Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, europarlamentarul PNL Marian Jean-Marinescu și-a depus dosarul de candidatură pentru un nou mandat

Published

on

Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al celui mai mare grup politic din Parlamentul European – PPE – și unul dintre cei mai influenți oameni politici români de la Bruxelles, și-a depus dosarul de candidatură pentru un nou mandat în legislatura 2019-2024.

Toate deciziile luate în Parlamentul European au consecinţe directe şi asupra românilor. Adică toate hotărârile luate acolo ne afectează nemijlocit pe toţi. De fiecare dată când am negociat o lege mi-a făcut plăcere să mă gândesc că ceea ce decid eu, un român, se va aplica inclusiv cetățenilor germani, francezi, italieni, etc. Ca europarlamentar nu te reprezinţi pe tine, ci România, şi asta este o onoare care trebuie confirmată în fiecare zi prin munca depusă”, a declarat Marinescu cu ocazia depunerii candidaturii sale.

Membru al Parlamentului European încă din 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, Marinescu a precizat că „în calitate de membru al Parlamentului European, am plecat de la principiul că o bună activitate în legislativul european contribuie la construirea unei imagini bune pentru România”.

Și din acest punct de vedere, de fiecare data când sunt întrebat ce am facut în Parlamentul European, îmi place să răspund că pur și simplu mi-am facut treaba. Prin munca depusă până în prezent în Parlamentul European, am încercat să confirm încrederea acordată de cetaţenii români care ne-au votat. Am depus tot efortul să-mi îndeplinesc în mod onorabil mandatul, reprezentând la Bruxelles interesele României și ale românilor şi pozițiile Partidului Naţional Liberal”, a conchis eurodeputatul român.

Vicepreședinte al Grupului PPE, Marian-Jean Marinescu este și președinte al Grupului de lucru al Partidului Popular European privind „bugete și politici structurale”, fiind astfel coordonator al pozițiilor PPE în cadrul negocierilor europene pentru adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

În calitate de eurodeputat, Marinescu face parte din Comisia pentru transport și turism (TRAN) și este membru supleant în Comisia pentru industrie cercetare și energie (ITRE) și în Comisia pentru control bugetar (CONT).

În cei 12 ani de când reprezintă România și interesele cetățenilor în singurul for transnațional ales în mod direct de către cetățeni, Marinescu a negociat în numele Parlamentului European 35 de rapoarte în procedura decizională cu Consiliul Uniunii Europene și cu Comisia Europeană.

Cel mai recent, în vara anului 2018, președintele Parlamentului European și președinția austriacă a Consiliului UE au semnat noile reguli europene privind siguranța aeriană a pasagerilor, norme care reglementează în premieră utilizarea dronelor în spațiul aerian european și care au fost negociate de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Prioritățile eurodeputatului român până la alegerile din 23-26 mai 2019

În perioada rămasă din actuala legislatură (2014-2019), europarlamentarul va coordona activitatea PPE pentru elaborarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, cadru bugetar în care România ar putea beneficia, în dimensiunea fondurilor de coeziune, de o alocare cu 10% mai mult decât în actualul exercițiu bugetar.

FOTO: European Parliament

De asemenea, în calitate de raportor pentru Mecanismul de Conectare a Europei, Marinescu va insista pentru completarea coridoarelor europene de transport în special cele care traversează România;
pentru linie bugetară dedicată asigurării navigabilității pe căile de transport fluviale (Dunăre) și pentru finanțarea coridoarelor energetice europene în special cele care traversează România (BRUA), finanțarea interconectării între statele membre și menținerea finanțării proiectelor pentru combustibil fosil.

Ce își propune Marian-Jean Marinescu pentru legislatura 2019-2024?

Pentru mandatul 2019-2024, Marinescu și-a propus să continue eforturile de integrare deplină a României în Uniunea Europeană, prin participarea țării noastre la toate politicile europene prevăzute în Tratatele UE, prin aderarea la Spațiul Schengen, prin implicarea României în asigurarea securității energetice a Europei transformarea Dunării într-o cale de transport eficientă, sigură și sustenabilă.

 

Activitatea eurodeputatului român a fost recunoscută la Bruxelles, Marinescu obținând de două ori titulatura de „Europarlamentarul Anului”, în anii 2014 și 2016, la categoria Cercetare și Inovare. 

Experiența în politică europeană a lui Marian-Jean Marinescu a fost precedată de cea în politica națională, acesta fiind consilier municipal în Consiliul Local al Municipiului Craiova (1992-1996), prefect al județului Dolj (1996-2000) și deputat în Parlamentul României (2004-2007).

Între anii 2005-2007, în calitate de membru al Comisiilor pentru Integrare Europeană și pentru Afaceri Europene, Marinescu a fost observator al României la Parlamentul European.

Din septembrie 2007, Marian-Jean Marinescu este deputat în Parlamentul European.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist de la Tallinn, punctând că este ”nevoie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă”.

”În contextul de astăzi, când Rusia omoară din nou oameni nevinovați și anexează cu forța teritorii care nu-i aparțin, este important să nu uităm ce s-a întâmplat cu oamenii treziți peste noapte cetățeni sovietici, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin și parafată de miniștrii lor de externe. Atunci, țările baltice și România au fost direct vizate. Pentru estonieni, letoni, lituanieni, dar și românii din Basarabia și Nordul Bucovinei a început o perioadă de calvar cumplit, odată cu anexarea acestor teritorii la URSS”, a punctat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a amintit că ”oamenii de aici au fost supuși unui proces diabolic de deznaționalizare, prin teroare, omoruri în masă, torturi, deportări, arestări și condamnări politice, toate aceste crime fiind coordonate de către Partidul Comunist al URSS cu scopul de a elimina orice formă de disidență în procesul de sovietizare”.

Eurodeputatul ”a rămas profund impresionat cât de impunător” este Memorialul victimelor regimului comunist de la Tallinn, ”ce transmite în esență două mesaje despre soarta celor care au avut de suferit”.

”Prima parte a memorialul este formată dintr-un zid negru și lung ce întruchipează suferința celor peste 75000 de estonieni omorâți, arestați sau deportați în diverse regiuni ale Rusiei. Cea de-a doua parte a Memorialului apare după ce se parcurge această cale plină de durere descrisă pe zidul negru și se pătrunde într-o grădină de meri și albine, un univers în care se împletesc amintirile despre casă și cei dragi”, a descris Eugen Tomac.

În încheierea mesajului, acesta și-a exprimat dezamăgirea că ” la noi statul a uitat prea ușor această pagină tragică, motiv pentru care nici la aceasta oră nu avem un muzeul al victimelor dictaturii comuniste în București”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

Published

on

© colaj foto ( European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021 - Source: EC - Audiovisual Service)

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 hours ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

U.E.3 hours ago

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

U.E.5 hours ago

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Eugen Tomac8 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

SUA9 hours ago

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

NATO9 hours ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO1 day ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA1 day ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE1 day ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending