Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vlad Nistor: Schimbările fundamentale propuse de Germania în timpul președinției sale la Consiliul UE, semnificative pentru viitorul Europei

Published

on

© vladnistor.ro

 

Într-un interviu oferit pentru Caleaeuropeana.ro, europarlamentarul Vlad Nistor (PNL, PPE) a subliniat că Uniunea Europeană este ”norocoasă” că președinția Consiliului Uniunii Europene va fi preluată de Germania în aceste momente dificile pentru întreaga lume.

”În primul rând cred că UE are norocul ca într-un moment extrem de dificil ca cel pe care întreaga lume îl străbate să aibă parte de președinția germană”, a menționat Vlad Nistor. 

Potrivit europarlamentarului, acest noroc este posibil prin deciziile eficiente ale cancelarului german Angela Merkel, dar și ale echipei de guvernanți germani, care la rândul lor vor fi ”semnfificative pentru viitorul Germaniei și al Europei”.

”Eu cred că eficiența decizilor politice ale cancelarului Merkel și ale guvernanților germani în ansamblul lor, va fi vizibilă pentru Europa, pentru că provocările care stau în fața Europei și în fața a întregii lumi sunt extrem de speciale. Germania este în acest moment, acea țară din lume care și-a propus o revigorare și o reconstrucție economică majoră, beneficiind și de pretextul pandemiei, iar schimbările fundamentale pe care Germania și le propune, de la digitalizare, la ecologizare vor fi cât se poate de semnificative pentru viitorul Germaniei și viitorul Europei”, a mai explicat acesta.

În ceea ce privește ”ultima strălucire” a cancelarului Merkel, Vlad Nistor a precizat că nu se grăbește: ”Eu nu m-as grăbi deloc, pentru că mă uit la felul în care electoratul din Germania o percepe pe Angela Merkel și la schimbarea de poziținionare destul de importană a cancelarului din ultimele luni, mai ales în contextul pandemiei.”

De asemenea, Vlad Nistor a făcut referire și la rolul Germaniei în noua așezare a Europei și poziția acesteia în relație cu Statele Unite ale Americii: În noua așezare a Europei, Germania, alături de Franța sunt principalii jucători. Germania a avut întotdeauna o poziție extrem de corectă în relația transatlantică, poziție care nu a fost mereu împărtășită de către toți liderii Europei. Indiferent de conducerea conjuncturală a unei țări de-o parte și de alta a Atlanticului, întotdeauna această relație s-a dovedit a fi fundamentală. Fără o poziționare corectă a Europei față de SUA mai nimic din arhitectura globală nu poate fi înțeles.”

Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului.

Programul și prioritățile președinției germane a Consiliului UE, care au fost prezentate atât în Bundestag, cât și statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generale, își propun, în principal, depășirea durabilă a crizei COVID-19 și redresarea economică și socială a Europei. De asemenea, programul de lucru al președinției germane pledează pentru mai multe principii ce vizează “o Europă mai puternică și mai inovatoare, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europa a securității și a valorilor comune, o Europă puternică în lume”.

Cele trei priorități ale președinției germane vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa


Vlad Nistor, în calitate de europarlamentar în cel mai mare grup politic al Parlamentului European, grupul Popularilor Europeni, este membru în următoarele Comisii de specialitate: Comisia pentru afaceri externe, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Delegația pentru relațiile cu India, Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest și membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia și Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ALEGERI EUROPENE 2024

Polonia țintește poziția de comisar european pentru apărare dacă acest portofoliu va fi creat în noua Comisie Europeană

Published

on

© European Union 2024 - Source: EP

Polonia va încerca să obţină în viitoarea Comisie Europeană poziția de comisar european pentru apărare, dacă va fi creat acest post ce nu există în actualul executiv european, a declarat duminică fostul premier polonez Ewa Kopacz, în prezent vicepreşedintă a Parlamentului European, relatează agenţia PAP, preluată de Reuters.

“Cred că ne vom strădui din greu pentru a obţine postul de comisar al apărării, care nu doar va pregăti strategii pentru vremuri de pace, ci de asemenea va recunoaşte ameninţările” de securitate, a declarat Ewa Kopacz, membră în formaţiunea liberală Platforma Civică a premierului Donald Tusk, potrivit Agerpres.

Ea nu a avansat posibile nume de politicieni polonezi care ar putea ocupa noul post de comisar european pentru apărare, dar presa poloneză îl menţionează pe ministrul de externe Radoslaw Sikorski drept potenţial candidat, mai arată sursa citată.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reconfirmat recent că, dacă va rămâne în acest post după alegerile europarlamentare din iunie, în viitoarea Comisie Europeană va exista şi un comisar pentru apărare, dată fiind importanţa acestui sector în contextul războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.

“Trebuie să cheltuim mai mult, să cheltuim mai mult ca europeni pentru apărare, şi acesta este motivul pentru care voi avea un comisar european pentru apărare”, a spus Ursula von der Leyen.

