernului României să elaboreze o strategie națională pentru valorificarea metalelor rare.

„Dintre cele 47 de proiecte strategice aprobate, trei sunt din România, vizând extracția cuprului, grafitului și magneziului. Prin această decizie, țara noastră își consolidează poziția de actor-cheie în asigurarea resurselor esențiale pentru tranziția verde și securitatea economică a Europei”, a punctat Gheorghe Falcă.

Cele trei proiecte sunt: Rovina (Hunedoara) – unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din lume; Baia de Fier (Gorj) – proiect de extracție a grafitului, esențial pentru baterii; Verde Magnesium (Bihor) – primul proiect de extracție a magneziului din UE.

   Citiți și: Comisia Europeană selectează 47 de proiecte strategice, inclusiv din România, pentru a asigura și diversifica accesul la materii prime în UE

„Aceste resurse sunt cruciale pentru industria bateriilor, tehnologiile regenerabile, apărare și industria aerospațială. Prin acest pas, România demonstrează că poate contribui strategic la securitatea energetică și industrială a Europei!”, mai transmite eurodeputatul român.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă explică faptul că oportunitățile majore de finanțare vin cu reguli clare: „Proiectele strategice selectate vor putea beneficia de autorizații simplificate și acces prioritar la finanțare prin instituții precum Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și prin fonduri europene de dezvoltare și coeziune”.

Potrivit deputatului european, „accesarea fondurilor va trebui făcută cu respectarea cerințelor de mediu – exploatarea trebuie să fie sustenabilă și conformă cu normele europene”: Autorizarea rapidă înseamnă că termenul pentru aprobarea proiectelor este limitat la 27 de luni pentru extracție și 15 luni pentru procesare sau reciclare, iar în ceea ce privește evaluarea, fiecare finanțare va fi analizat de un subgrup de finanțare din cadrul Consiliului pentru Materii Prime Critice, alături de instituțiile financiare”.

„România are mult mai multe resurse care ar trebui să fie pe această listă! Este momentul ca Guvernul României să elaboreze o strategie națională pentru valorificarea metalelor rare, mai ales în contextul global în care marile puteri concurează pentru aceste resurse. Spre exemplu, SUA au convenit deja un acord cu Ucraina, care va oferi companiilor americane acces preferențial la mineralele rare ucrainene după război. România trebuie să acționeze rapid și inteligent pentru a nu rata această oportunitate strategică!”, a concluzionat Gheorghe Falcă.

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene să precizeze ce măsuri intenționează să ia pentru asigurarea de servicii de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate pentru toți copiii din UE.

Solicitarea sa apare în contextul celui mai recent raport al Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură care evidențiază ”disparități semnificative în sistemele de educație și îngrijire timpurie din întreaga Europă”.

Așadar, ”majoritatea țărilor au încă nevoie de reforme pentru a îmbunătăți guvernanța, accesul și calificările forței de muncă”.

În răspunsul primit de eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, subliniază că ”Grupul de lucru privind educația și îngrijirea timpurie oferă oportunități de învățare reciprocă și cunoștințe bazate pe dovezi”.

Grupul oferă și exemple pentru a fundamenta reformele statelor membre, abordând subiecte precum guvernanța, personalul și incluziunea.

Comisia încurajează, de asemenea, accesul gratuit și efectiv la educație și îngrijire timpurie pentru copiii aflați în dificultate, prin intermediul Garanției europene pentru copii, cu sprijinul Fondului social european Plus.

Cu sprijinul Mecanismului de redresare și reziliență, 15 state membre s-au angajat să realizeze reforme și investiții în acest domeniu de politică, cu o valoare de aproape 7,5 miliarde de euro.

Erasmus+ finanțează proiecte de mobilitate pentru personalul  specializat în educație și îngrijire timpurie și proiecte de dezvoltare a unor pedagogii și cooperări inovatoare.

Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a atacat administrația președintelui american Donald Trump pentru că exercită „presiuni inacceptabile” asupra Groenlandei, în timp ce a criticat viitoarea vizită a soției vicepreședintelui american pe teritoriul danez, informează Politico Europe. 

„Aceasta nu este, în mod clar, o vizită care să aibă legătură cu ceea ce are nevoie sau își dorește Groenlanda”, a declarat Frederiksen, referindu-se la vizita programată în care sunt implicați soția vicepreședintelui JD Vance, consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și secretarul pentru energie Chris Wright.

„Așadar, trebuie să spun că aceasta este o presiune inacceptabilă exercitată asupra Groenlandei și Danemarcei în această situație. Și este o presiune împotriva căreia ne vom opune”, a adăugat prim-ministrul.

Critica lui Frederiksen reprezintă cea mai aspră critică la adresa Casei Albe de la momentul în care Trump și-a manifestat interesul pentru preluarea teritoriului autonom danez, cunoscut pentru vastele sale rezerve de minerale esențiale și poziția sa geostrategică vitală în Arctica.

Frederiksen a menționat, de asemenea, că reprezentanții Groenlandei au fost „clari” că „nu doresc o vizită în acest moment, deoarece nu au un guvern”, în urma alegerilor de la începutul acestei luni.

„Nu poți efectua o vizită privată cu reprezentanți oficiali ai unei alte țări”, a declarat prim-ministrul danez.

Donald Trump a făcut din anexarea Groenlandei de către SUA un subiect important de discuție de la preluarea celui de-al doilea mandat și a declarat că Groenlanda va deveni parte a SUA „într-un fel sau altul”.

Frederiksen a subliniat că, atunci când Trump vorbește despre Groenlanda, președintele SUA „este serios” și reprezintă o amenințare reală. „El vrea Groenlanda. Prin urmare, acest lucru nu poate fi privit independent de restul contextului.”

Ea a subliniat, de asemenea, că atât Copenhaga, cât și Nuuk au o dorință puternică de a coopera cu SUA. „Suntem aliați, avem un acord de apărare în Groenlanda care datează din 1951. Nu există niciun indiciu nici în Danemarca, nici în Groenlanda că nu dorim să cooperăm cu americanii”.

„Dar când faci o astfel de vizită, iar politicienii groenlandezi spun că nu o doresc, nu poți interpreta acest lucru ca fiind un gest de respect”, a adăugat ea. 

Premierul groenlandez Mute Egede a denunțat luni „ingerința străină”, precizând că nu va exista „nicio întâlnire” cu delegația americană.

Cu toate acestea,  Donald Trump a dat luni asigurări că apropiata vizită a unor oficialități americane în Groenlanda nu are intenția de a fi o „provocare”. „Este vorba despre un demers amical”, a declarat liderul de la Casa Albă.