Republica Moldova este pe cale să semneze săptămâna viitoare un pact de securitate important cu Uniunea Europeană, relatează Financial Times, care precizează că, potrivit propunerii consultate, Chișinăul va îmbunătăți schimbul de informații, va participa la exerciții militare comune și se va alătura eforturilor colective de achiziționare de arme ale UE.

Această mișcare vine în contextul în care Chișinăul sfidează avertismentele Moscovei că o integrare occidentală mai strânsă l-ar putea expune la riscuri asemănătoare cu cele cu care se confruntă Ucraina.

Această evoluție reprezintă o schimbare profundă în strategia de apărare a Republicii Moldova, punând în discuție angajamentul său constituțional de “neutralitate permanentă” și poziția sa de a nu adera la NATO.

Situată între Ucraina și România, membră a NATO și UE, Republica Moldova, o fostă republică sovietică, a pivotat spre vest ca răspuns la invazia Rusiei în țara vecină, avansând în încercarea de a adera la UE și reformându-și rapid cadrele judiciare, economice și de securitate.

Această schimbare este complicată de prezența Transnistriei, controlată de Rusia, unde trupele rusești sunt staționate din anii 1990, și a Găgăuziei, o regiune cu sentimente pro-ruse.

Potrivit FT, noul parteneriat de securitate cu Bruxelles-ul are ca scop creșterea implicării Republicii Moldova în misiunile de apărare ale UE, inclusiv în exercițiile militare reale, și integrarea acesteia în inițiativele industriei de apărare, cum ar fi achizițiile comune.

Potrivit propunerii, Moldova și UE vor extinde și ridica nivelul de clasificare a informațiilor partajate.

În plus, parteneriatul urmărește să consolideze cooperarea dintre agențiile moldovenești și europene pentru a se apăra împotriva manipulării străine, a amenințărilor cibernetice și teroriste.

În octombrie anul trecut, Republica Moldova a declarat pentru prima dată în mod oficial Rusia drept “amenințare la adresa securității”, iar luna martie acestui an a semnat un acord bilateral de securitate cu Franța.

În plus, Chișinăul primește unele finanțări din partea UE pentru a-și consolida capacitățile de apărare prin intermediul Instrumentului European pentru pace, găzduind în același timp și o misiune civilă a Uniunii Europene sub egida politicii de securitate și apărare comună pentru a spori capacitate de combatere a amenințărilor hibride.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a evidențiat strânsa relație de prietenie dintre România și Israel, într-o intervenție online în Parlamentul de la București, cu prilejul Zilei Solidarității și Prieteniei între cele două state, sărbătorită marți, 14 mai. 

Astăzi, de Ziua Independenței Statului Israel, Parlamentul României s-a reunit într-o ședință solemnă, consacrată marcării Zilei Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel, considerată „cel mai frumos cadou care onorează relațiile dintre țările și popoarele noastre”,potrivit ambasadei Israelului la București.

În cadrul ședinței parlamentare, premierul Benjamin Netanyahu s-a adresat, într-o intervenție online, plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului României. Premierul israelian a evidențiat strânsa relație de prietenie dintre țările și popoarele noastre, mulțumind României pentru solidaritatea manifestată cu Statul Israel și cu poporul israelian ca urmare a masacrului din 7 octombrie.

Citiți și 

Premierul Marcel Ciolacu: Relaţiile neîntrerupte de prietenie dintre România şi Israel îşi au fundamentul în legăturile profunde dintre cele două popoare şi valorile democratice comune pe care le împărtăşim

Președintele Senatului subliniază bunele relații româno-israeliene: România a fost printre primele țări care au recunoscut Statul Israel. Nu am întrerupt niciodată aceste relaţii

„Mulțumim, România, pentru prietenia deosebită care ne unește țările și popoarele! Transmitem calde mulțumiri E.S. dl Marcel Ciolacu, Prim-Ministrul României, E.S. dl Alfred Simonis, Președintele Camerei Deputaților, E.S. dl Nicolae Ionel Ciucă, Președintele Senatului, și dlui. Deputat Silviu Vexler, Președintele Federația Comunităților Evreiești din România, pentru alocuțiunile cordiale adresate, precum și pentru susținerea legislativă în realizarea acestui eveniment anual”, a mai transmis amabasada Israelului la București.

Administrația Biden a prezentat marți un pachet de majorări tarifare severe pentru o serie de importuri din China, inclusiv pentru vehicule electrice, semiconductori și produse medicale, gest care a putea stârni nemulțumirea Beijingului într-un an electoral în SUA, dar care ar putea stăvili nemulțumirile alegătorilor americani față de politice economice ale lui Joe Biden, informează Reuters.

Președintele american democrat va menține tarifele vamale instituite de predecesorul său republican Donald Trump și va mări alte taxe, observându-se chiar o cvadruplare a taxelor pentru vehicule electrice din China, de la 25%, la 100%, a precizat Casa Albă într-un comunicat.

Nu doar industria de automobile electrice din China este vizată de aceste noi tarife. Importurile de oțel și aluminiu din China vor cunoaște în acest an o creștere a tarifelor de la 7,5% la 25%.

Taxele pentru semiconductorii chinezești se vor dubla în 2025, de la 25% la 50%, decizie care se aplică și în cazul celulelor solare, dar cu începere din acest an.

Administrația Biden a stimulat deja investiții de peste 860 de miliarde de dolari în industrii ale viitorului precum vehiculele electrice, energia curată și semiconductorii, creând noi locuri de muncă prin mai multe legi, inclusiv prin Legea privind reducerea inflației (IRA) sau Legea privind știința.

În pofida acestor acțiuni, există ”riscuri inacceptabile” pentru securitatea economică a SUA, conform Washingtonului, ca urmare a practicilor neloiale la care China recurge pentru a inunda piețele globale cu bunuri ieftine.

Noile măsuri afectează bunuri importate din China în valoare de 18 miliarde de dolari, inclusiv oțel și aluminiu, semiconductori, baterii, minerale critice, celule pentru panouri solare și macarale, detaliază Casa Albă în același comunicat anterior citat.

Statele Unite au importat anul trecut din China bunuri în valoare de 427 de miliarde de dolari și au exportat către cea de-a doua economie a lumii bunuri a căror valoare s-a ridicat la 148 de miliarde de dolari, rezultând un deficit al balanței comerciale în relația cu Beijingul care persistă de decenii și care a devenit în ultima perioadă o temă sensibilă pentru Washington.

O măsură similară cu privire la impunerea de tarife asupra importului de vehicule electrice din China ar putea fi adoptată și de Uniunea Europeană înainte de vacanța de vară, conform sugestiilor vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis.

Amintim că la începutul lunii octombrie a anului trecut, executivul european a demarat oficial ancheta privind subvențiile acordate de China producătorilor de mașini electrice.

Aceasta a fost anunțată pentru prima dată de președinta instituției Ursula von der Leyen în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, desfășurat la mijlocul lunii septembrie 2023, când a atras atenția că piețele globale sunt ”inundate” de mașini electrice chinezești ieftine.

Recent, Comisia Europeană a deschis o investigație privind subvențiile de care ar fi beneficiat furnizorii chinezi de turbine eoliene destinate unor parcuri eoliene din România și alte patru state membre, urmată de o investigație privind piața chineză a achizițiilor publice de dispozitive medicale care discriminează în mod inechitabil companiile și produsele europene.