Abordarea reconfirmată a lui von der Leyen privind crearea unui portofoliu de comisar european pentru apărare nu pare una întâmplătoare ținând cont de rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru înainte de alegerile europene, unde cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Procesul electoral pentru alegerile europene: reguli comune la nivelul UE și dispoziții naționale

Published

on

© MAE

Procesul electoral pentru alegerea membrilor în Parlamentul European reprezintă un aspect crucial al democrației europene. Reglementările sunt stabilite atât la nivelul Uniunii Europene, prin tratate și directive, cât și la nivel național, ceea ce duce la o diversitate de practici și proceduri în statele membre. În acest articol, vom explora procedurile de vot pentru alegerile Parlamentului European, începând cu baza legală și până la aspectele concrete privind dreptul de vot și de candidatură, precum și datele și modul de desfășurare a alegerilor.

Baza legală și principii fundamentale

Principiile de bază care guvernează alegerile pentru Parlamentul European sunt stabilite în tratatele fondatoare ale Uniunii Europene, cum ar fi Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acestea consacră dreptul la vot și la candidatură ca fiind fundamentale pentru cetățenii Uniunii Europene.

Prin Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, se consfințeaște transformarea Parlamentului European într-o instituție aleasă direct de către cetățenii europeni. Acest act a reprezentat un pas semnificativ în democratizarea Uniunii Europene și a pus bazele unui proces electoral standardizat.

Proceduri comune în vigoare

1. Dreptul de vot și candidatură pentru cetățenii UE: Orice cetățean al Uniunii care își are reședința într-un stat membru are dreptul de a vota și de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European în acel stat. Aceste drepturi sunt reglementate de directive precum Directiva 93/109/CE și pot varia în funcție de țară.

2. Sistemul electoral: Alegerile europene se bazează pe principiul reprezentării proporționale și pot utiliza diverse sisteme electorale, cum ar fi sistemele listelor sau votul unic transferabil. Pragurile electorale sunt stabilite pentru a asigura reprezentativitatea și pot varia între țări, dar se impune un prag minim obligatoriu de 2% – 5% pentru circumscripțiile cu mai mult de 35 de locuri.

În prezent, următoarele state membre aplică praguri: Franța, Belgia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, România, Croația, Letonia și Ungaria (5 %); Austria, Italia și Suedia (4 %); Grecia (3 %) și Cipru (1,8 %). Celelalte state membre nu aplică niciun prag, deși Germania a încercat să facă acest lucru, însă în două decizii din 2011 și 2014, Curtea Constituțională germană a declarat pragurile pentru alegerile europene ale Germaniei existente la momentul respectiv (care au fost inițial de 5 %, apoi de 3 %) drept neconstituționale.

3. Incompatibilități: Funcția de deputat în Parlamentul European este incompatibilă cu anumite alte funcții, cum ar fi cea de membru al guvernului unui stat membru sau membru al Comisiei Europene.

Aspecte care fac obiectul dispozițiilor naționale

1. Sistemul electoral și pragurile: Fiecare stat membru poate adapta sistemul electoral conform propriilor norme și reguli. Unele state aplică praguri electorale, în timp ce altele nu.

2. Limitele circumscripțiilor: Unele state își împart teritoriul național în mai multe circumscripții regionale, în timp ce altele funcționează ca o circumscripție unică.

3. Dreptul la vot: Vârsta minimă de vot variază între state, iar în unele țări votul este obligatoriu.

Vârsta minimă la care se poate vota este de 18 ani în majoritatea statelor membre, cu excepția Austriei, Belgiei, Germaniei și Maltei, unde această vârstă este de 16 ani, și a Greciei, unde este de 17 ani.

Votul este obligatoriu în cinci state membre (Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia): obligația de a vota vizează atât cetățenii acestor state, cât și cetățenii UE înregistrați care nu sunt resortisanți ai statului respectiv.

4. Dreptul de candidatură: Candidatura poate fi deschisă pentru cetățeni sau pentru partide politice, în funcție de legislația națională.

5. Datele alegerilor: Data și ora alegerilor sunt stabilite de fiecare stat membru.

Olanda va da startul alegerilor joi, în 6 iunie, urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Rezultatele alegerilor vor fi disponibile în timp real pe site-ul dedicat scrutinului (https://results.elections.europa.eu/ro/)

6. Numărul eurodeputaților aleși: Numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică.

Totalul numărului eurodeputaţilor nu poate depăşi 750 plus preşedintele. În total vor fi aleşi 720 de europarlamentari în iunie 2024, cu 15 mai mult decât la precedentele alegeri, organizate în 2019.

Numărul deputaţilor europeni care vor fi aleşi de fiecare stat în iunie 2024 este: Germania 96, Franţa 81, Italia 76, Spania 61, Polonia 53, România 33, Olanda 31, Belgia 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia şi Ungaria câte 21, Austria 20, Bulgaria 17, Danemarca, Finlanda şi Slovacia câte 15, Irlanda 14, Croaţia 12, Lituania 11, Slovenia şi Letonia câte 9, Estonia 7, Cipru, Luxemburg şi Malta câte 6.

Europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice în funcţie de afinităţile lor politice, nu de naţionalitate. Fiecare grup este constituit de minimum 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările Uniunii Europene. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic. Unii eurodeputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, neafiliaţi.

