Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, a semnat o scrisoare de intenție cu Asociația Română a Industriei Chimice (ROMCHIMICA), în scopul colaborării pentru traziția energetică în industria chimică.

Potrivit unor mențiuni publicate de oficialul român pe pagina de Facebook, semnarea a avut loc în cadrul conferinței la nivel înalt „Calea de traziție a industriei chimice din România către economia verde”, eveniment la care au fost prezenți și directorul general al Consiliului european al industriei chimice – CEFIC, Marco Mensink, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Mioara Roman, precum și șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Alexandru Ghigiu.

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a profitat de moment pentru a transmite mesajul nevoii de acțiune imediată la nivel european.

Conform unui comunicat al ministerului, prin intermediul acestui document, cele două părți își afirmă dorința de a identifica modalități de colaborare cu scopul realizării unor proiecte și investiții care să conducă la neutralitatea climatică, creșterea competitivității, dezvoltarea economiei circulare și cercetarea în domeniul industriei chimice cu părțile interesate din România, cu sprijinul activ al Guvernului României.

Ministerul precizează că România a făcut un pas semnificativ spre un viitor mai verde în cursul anului trecut, prin adoptarea Strategiei pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – „România Neutră în 2050”.

Această strategie ambițioasă, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1215/29.11.2023, plasează țara noastră printre liderii europeni în lupta împotriva schimbărilor climatice.

”Competitivitatea economică este esențială în procesul de tranziție energetică și, astfel, trebuie să avem în vedere faptul ca sunt necesare măsuri adecvate pentru a evita eventuale creșteri ale costurilor de producție, concomitent cu impactarea forței de muncă calificată. Tranziția energetică se face, dar cu menținerea competitivității economice. În special pentru sectoare cu emisii mari, cum ar fi industria chimică, industria cimentului sau siderurgia, costurile de reducere a emisiilor vor trebui făcute într-o manieră care să permită menținerea competitivității pe piața internațională”, a precizat ministrul Ștefan-Radu Oprea.

Industria chimică din România are o contribuție importantă la economia națională, fiind formată din 2.350 de companii, cu o cifră de afaceri de 9,7 miliarde euro și 22.000 de angajați.

”Potențialul de creștere este unul semnificativ, iar printr-o colaborare strânsă între autorități și mediul privat putem identifica și atrage potențiali parteneri industriali precum și reprezentanți ai mediului academic, astfel încât să reușim să creăm un ecosistem industrial, sustenabil și rezilient în industria chimică”, a concluzionat ministrul Ștefan-Radu Oprea.

Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat vineri necesitatea creşterii rolului securităţii cibernetice în cadrul posturii generale de descurajare şi apărare a NATO, la Haga, unde a participat la Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”.

Potrivit unui comunicat MAE, şefa diplomaţiei române a subliniat importanţa asigurării securităţii cibernetice, esenţială pentru securitatea naţională şi pentru apărarea colectivă.

Luminiţa Odobescu a pledat pentru o abordare unitară şi coordonată la nivelul NATO şi al partenerilor pentru a preveni şi a răspunde ferm atacurilor şi activităţilor cibernetice ostile. Acestea cresc în frecvenţă, intensitate şi sofisticare, după cum o demonstrează războiul din Ucraina şi presiunea în creştere resimţită de către statele din zona Mării Negre. Astfel, este necesară o bună pregătire în combaterea tuturor ameninţărilor din domeniul cibernetic.

Conferinţa a marcat încheierea unui nou ciclu de evaluare a progresului aliaţilor în asigurarea rezilienţei cibernetice proprii, precum şi a rezilienţei Alianţei în ansamblul său. Evenimentul are loc cu o periodicitate anuală. La ediţia din acest an au participat pentru prima dată şi state partenere ale NATO, în calitate de invitaţi în cadrul anumitor sesiuni.

Agenda de discuţii din acest an a vizat teme de o relevanţă deosebită atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi din perspectiva riscurilor şi oportunităţilor generate de noile tehnologii la adresa rezilienţei cibernetice a infrastructurilor critice. Securitatea cibernetică portuară şi impactul inteligenţei artificiale asupra protecţiei infrastructurilor critice şi securităţii cibernetice au fost printre subiectele principale de discuţie.

Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”, care a avut loc joi şi vineri, a fost co-organizată de către România împreună cu Regatul Ţărilor de Jos.

În deschiderea evenimentului au participat, alături de ministrul Odobescu, ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar la lucrări au luat parte peste 150 de delegaţi din 50 de ţări aliate şi partenere ale NATO.

Co-organizarea şi participarea României la conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge 2024” este în linie cu obiectivele aprobate de către Preşedintele României, precum şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de intensificare a implicării României la nivelul NATO în domeniul apărării cibernetice.

Potrivit MAE, calitatea de co-organizator al conferinţei a sporit vizibilitatea eforturilor întreprinse de ţara noastră ca stat aliat NATO, punând totodată în valoare contribuţia şi expertiza pe care România o aduce deja la NATO în domeniul apărării cibernetice.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat joi, la Iași, că se fac pregătiri pentru a primi mai mulți copii palestinieni care ar urma să fie tratați în unități medicale din România, după ce aceștia au fost răniți în urma atacurilor armatei israeliene în Fâșia Gaza, conform Agerpres.

Oficialul român a explicat, fără a oferi însă detalii legate de număr, că acești copii palestinieni  vor ajunge în țara noastră prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

”Cei de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (…) se ocupă de transport. Noi ne pregătim pentru tratarea în funcţie de patologie. Avem deja o astfel de listă. Spitalele de pediatrie din Bucureşti, pentru cei cu multitraumă, Spitalul <<Grigore Alexandrescu>>, şi, eventual, <<Marie Curie>>. Cei oncologici probabil că vor fi duşi la Institutul Clinic Fundeni”, a menţionat ministrul Rafila.

Ministrul Sănătății a explicat că nu poate oferi o dată exactă, dar a completat că acești copii palestinieni răniți vor ajunge ”în viitorul foarte, foarte apropiat” în România.

Conform datelor prezentate de Agenția ONU pentru refugiați palestinieni ((UNRWA) la 14 mai, peste 31.184 de palestinieni au fost uciși și 72.889 au fost răniți, potrivit autorităților sanitare locale. Până la 12 martie, 247 de soldați israelieni au fost uciși în Gaza și 1.475 au fost răniți de la începutul operațiunii terestre, arată datele armatei israeliene.

”Acest război este un război împotriva copiilor. Este un război împotriva copilăriei și a viitorului lor”, a declarat comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, care a calificat drept “uluitoare” ultimele date ale autorității sanitare din Gaza, care indică faptul că cel puțin 12.300 de tineri au murit în enclavă în ultimele patru luni, comparativ cu 12.193 la nivel global între 2019 și 2022.

De asemenea, personalul umanitar al ONU atrage atenția asupra situației catastrofale din Gaza, aflată în pragul foametei.

PotrivitUNICEF, tinerii se numără printre cei care sunt cel mai puțin capabili să facă față foametei și bolilor, în condițiile în care un milion de tineri au fost deja smulși din casele lor din cauza războiului și aproximativ 17.000 de copii sunt neînsoțiți sau separați.