de Annalena Baerbock, ministrul de federal al afacerilor externe al Germaniei

Se auzea imnul european, pe cer străluceau focuri de artificii aurii. Oameni care nu se cunoșteau de loc se îmbraţişau. Mă număram  şi eu printre ei atunci, pe 1 mai 2004, sărbătorind acest moment european special pe podul de peste Oder, între oraşul Frankfurt din Germania de Est şi oraşul Słubice din Polonia de Vest: Estul şi Vestul se uniseră, în sfârşit, în Uniunea Europeană. Aproximativ 75 de milioane de oameni din Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia, Ungaria şi Cipru aveau să devină în acea noapte parte a familiei UE. Ulterior li s-au alăturat şi vecinii noştri din Bulgaria, România şi Croaţia.

Simțul responsabilităţii, curajul şi viziunea oamenilor din ţările candidate la aderare, de la Marea Baltică până la Marea Mediterană, au făcut atunci posibilă această mare sărbătoare, ei fiind cei care au demarat hotărâţi îndelungatul şi anevoiosul proces reformator şi de armonizare.

Pentru mine, în calitate de ministru Federal al Afacerilor Externe, data de 1 mai demonstrează că fiecărei generaţii îi revine o misiune proprie. După cel de-al Doilea Război Mondial, generaţiile părinţilor şi bunicilor noştri au înţeles că reconcilierea reprezintă fundamentul unei Comunități Europene a păcii. Noi, germanii, nu avem niciodată voie să uităm că tocmai nouă, celor care am adus războiul şi distrugerea asupra la atât de multi oameni, ni s-a permis, astfel, să păşim pe calea păcii şi a prieteniei. Generaţiile anterioare au creat o Uniune Europeană a libertăţii ca să trăim, muncim şi să activăm într-o lume liberă, de la Atlantic până la graniţa cu Rusia.

Generaţia acestui mare val de extindere a trebuit să-şi asume atunci curajul de a nu se lăsa intimidată de rezistenţe şi mesaje populiste. Ca de pildă în Germania, unde cu ani în urmă,  pe fondul unei rate crescute a şomajului,  erau alimentate temeri legate de “instalatorul polonez”. Aşa cum spunea fostul preşedinte Federal Walter Scheel este, însă, datoria politicului “să facă ceea ce trebuie şi să o facă într-un mod popular”,  în loc să cedeze în fața curentelor de opinie. Dacă social media ar fi existat deja atunci, mă întreb dacă dezbaterile ar fi luat, poate, un alt curs. Însă, din ură, populism şi veşnice reticenţe nu poate să se dezvolte nimic bun și promiţător.

Generația noastră se confruntă astăzi cu misiunea de a apăra și consolida proiectul european de pace și libertate, chiar dacă pentru aceasta este nevoie de extrem de multă energie.  Războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei evidențiază clar și cât se poate de brutal că pacea, libertatea și bunăstarea noastră în Europa nu sunt nicidecum de la sine înțelese. Pentru a ne proteja Europa, avem nevoie de aceleași valori după care s-au ghidat generațiile de dinaintea noastră atunci când au construit Europa noastră comună: responsabilitate, curaj și viziune.

Noi, Uniunea Europeană, alături de prietenii și aliații noștri, ne apărăm valorile și securitatea. Suntem ferm alături de Ucraina, atâta timp cât va fi nevoie. Alături de țara care de peste doi ani aduce sacrificii enorme pentru un viitor în libertate și democrație, în timp ce se îndreaptă ea însăși cu pași repezi pe calea spre aderarea la Uniunea Europeană.

Cel târziu de la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei am înțeles un lucru: extinderea Uniunii noastre Europene reprezintă astăzi și o necesitate geopolitică. Zonele gri din punct de vedere politic și geografic din Balcani sau din Estul Uniunii Europene sunt extrem de periculoase. Nu ne putem permite astfel de zone gri, întrucât pentru Putin acestea sunt o invitație la ingerințe, la destabilizare.

Uniunea Europeană este garantul libertății, democrației și al statului de drept. Ca și cu 20 de ani în urmă, milioane de europeni percep din nou oportunitatea și resimt chemarea de a deveni cetățeni ai Uniunii Europene.  Nu ne permitem ca, din nou, o generație întreagă să aștepte în anticamera UE, așa cum se întâmplă în statele din Balcanii de Vest. Nu putem să irosim șansa de a face Uniunea noastră mai mare și mai puternică și, prin urmare, și mai sigură. Uniunea noastră a păcii și libertății este deschisă să accepte noi membri.

Însă, pentru ca acceptarea unor alte state în Uniune să devină o poveste de succes, trebuie să ne asigurăm ca UE să-și păstreze capacitatea de acțiune atât în interior cât și spre exterior. În acest sens, vom dezvolta în continuare consecvent Uniunea noastră Europeană. Chiar dacă deseori ne străduim din răsputeri să identificăm modul în care o vom face, ca în orice familie mare. În acest context, o deosebită importanță îi revine experienței prețioase a statelor membre UE care au aderat începând din 2004 și care au trecut cu succes printr-un îndelungat proces de tranziție.