În prezent, există şapte grupuri politice în cadrul Parlamentului European: Grupul Partidului Popular European (PPE), Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European (S&D), Grupul Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Verzi/ALE), Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Grupul Identitate şi Democraţie (ID) şi Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL).

Cadrul legal în România
Conform Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în România, cei 33 de eurodeputaţi sunt aleşi prin vot universal direct de toţi cetăţenii UE înregistraţi pe listele electorale şi având vârsta de peste 18 ani.

Scrutinul se desfăşoară într-o singură circumscripţie electorală, în baza principiului reprezentării proporţionale şi pe bază de candidaturi independente. România foloseşte un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaţilor pe listă.

Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional.

Pot candida ca independenţi cetăţenii români sau cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene care au dreptul de a fi aleşi şi sunt susţinuţi de cel puţin 100.000 de alegători.

Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

Atribuirea mandatelor în PE se face, potrivit Legii 33/2007, în două etape.

În prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate.

În etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectate prin metoda d’Hondt. Această metodă de repartizare a mandatelor constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent, selectate în condiţiile prevăzute la lit. a), la 1, 2, 3, 4 etc. până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor.

Candidatului independent căruia i-ar reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur loc, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul, se mai prevede în legea menţionată. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta PE, vizită în Kiev de Ziua Europei: UE este gata să ajute Ucraina în calea sa ”dificilă” spre aderare

Published

on

© Roberta Metsola - Twitter

De Ziua Europei, președinta Parlametului European, a efectuat o nouă vizită în Ucraina, prilej cu care a susținut un discurs la Kiev, alături de președintele Volodimir Zelenski, prin care a reiterat sprijinul UE și al Parlamentului European în reconstrucția Ucrainei. 

„Calea spre aderare va fi cu siguranță dificilă, iar calea Ucrainei este unică în multe privințe, deoarece trebuie să luăm în considerare urgența reconstruirii infrastructurii și economiei Ucrainei. Dar PE și UE vor fi gata să ajute. Ne vom întoarce și vom reconstrui împreună, pentru că Ucraina este Europa, iar Europa este Ucraina”, a declarat Roberta Metsola în cadrul celui de-al doilea Summit internațional al orașelor și regiunilor. 


Summitul internațional al orașelor și regiunilor a fost lansat pentru a uni eforturile Ucrainei și ale lumii. Acesta a avut loc pentru prima dată anul trecut. Potrivit prim-ministrului ucrainean, Denys Shmyhal, acesta și-a demonstrat deja eficiența. De atunci, au fost semnate peste 1.600 de acorduri de parteneriat, majoritatea cu comunități și regiuni din Polonia și Germania. Prim-ministrul a anunțat că noi proiecte vor fi prezentate astăzi la summit și a făcut apel la comunități și regiuni să își unească forțele pentru a ajuta sectorul energetic al Ucrainei.

La 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

La 28 februarie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie 2022, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu.

        Citiți și: Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și R. Moldova. Odată adoptate acestea, vor începe negocierile de aderare cu cele două țări

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ALEGERI EUROPENE 20249 hours ago

Polonia țintește poziția de comisar european pentru apărare dacă acest portofoliu va fi creat în noua Comisie Europeană

U.E.18 hours ago

Macron le explică francezilor condițiile în care Franța “va merge la război”: Sper că nu va trebui, dar Rusia trebuie descurajată

BUSINESS18 hours ago

Ministrul economiei, întâlnire cu delegația Departamentului pentru Comerț al SUA: România poate deveni hub investițional pentru companiile americane

U.E.1 day ago

Polonia va construi fortificații la frontiera estică în contextul “războiului hibrid” cu migrația ilegală din Belarus

GALERIE FOTO1 day ago

Palatul Parlamentului, Arcul de Triumf din București și Palatul Culturii din Turnu Severin, iluminate de Ziua Europei pentru a îndemna cetățenii să voteze la alegerile din 9 iunie

U.E.2 days ago

Comisia Europeană deblochează un sprijin financiar de 50 de milioane de euro pentru Macedonia de Nord. Asistența macrofinanciară va ajuta țara din Balcanii de Vest să avanseze pe calea europeană

U.E.2 days ago

Șeful diplomației UE: Spania, Irlanda și alte țări membre intenționează să recunoască un stat palestinian la 21 mai

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu, la conferința la nivel înalt ”Către o Europă socială cu noi drepturi”, desfășurată la Madrid: Trebuie să fim pregătiți pentru meseriile viitorului, pentru tranziția verde și cea digitală

INTERNAȚIONAL3 days ago

Germania ar putea călca pe urmele SUA. Ministrul german al Apărării sugerează că livrarea de arme către Israel nu este necondiționată

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Comisarul european pentru buget este încrezător că R. Moldova va începe în curând negocierile de aderare la UE: Mai sunt câteva lucruri de făcut, dar cred că acestea pot fi îndeplinite foarte curând

INTERNAȚIONAL4 days ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO5 days ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20242 weeks ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL3 weeks ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA3 weeks ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

Trending