Preşedintele Klaus Iohannis a pledat miercuri, într-un mesaj cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru adoptarea cât mai curând a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, afirmând totodată că Europa se confruntă în prezent cu pericole majore precum “extremismul, populismul, antisemitismul”.

“Pe 27 ianuarie 1945, puţinii supravieţuitori ai Holocaustului trăiau miracolul eliberării din iadul lagărelor de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Pentru alte aproximativ 6 milioane de copii, bătrâni, femei şi bărbaţi, din nefericire, acest moment nu a mai venit. Holocaustul a lăsat cel mai negru bilanţ din istorie şi a deschis o rană care nu se va vindeca niciodată. Încărcaţi de povara grea că şi România are partea sa de responsabilitate pentru vina teribilă de a-şi fi asasinat proprii cetăţeni evrei şi romi, aducem astăzi un pios omagiu tuturor celor care au pierit cunoscând infernul pe pământ, alimentat de ură, dar şi puţinilor supravieţuitori care, cu neclintită verticalitate în faţa morţii, motivaţi de speranţa în ziua eliberării, au reuşit să rămână în viaţă ca să transmită lecţiile dureroase din lagărele de concentrare. Cu acest prilej, reafirmăm angajamentul de a le onora memoria şi de a nu uita. Amintirea tuturor celor cărora li s-a răpit, injust, dreptul de a exista, printre care foarte mulţi copii, bătrâni şi femei, este ţesută pentru eternitate în fibra istoriei noastre”, subliniază şeful statului într-un mesaj remis de Administrația Prezidențială.

El mai afirmă că “aducerea-aminte nu doar ne retrezeşte durerea, ci, în acelaşi timp, are rolul esenţial de a ne învăţa să ne ferim de capcanele inerente generate de ştergerea memoriei”.

“Generaţiile viitoare trebuie să cunoască adevărul ca să înţeleagă dimensiunea atrocităţilor petrecute în acei ani. Uitarea şi dezinteresul faţă de cunoaşterea exactă a faptelor istorice aruncă tragismul acelor vremuri într-un malaxor menit să dilueze suferinţele victimelor, să atenueze vinovăţia criminalilor, să relativizeze calvarul. La fel ca atunci, ura se răspândeşte şi în prezent cu repeziciune, iar semnele nedreptăţii, ale intoleranţei radicale şi ale discriminării ajung să nu mai fie recunoscute sau să fie cunoscute prea târziu”, spune Iohannis, în mesajul remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit șefului statului, societăţile se confruntă cu tendinţe în creştere de radicalizare şi antagonizare.

“Prea adesea lipsiţi de morală, unii dintre actorii vieţii noastre publice modelează maliţios elementele sensibile şi vulnerabile, învrăjbesc, cultivă şi îngrijesc seminţele urii, intoleranţei şi minciunii, ignoră Holocaustul, îi glorifică pe criminali, minimizează suferinţa victimelor. Astăzi, pericolul revenirii atitudinilor xenofobe şi antisemite este prezent mai mult decât ieri. De aceea, cu toţii trebuie să fim alarmaţi de aceste tendinţe şi să stăm, mai mult ca oricând, uniţi de aceeaşi parte a baricadei, să luptăm energic şi ferm împotriva tuturor încercărilor de a face din neîncredere şi deznădejde sentimente cotidiene, care duc la culpabilizarea şi persecutarea altora. Indiferenţa alimentează uitarea şi face ca amintirea milioanelor de victime să se şteargă încetul cu încetul. De aceea trebuie să rămânem vigilenţi şi să conştientizăm că pericolul urii reînnoite încă pândeşte perfid şi îşi croieşte, subtil, dar sigur, drum în societăţile noastre”, precizează Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis afirmă că Europa se confruntă în prezent cu pericole majore – extremismul, populismul, antisemitismul – şi arată că România a dezvoltat, în ultimele decenii, o serie de politici şi instrumente pentru combaterea unor astfel de manifestări.