Pentru a îndeplini cu succes această misiune a unei întregi generații, uniunea noastră a libertății trebuie reformată. După părerea mea, în acest scop, este nevoie, printre altele, de un număr mai redus de posibilități de veto în Consiliu. Trebuie să rămânem capabili să acționăm și într-o uniune cu un număr de până la 35 de membri. Ceea ce înseamnă și să luăm mai des decizii cu o largă majoritate, în locul deciziilor unanime. Chiar și dacă acest lucru înseamnă ca Germania, ca oricare alt stat, să se supună votului majorității. Trebuie să adresăm împreună și cu fermitate extinderea și reformele.

A da dovadă de responsabilitate și curaj înseamnă astăzi că vom pregăti Uniunea noastră Europeană pentru ca să accepte noi țări în decursul acestei decade. Pentru ca oamenii să se poată îmbrățișa din nou, ascultând imnul european, uniți în sânul familiei noastre europene, al unei familii din ce în ce mai numeroase.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, și-a anunțat duminică candidatura la alegerile europarlamentare din iunie, în încercarea de a spori sprijinul pentru partidul său, Frații Italiei, informează Euronews.

„Am decis să mă alătur luptei pentru a conduce listele Frații Italiei în toate circumscripțiile electorale”, a declarat aceasta în fața susținătorilor la o convenție a partidului din orașul Pescara din sudul Italiei.

Meloni, care prezidează, de asemenea, grupul conservator al partidelor europene, a declarat că dorește să creeze o majoritate de centru-dreapta în următorul Parlament European.

„Vrem să trimitem stânga în opoziție și în Uniunea Europeană. Este o sarcină dificilă, dar este posibil și trebuie să încercăm”, a adăugat ea.

Prevăzându-se că va fi aleasă, Meloni își va lăsa locul în Parlamentul European următorului candidat pe lista electorală a partidului său și va continua să fie prim-ministru al Italiei.

Alți lideri de partid, precum liderul Partidului Democrat, Elly Schlein, care se află acum în Parlamentul italian, sunt de asemenea așteptați să candideze și apoi să lase locul lor colegilor de partid.

Deși a fost un critic puternic al instituțiilor UE când se afla în opoziție, Meloni a trecut la poziții mult mai proeuropene după ce a devenit premier.

Partidul ei este în continuare cel mai popular din Italia, cu o susținere de aproximativ 27%, potrivit ultimelor sondaje.

Susținătorii premierului spaniol Pedro Sanchez s-au adunat sâmbătă cu miile pentru a-l îndemna pe acesta să nu renunțe la funcție, relatează DW.

Miercuri, premierul socialist a declarat că ia în considerare posibilitatea de a demisiona după ce un tribunal a deschis o anchetă pentru fraudă asupra soției sale, Begoña Gomez. El a precizat că își va suspenda toate îndatoririle publice până când își va anunța decizia luni, 29 aprilie.

„Trebuie să mă opresc și să mă gândesc dacă ar trebui să continui să conduc guvernul sau dacă ar trebui să renunț la această onoare”, a scris el într-o scrisoare de patru pagini postată pe X, fostul Twitter.

Carta a la ciudadanía. pic.twitter.com/c2nFxTXQTK

— Pedro Sánchez (@sanchezcastejon) April 24, 2024

În cadrul unei reuniuni a comitetului federal al partidului, vicepremierul Maria Jesus Montero a declarat: „Nu am avut timp să discutăm despre acest lucru: „Domnule prim-ministru, rămâneți! Pedro, rămâi! Suntem alături de tine!”.

În exterior, susținătorii Partidului Socialist au cântat și fluturat steaguri, cerând, de asemenea, ca Sanchez să nu se retragă.

„Sper că va continua, pentru că Spania trebuie să continue cu el. Dacă nu, acest lucru mă sperie. Ne este teamă de ceea ce ar putea urma”, a declarat Leonor Romero, un consilier din sudul Spaniei, pentru agenția de presă Reuters.

Opoziția conservatoare din Spania a criticat acțiunile premierului, acuzându-l pe Sanchez că este iresponsabil pentru că a pus țara în așteptare în timp ce își gândește următorul pas.

Miercuri, un tribunal spaniol a anunțat că lansează o investigație preliminară pentru a stabili dacă Begoña Gomez a abuzat de poziția sa ca soție a prim-ministrului pentru a obține, conform informațiilor, sponsorizări pentru un curs de masterat universitar pe care îl conducea.

Instanța a declarat că a deschis o anchetă privind „traficul de influență și corupția” ca răspuns la o plângere depusă de grupul de presiune anticorupție Manos Limpias (“Mâini curate”), al cărui lider are legături cu extrema dreaptă.

Gomez, nu deține o funcție publică și menține un profil politic scăzut.