Polonia își apără reformele judiciare în fața Comisiei Europene. Ministrul de Externe: Nu încălcăm principiile statului de drept, ci le întărim

Ministrul de Externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a transmis miercuri că țara sa își rezervă dreptul a-și reforma sistemul judiciar așa cum crede de cuviință, în ceea ce reprezintă o primă reacție a Varșoviei la ultimatumul dat de Comisia Europeană pentru ca guvernul polonez să ofere un răspuns la recomandările executivului european ca urmare a activării articolului 7 din tratatul UE.

“Ne apărăm dreptul de a realiza reformele sistemului judiciar în conformitate cu aşteptările polonezilor. Aceste reforme nu încalcă principiile statului de drept ci, din contră, le întăresc“, a spus şeful diplomaţiei poloneze în plenul Parlamentului de la Varșovia, scrie Agerpres.

FM #Czaputowicz delivered major foreign policy speech at @PLParliament.#exposeMSZ pic.twitter.com/1t3f2qyu4y

— Ministry of Foreign Affairs ?? (@PolandMFA) March 21, 2018

Polonia se opune, a subliniat el, propunerilor potrivit cărora acordarea fondurilor europene să depindă de respectarea statului de drept.

“Statul de drept este o chestiune valoroasă pentru noi (…) suntem îngrijoraţi că aceste criterii neclare pot conduce la o limitare arbitrară a drepturilor ţărilor membre”, a declarat ministrul, încheie sursa citată.

Citiți și Comisia Europeană pune presiune pe Polonia înaintea unor potențiale sancțiuni: ”Autoritățile poloneze au timp până la finalul zilei pentru a oferi un răspuns”

Comisia Europeană a făcut marți un apel către guvernul de la Varșovia să transmită răspunsul Poloniei la recomandările executivului european în situația statului de drept în contextul în care ieri, 20 martie, a expirat termenul limită de 90 de zile acordat Poloniei după decizia de activare a articolului 7 din Tratatul UE.

Seria de schimbări în justiţie întreprinse de guvernul polonez după ce conservatorii partidului Lege şi Justiţie (PiS) au preluat puterea la finele anului 2015 a început cu o reformă a Tribunalului Constituţional şi a continuat cu reforme adoptate mai recent privind funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia Europeană a decis la 20 decembrie, anul trecut, să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. În decizia sa, executivul european a oferit guvernului polonez un termen de 90 de zile pentru aplicarea recomandărilor, termen care a expirat pe data de 20 martie.

Citiți și Sancționarea Poloniei de către UE: Termenul acordat de Comisia Europeană la activarea articolului 7 expiră astăzi, 20 martie

Conform articolului 7 din tratatul UE activat de Comisia Europeană la 20 decembrie anul trecut, procedura ulterioară necesită o decizie din partea Consiliului UE, cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, privind ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Totodată, înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

Ce conține recomandarea Comisiei Europene?

Recomandarea privind statul de drept adoptată pe 20 decembrie a venit în completarea a trei recomandări anterioare, adoptate la 27 iulie 2016, 21 decembrie 2016 și 27 iulie 2017, și propune Poloniei următoarele:

1) să amendeze legea Curții Supreme și să elimine procedura extraordinară de apel, care include posibilitatea de a reconsidera hotărâri judecătorești definitive luate cu ani în urmă; legea cu privire la Consiliul Național al Justiției, să nu încheie mandatul judecătorilor membri și să asigure faptul că noul regim de numire continuă să garanteze alegerea membrilor de către colegii lor;

2) să amendeze sau retragă legea privind organizarea instanțelor judecătorești ordinare, în special pentru a elimina noul regim de pensionare pentru judecători, inclusiv competențele discreționare ale ministrului justiției de a prelungi mandatul judecătorilor și de a numi și elibera președinții de instanțe;

3) să restabilească independența și legitimitatea Tribunalului Constituțional, garantând faptul că judecătorii, președintele și vicepreședintele acestuia sunt aleși în mod legal și asigurându-se că toate hotărârile sale sunt publicate și aplicate pe deplin;

4) să se abțină de la acțiuni și declarații publice care ar putea submina în continuare legitimitatea sistemului judiciar.

.