“Să nu facem greşeala să credem că, dacă alegem să asistăm pasivi la dezvoltarea acestor tendinţe toxice pentru sănătatea democraţiei, acestea nu ne vor afecta şi pe noi. Să nu trăim cu iluzia că răul ne poate ocoli. Pentru a stopa aceste porniri, avem nevoie de măsuri concrete şi de un efort comun, al cetăţenilor, al autorităţilor statului, al societăţii civile. Nimeni nu poate lupta cu răul de unul singur. Drepturile şi libertăţile fundamentale, valorile democratice, statul de drept se fragilizează cu fiecare întârziere a condamnării discursului negaţionist, cu fiecare teorie a conspiraţiei permisă a se rostogoli în spaţiul public, cu fiecare abdicare în faţa avalanşei de curente extremiste. În ultimele decenii, România a dezvoltat o serie de politici şi instrumente vitale pentru a câştiga această luptă. An de an, elitele româneşti sunt chemate să vorbească şi să respingă orice caz de intoleranţă şi distorsionare a adevărului istoric. Însă instituţiile publice au nevoie de ghidaj şi coordonare”, expune, detaliat, Iohannis.

Astfel, șeful statului încurajează Guvernul să adopte cât mai curând Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.

“În aceste vremuri dificile pe care le traversăm, să ne amintim de Elie Wiesel şi de idealul său moral: ‘Întotdeauna trebuie să luăm partea cuiva. Neutralitatea ajută pe opresor, niciodată pe victime. Tăcerea îl încurajează pe torţionar, niciodată pe cel chinuit’. Cu mintea şi sufletul la această călăuză, îndemn toţi actorii politici responsabili să acţioneze cu mai multă hotărâre în direcţia prezervării memoriei Holocaustului, ocrotirii amintirii victimelor şi, nu în ultimul rând, să promoveze cunoaşterea adevărului despre acest genocid prin educaţie, ca instrument fundamental pentru combaterea minciunii, ignoranţei şi distorsiunii”, conchide Iohannis.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că este convins că românii vor reuşi în acest an, prin unitate şi solidaritate, să depăşească obstacolul provocat de pandemia de coronavirus, afirmaţie făcută, duminică, într-un mesaj de Ziua Principatelor.

“Acum 162 de ani se puneau bazele statului român modern prin unirea Moldovei cu Ţara Românească, un moment istoric pe care avem datoria să îl onorăm cu mândrie în fiecare an. La fel ca şi acum, de-a lungul timpului am traversat momente dificile, dar mereu am demonstrat că uniţi putem depăşi orice obstacole şi putem să ne creăm un viitor mai bun împreună. Prin unitate şi solidaritate suntem cu toţii mai puternici, de aceea sunt convins că anul acesta vom reuşi să învingem definitiv pandemia şi să trecem peste toate provocările prilejuite de aceasta! La mulţi ani, români!!!”, a scris el, pe Facebook.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Ziua Unirii Principatelor Române amintește de temelia României Moderne și de momentul în care țara noastră devenea o națiune unită, recunoscută în Europa, a declarat duminică Ioana Constantin, secretarul general adjunct al Partidului Mișcarea Populară.

“La mulți ani, români de pretutindeni, de Ziua Unirii Principatelor! Avem nevoie azi de caractere în politica românească, de valorile care în urmă cu 162 de ani făceau posibilă Unirea Principatelor. Avem nevoie azi de oameni politici curajoși, demni, responsabili și care-și iubesc Țara. La 24 ianuarie 1859 deveneam o națiune unită, recunoscută în Europa. Această zi de sărbătoare ne amintește de temelia României Moderne, de cei cu viziune și pricepere, de loialitatea față de idealuri și că avem responsablitatea să ducem mai departe moștenirea primită. Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte. Națiunile puternice au idealuri înalte. Dumnezeu să Binecuvânteze România!”, a scris ea, pe Facebook.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României.